Plantațiile de alun, o investiție rentabilă pe termen lung

Este o idee nouă și din ce în ce mai profitabilă pentru agricultura românească. Despre cultivarea alunelor a început să se vorbească la noi doar în ultimul deceniu, iar suprafeţele cultivate au crescut constant. Dacă în 2016 alunul de cultură nu depăşea 4.000 de hectare, în ultimii cinci ani suprafețele s-au dublat.
România – o țară cu un potențial deosebit
Alunul este originar din Asia Mică. Plantă rezistentă și adaptabilă, este răspândit în toată Europa, de la țărmul mării până la altitudini de peste 1.000 de metri. Cei mai importanți producători europeni sunt Turcia, Italia și Spania, unde suprafețele cultivate sunt de zeci de ori mai mari decât în România. Specialiștii spun că suntem o țară cu un mare potenţial pentru această cultură, avem multe terenuri necultivate, iar clima şi solul ne-ar ajuta să obţinem producţii deosebite.
Nu este o cultură pretenţioasă şi, cu o investiţie mică, se poate obţine un profit frumos, pe termen lung, spun specialiştii din Alba Iulia care au fost printre primii care au promovat alunul de cultură în România. Au luat exemplul Italiei, unul dintre marii producători de pe piaţa europeană.
„Avem o pepinieră la Vințu de Jos, unde cultivăm unele dintre cele mai importante soiuri de alun din vestul Europei. Sunt soiuri italiene, foarte căutate de procesatori. Oferim puieți pentru plantațiile mari, dar și pentru cele familiale, de mici dimensiuni. Românii au început să prindă gustul alunelor de cultură și, în ultimii ani, piața s-a dublat“, ne spune George Jorj (foto), tehnician horticol, care se ocupă de aproape 10 ani de plantațiile de alun din România.
Ce soiuri alegem....
Tehnologia de plantare trebuie să respecte câțiva pași, ne sfătuiește horticultorul din Alba-Iulia. „Este indicată o analiză pedologică, mai ales pentru plantațiile mari. În funcție și de așezarea geografică trebuie alese soiurile cele mai bine adaptate pentru regiunea respectivă. Un soi care se pretează foarte bine la noi este Tonda gentile romana“.
Alunul este o plantă nepretențioasă care se adaptează ușor la aproape orice tip de sol. În Italia plantațiile de alun, dar și cele de aluni pentru trufe se întind din nordul muntos până în sudul însorit al Peninsulei. În nord, în zona Veneto, Stefano cultivă aluni pentru că nu trebuie să aibă grijă de ei tot timpul anului și pot asigura un venit constant. „Acestea sunt culturi care nu necesită tratamente deosebite și îți trebuie minim de cunoștințe ca să-l poți cultiva, de accea am ales alunul“, ne-a mărturist fermierul italian.
Farmacia de sub coaja alunei
Adrian și Cristina Dârjan din Fetidia, Sălaj, au lucrat mulți ani în Italia. S-au întors acasă, au pus la punct o afacere cu lavandă, dar și-au dat seama și de potențialul economic al culturii de alun. „Am avut ideea încă de când eram în Italia, vrem să facem o agricultură ecologică și alunul se pretează pentru aceasta. Plantația are cinci ani, de doi ani au început să producă, sunt, într-un fel, rodul pandemiei, cum glumim câteodată“, ne povestește Cristina. Ne amintește și de importantele beneficii pentru sănătate ale alunei, puțin cunoscute de români.
De la alună nu se aruncă nimic, spun specialiștii. Sub coaja alunei se ascunde o adevărată farmacie. „Fructul este indicat în diabet și bolile cardiovasculare și, se spune, este fructul longevității“, spune George Jorj. Și Cristina Dârjan este de aceeași părere. „Un consum regulat de alune îmbunătățește circulația, previne tahicardia, este eficient în lupta împotriva colesterolului, dar este indicat și pentru bolile de piele.“
În Sălaj, Cristina Dârjan folosește alunele în biscuiți, ciocolata de casă, în combinație cu mierea, dar obține și ulei presat la rece. Majoritatea produselor le vinde on-line. Deocamdată produce cantități mici de ulei, dar dorește să investească într-o presă performantă. Uleiul de alune este un antiinflamator deosebit de eficient, dar este folosit cu succes și în bolile digestive sau de piele. Are calități nutritive deosebite. Este și un antioxidant eficient.
O soluție pentru terenurile nefolosite
Pepinieriștii din toată țara au început să producă și puieți de alun. Specialiștii din Alba atrag atenția celor care vor să înființeze plantații că trebuie să țină cont de câteva reguli. „Cea mai importantă regulă este să nu cumpărăm puieții de alun la întâmplare. Trebuie căutate soiurile certificate, provenite din surse sigure“, atrage atenția George Jorj.
Poate cel mai important argument pentru o posibilă investiţie este profitabilitatea. Cultura de alun este rentabilă pe termen lung pentru că poate produce peste 30 de ani. Alunul se pretează foarte bine şi la o cultură dublă, argumentează horticultorii din Alba-Iulia, sporind considerabil şi profitul.
Primii aluni pentru trufe în România au fost aduși, tot aici în Alba, prin colaborarea lui Luigi Saviato cu cercetătorul italian Marco Dominici.
„L-am rugat pe Marco să mă ajute să creez o plantă care să aibă două fructe, aluna și trufa“, își amintește Luigi. „Am reușit să facem ca o singură plantă să producă alune, dar și trufe de calitate și, treptat, am început să comercializăm puieți certificați european în România și Bulgaria“, ne-a spus Marco, în timpul unei vizite pe care am făcu-o la o plantație din centrul Italiei.
Cultura de alun este o alternativă viabilă pentru a spori şi rentabilitatea terenurilor agricole din România, mai ales pe terenurile care nu se pretează pentru alte culturi. Soiurile italiene, cele mai des întânite la noi, au un radament deosebit şi se adaptează uşor la solul şi climatul țării noastre. Horticultorii din Alba-Iulia zic, mai în glumă, mai în serios: „dacă vrei să fii milionar, plantează aluni pe un hectar“. Un îndemn care ar putea fi urmat.
Vasile BRAIC
plantatie de alun, alune, cultura alunului
- Articol precedent: Galera™ Super. Cea mai utilizată soluție în toamnă pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din cultura de rapiță
- Articolul următor: Dinamica activității biologice din sol