Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 9 Dec 2021

Făina de lucernă ca soluție de diminuare a azotului, protoxidului de azot și total gaze cu efect de seră la porci

În prezent, subiectul privind schimbările climatice este unul îngrijorător, acesta fiind legat în mod direct de creșterea concentrației emisiilor totale de gaze cu efect de seră (GES) în atmosferă.

Creșterea efectivelor de animale pentru satisfacerea nevoilor de consum ridicate, precum și recentele schimbări în practicile agricole au dus la creșterea fluxului biochimic, în particular a emisiilor totale GES. Aproape jumătate din cantitatea de hrană și apa de băut este transformată în gaze în timpul procesului de producție și în managementul dejecțiilor (Anexa 12693/2015, Bruxelles).

La nivel global, emisiile de GES provenite de la sectorul de monogastrice sunt estimate la 0,7 gigatone CO2 echivalent la porci (9% din emisiile sectorului de creștere a animalelor). Reducerea emisiilor poate fi realizată în mare proporție prin scăderea excretei de azot și a emisiilor de GES. Ca parte a proteinelor, azotul participă la diferite procese metabolice și contribuie esențial la impactul negativ asupra mediului (Hăbeanu și colab., 2020). Așa cum bine știm, formularea corectă a rețetelor de hrană în funcție de cerințele animalelor reprezintă un factor important în reducerea emisiilor de GES deoarece implicațiile acesteia se reflectă în compoziția dejecțiilor (Hăbeanu și colab., 2020). Desigur, creșterea digestibilității nutrienților din hrană, precum și îmbunătățirea performanței animalelor pot contribuii cu succes la reducerea excretei de azot, respectiv a emisiilor de GES.

În cadrul Biobazei INCDBNA-IBNA Baloteşti (Proiect ADER 9.1.4.) au fost efectuate cercetări recente pe porci (hibridul, TOPIGS) cu o greutate medie inițială de 30,28 kg, pe o perioadă de 25 de zile, având ca obiectiv diminuarea excretei de azot, respectiv a emisiilor de GES prin utilizarea făinii de fân de lucernă. Lucerna (Medicago sativa L.), datorită conținutului bogat în proteine, minerale și vitamine, este una dintre cele mai cultivate plante furajere din familia leguminoaselor. În România, suprafaţa ocupată de culturile de lucernă oscilează între 136.300 şi 442.000 ha, reprezentând astfel 29,7-31,6% din structura bazei furajere (Schitea și Varga, 2007).

Porcii au fost cazați individual în cuști metabolice cu furajare diferențiată: nutreț combinat clasic (pe bază de porumb, șrot de soia, șrot de floarea-soarelui) și nutreț combinat clasic cu un adaos de 5% făină fân de lucernă. Hrana a fost administrată sub formă peletizată o dată pe zi. Factorii de microclimat au fost asigurați conform cerințelor fiziologice ale speciei și categoriei de animale.

Prin folosirea a 5% făină fân de lucernă în rețeta de nutreț combinat destinat porcilor în faza de creștere-îngrășare, performanțele productive nu au fost afectate; mai mult, acestea sunt comparabile cu cele ale porcilor hrăniți cu surse furajere clasice.

Includerea făinii fân de lucernă (5%) în structura rețetei de nutreț combinat a diminuat cantitatea de azot eliminată prin dejecții cu aproximativ 5,60%.

Emisiile de protoxid de azot (N2O), precum și cantitatea totală a emisiilor totale de GES au fost mai mici (˂7,93%, precum și ˂ 7,52 N2O în eq. CO2, respectiv ˂3,10%), la porci hrăniți cu făina fân de lucernă.

Având în vedere calitatea proteinei din făina fân de lucernă, precum și influența pozitivă asupra indicilor productivi, cantității de azot excretată și a emisiilor de GES, recomandăm administrarea făinii de lucernă peletizată la un nivel de 5% în hrana porcilor.

Lavinia IDRICEANU & Mihaela HĂBEANU

Articole recente - Lumea Satului