11 ha de lavandă bio la Lehliu Gară

Povestea familiei Ivan din Săbăreni, județul Giurgiu, este similară poveștilor miilor de români plecați în afară care revin, după ani de muncă în străinătate, și încearcă să pună pe picioare o afacere. Ioana spune că a fost fascinată de culturile de lavandă pe care le-a văzut în Irlanda și că, atunci când familia a avut propriul teren, a hotărât să cultive această plantă pe care o îndrăgea deja. Astăzi au o plantație mică întinsă pe 1.000 mp. Obțin de pe această suprafață în jur de 1.000 de kg de flori, pe care le valorifică sub forma diferitelor produse.

Soiurile se aleg în funcție de direcția de valorificare

Investiția inițială în plantația din Săbăreni a fost de cca 1.200 lei, iar butașii au fost cumpărați de la un producător din Dobrogea. „Am început, cum probabil fac cei mai mulți dintre noi, fără să avem cunoștințe în domeniu, dar am învățat pe parcurs. Am făcut acest lucru din pasiune și abia apoi ne-am gândit la monetizarea acestei activități. În primul an ne-am concentrat pe dezvoltarea plantelor. Abia din anul doi am început să valorificăm, iar primele produse au fost buchețelele uscate, săculeții cusuți de mama și umpluți cu flori de lavandă. Din anul trei, când am avut cantitate suficientă de floare, am și distilat în ulei apă de lavandă. Totul este lucrat și muncit de noi. Plantația va avea în toamna aceasta șase ani și am învățat în tot acest răstimp că lavanda iubește soarele și excesul de apă îi face rău. Am învățat cum să tundem tufele ca să le dăm o formă potrivită și ca să se poată regenera, am vrut să găsim soluții ca să se mențină cât mai sănătoase plantele, astfel încât să nu fim nevoiți să folosim tratamente chimice sau ierbicide. Nu folosim așa ceva în cultura noastră.“

Soiul majoritar în cultură este Angustifolia Rapido, un soi cultivat pe scară largă în Franța, dar există și alte soiuri precum Lavandinul, Mountain White (cu tufe albe) și lavandă roz. Dintre toate soiurile menționate, cel mai rezistent, spune Ioana, este Lavandinul, care are și o producție foarte bună de ulei.

„Înainte de a înființa plantație trebuie să gândești foarte bine ce produse vrei să realizezi ulterior. Dacă dorești să valorifici producția prin aranjamente florale, atunci Angustifolia rapido este soiul potrivit, însă, dacă te gândești la obținerea unor produse distilate, atunci Lavandinul poate asigura acest lucru.“

Există potențial de dezvoltare, dar nu există încă o forță comună

Ioana Ivan spune că oamenii sunt interesați de produsele obținute din lavandă și, mai ales, de cele fără adaosuri de substanțe sintetice.

„Există potențial de dezvoltare a acestei activități, dar este foarte important ca, înainte de a începe o astfel de afacere, ca și în alte domenii, de altfel, să există o documentare în prealabil. Trebuie să ai un plan de afacere, dar, din nefericire, în România nu se întâmplă așa. Oamenii încep afacerile pentru că poate cred în anumite mituri sau din pasiune. Lavanda este supranumită «aurul mov», dar, din păcate, este o exagerare. Nu te îmbogățești cultivând lavandă în primul rând pentru că și în acest sector există competiție. Ca să poată fi denumită «aurul mov» ar trebui să existe asociații, o forță comună, ca apoi să poți exporta și să poți negocia contracte de distribuție. Din păcate, sunt foarte puține inițiative de acest gen.“

Cultivatorii de lavandă ar putea fi sprijiniți, spune Ioana Ivan, prin facilitarea achiziționării unor tratamente bio, spre exemplu, astfel încât să nu împiedice producerea ulterioară de ulei sau produse care vin direct în contact cu pielea.

„Din păcate, sunt multe elemente care contribuie la obținerea unui produs final slab calitativ. Dacă împrejur ai o cultură, spre exemplu, care este tratată chimic, o parte din acele produse ajung și pe cultura ta. În ceea ce privește promovarea, acum întreaga promovare îi revine celui care produce. Există inițiative private, dar acestea ar trebui extinse. Evenimentele de promovarea ar trebui să îi facă cunoscuți deopotrivă și pe cultivatorii mici de lavandă și pe cei mari, fără să existe atât de multă competiție pentru că cerere pe piață există.“

• Tunderea plantelor în primul an le va determina să se concentreze mai mult pe dezvoltarea rădăcinilor decât a tijelor florale și astfel se poate obține o cultură mai viguroasă.
• Cultivatorii din Giurgiu spun că lavanda nu este neapărat o cultură pretențioasă și că, dacă ești autodidact, după câțiva ani de activitate înveți care sunt necesitățile acestei culturi.
• Cultura de lavandă trebuie menținută liberă de buruieni și nu are nevoie de apă în exces. Unul dintre dăunătorii lavandei este Philaenus spumarius, o insectă cunoscută popular drept scuipatul cucului. Pentru că în plantația de la Săbăreni nu se folosesc tratamente chimice, cultivatorii au găsit ca alternativă acoperirea semnelor pe care aceasta le lasă, un fel de spumă rezultată în urma hrănirii lor cu seva plantelor, cu nisip sau pământ fin.
• Cultivatorii din Giurgiu recoltează florile la începutul lunii iulie, iar în noiembrie realizează tunderile, care să permită regenerarea plantei în primăvară.

Laura Zmaranda

În inima județului Vaslui, în pitorescul sat Vladia, se află o cultură de lavandă înfloritoare, deținută de familia Ungureanu. Cu o suprafață de aproximativ 2.000 mp, ascuns pe un deal accesibil prin curtea și livada lor, emană o energie aparte și oferă o conexiune unică cu natura și frumusețea ei. Ce a început ca o pasiune pentru frumusețea plantelor aromatice a devenit treptat o afacere de familie în care se îmbină dragostea, truda și dorința de a împărtăși această frumusețe cu ceilalți iubitori de lavandă.

Cultivarea lavandei a luat naștere în regiunile mediteraneene, iar familia Ungureanu s-a îndrăgostit de această plantă minunată și și-a dorit să aibă propria lor plantație. Cu o investiție modestă inițială și multă muncă de-a lungul anilor, acești doi frați gemeni și soțiile lor au reușit să creeze o plantație de lavandă de succes într-un mediu aparent neobișnuit.

Produse din lavandă

Cu mândrie, familia Ungureanu a reușit să-și valorifice recolta de lavandă în diverse moduri. O mare parte a florilor este destinată producerii de ulei esențial de lavandă și apă florală, iar restul este folosit pentru buchete parfumate și alte produse create manual. Printre produsele obținute se numără uleiul esențial de lavandă ambalat cu grijă, apă florală de lavandă în flacoane cu pulverizator, odorizante auto cu ulei esențial de lavandă, săculeți cu lavandă, aranjamente florale, sirop de lavandă, lumânări cu lavandă, săpunuri și mărturii. „Bineînțeles, urmează să ne mărim gama de produse, deoarece începem să producem și mai mult ulei și apă odată ce aceasta se dezvoltă. Până acum a fost doar investiție (în plante pentru extindere) și în continuare dorim să ne extindem. Deocamdată nu o privim ca o afacere. Anul acesta dorim să împărtășim și altor iubitori de lavandă și natură această frumusețe care se află la doar o oră distanță față de Bacău sau 45 minute de Vaslui. Poate acesta este un început pentru a pune pe picioare afacerea, spune Lorena Ungureanu.

Familia Ungureanu a ales să cultive lavanda într-un mod ecologic, lucrând manual pământul și evitând utilizarea de ierbicide sau substanțe chimice. Ei cred cu tărie că munca asiduă și pasiunea pentru plantă sunt elemente esențiale în obținerea unei culturi frumoase, sănătoase și naturale. Sapa a devenit „prietena“ lor, iar această grijă și atenție constantă sunt reflectate în rezultatele lor impresionante. „Lavanda nu este o plantă pretențioasă, nu necesită o întreținere specială, noi o lucrăm doar manual (nu folosim ierbicide sau alte substanțe chimice), cu sapa pe rând și motosapa pe interval, iar când se formează tufele, pe rând nu mai e nevoie de sapă atât de mult, dar în primii 4-5 ani trebuie săpată dacă vrei o cultură frumoasă, sănătoasă și naturală“, confirmă Lorena Ungureanu.

Recomandări pentru viitorii cultivatori

Familia Ungureanu împărtășește cu generozitate sfaturi pentru cei care doresc să înceapă propria plantație de lavandă. Le recomandă începătorilor să înceapă cu o suprafață mică și să-și dezvolte cunoștințele despre această plantă minunată. Ei subliniază importanța săpării constante și a muncii în primii ani, în timp ce planta se dezvoltă și crește. În final, vorbesc despre satisfacția și recompensa pe care o simt după ce au investit timp și energie în această cultură. Familia Ungureanu demonstrează că pasiunea, munca asiduă și conexiunea cu natura pot crea povești de succes în cultura lavandei. „Nu am avut probleme cu dăunătorii în lavandă. Acum 2 ani, din cauza ploilor abundente și prelungite din primăvară s-au «înnegrit» un pic plantele, dar și-au revenit imediat după ce ploile s-au oprit. Noi avem un slogan: «După muncă și răsplată». Să nu se gândească tinerii că se vor îmbogăți în primul an fiindcă nu este așa, cel puțin noi nu ne-am îmbogățit“, a confirmat Lorena Ungureanu.

Liliana POSTICA

Interesul pentru cultivarea lavandei a crescut foarte mult de când s-a aflat că profitul ce se poate obține din cultivarea unui hectar ajunge la 8.000 de euro. Cei care intră în astfel de afaceri dispun de suprafețe mai mici și au o sumă disponibilă pentru a investi. Adela Hostiuc este unul dintre românii întorși din străinătate care au investit în 2021 într-un lan de lavandă în comuna Ipotești, județul Suceava.

Pentru plantația de la Ipotești, suceveanca a ales soiul Angustifolia Sevtopolis, specific uleiului esențial.

„În momentul în care am luat decizia să investim într-un lan de lavandă, am început să ne documentăm din toate sursele posibile și astfel am aflat că sunt o multitudine de soiuri de lavandă. Discutând și cu alți fermieri, am decis ca soiul pe care să îl cultivăm în plantația noastră să fie Angustifolia Sevtopolis. L-am ales pe acesta pentru că mi-am făcut un plan despre cum aș vrea să valorific lavanda și acest soi a bifat toate opțiunile posibile.“

După alegerea soiului, cultivatoarea a trecut la treabă, a plantat manual aproximativ 11.000 de butași, cu rată foarte bună de prindere, aproximativ 98%.

„Am pregătit terenul foarte bine, știind că o cultură de lavandă e de lungă durată (lavanda poate ajunge și la 20 de ani). În primăvară am început să lucrăm terenul – plivit, prășit, tunderea butașilor. Costurile pentru înființarea unui hectar de lavandă ajung la aproximativ 5.000 euro. Investiția inițială va fi amortizată în 2-3 ani, dar depinde foarte mult de producția pe care o vom obține“, adaugă suceveanca.

Imediat după prima înflorire, a recoltat și a făcut primele buchetele din lavandă, mai spune Adela.

„Ne dorim în vara acestui an să distilăm lavanda și astfel să beneficiem de uleiul esențial cu care am putea face mult mai multe produse pe viitor. Anul 2022 m-a surprins plăcut, nu mă așteptam la o așa producție.“

Toate culturile sunt frumoase în felul lor, dar, după părerea Adelei, lavanda e cea mai frumoasă dintre toate. „Am fost plăcut surprinsă de deschiderea oamenilor la buchetele de lavandă, mai apoi la coronițe din lavandă. Chiar dacă a fost primul an de cultivare a lavandei, am fost impresionată de unii curioși care au avut dorința să viziteze lanul nostru de lavandă. Ne dorim în verile ce urmează să organizăm zile în care oamenii pot veni să ne viziteze. De asemenea, ieșim cu produsele noastre din lavandă la Piața Volantă «Din drag de Bucovina», organizată de Direcția pentru Agricultură Suceava. Este un loc în care producătorii locali sunt susținuți și încurajați“, încheie Adela Hostiuc, cultivatoare de lavandă în comuna Ipotești, județul Suceava.

Beatrice Alexandra MODIGA

Florentina Cârcotă, proprietara plantației de lavandă Purple Hill, în traducere Dealul Mov, a început această activitate a cultivării lavandei dintr-o mare pasiune. A înființat o cultură de lavandă pe cca un 1 hectar cu soiul Angustifolia Sevtopolis, iar investiția a fost din fonduri proprii. Anul acesta producția a fost slabă din cauza secetei, în schimb uleiul este mai bogat în compuși volatili, are esența mai puternică pentru că planta a încercat să-și canalizeze energia spre supraviețuire, mărturisește gălățeanca. „În anul 2022, de pe 1 hectar de lavandă am obținut o producție 20 de litri de ulei esențial. Valorificarea este complicată, exportul este așa cum este, iar după câțiva ani de activitate am văzut mulți producători care renunță la cultură. Noi tot încercăm și sperăm să mergem mai departe, deși trebuie multă pasiune, timp liber, dar și forță de muncă. Și în acest sector este un deficit de forță de muncă deoarece munca în lanurile de lavandă presupune multă migală“, încheie Florentina Cârcotă, proprietara lanului de lavandă de la Tecuci.

Soiul Sevtopolis este foarte potrivit pentru ţara noastră şi mediul climatic de la noi. Pe lângă condiţiile pedoclimatice favorabile, mai are şi avantajul de a fi un soi foarte potrivit pentru producerea uleiului de lavandă, unul dintre principalele produse ce pot fi obţinute şi valorificate. Uleiul extras din acest soi este foarte bine evaluat şi foarte apreciat de către producătorii de parfumuri datorită elementelor esenţiale ce îl compun. Producţia medie este cuprinsă între 3,5-4,5 tone la hectar, uneori chiar mai mult, ceea ce face ca, datorită procentului ridicat de ulei, să se poată obţine 70-100 litri de ulei esenţial la hectar.

Beatrice Alexandra MODIGA

În perioada 16-18 septembrie 2022, în Parcul Expoziției din Iași a avut loc a XII-a ediție a evenimentului Lavanda Fest, unde au venit producători de lavandă din toată țara. Conceptul este unic în România și a adus o parte din lanul mov în oraș. Pe lângă producătorii de lavandă, au mai participat și alți artizani creativi, fiecare având un sortiment de „ceva cu lavandă“ (macarons, ceai, înghețată, haine, accesorii, cosmetice).

Inițiat de Flori Vioreanu, o tânără de 30 de ani din Brăila, Lavanda Fest a început în iulie 2021 din dorința de a ajuta producătorii de lavandă, dar și alți mici făuritori de produse românești care merită promovate. Atunci au participat 70 de producători, dar numărul lor a crescut cu 10-20% de la o ediție la alta, iar numărul de vizitatori a fost de aproape 10.000 de oameni. Sub deviza „cumpărați de la români“, Lavanda Fest a fost evenimentul în care am cunoscut producători de lavandă și artizani creativi din toată țara. Peste 60 de producători din toată țara: Timișoara, Iași, Constanța, Brăila, Craiova, Galați, Giurgiu, Brașov, Vrancea, Bacău și alte orașe s-au adunat într-un singur loc, cu sute de creații inedite, făurite local, în cele trei zile de festival.

„La Iași are loc ediția cu numărul 12. La prima ediție au fost prezente 74 de branduri într-un parc din București. Ne-am propus să ajungem cu îndemnul „cumpărați de la români“ la cât mai mulți oameni și cred că am reușit cumva pentru că numărul vizitatorilor crește de la o ediție la alta“, ne-a spus Flori Vioreanu, producătoare lavandă și organizatoarea evenimentului.

Flori Vioreanu a avut o carieră militară, dar hobby-ul a făcut-o să renunțe la locul de muncă și să investească într-o plantație de lavandă. Se pare că nu a dat greș. „Aveam 24 de ani când am plantat primii butași pe o suprafață de 1 ha, pe un teren luat în arendă lângă casă. Apoi am luat un credit. Pe atunci lucram în armată, dar ulterior mi-am dat demisia. Am trecut de la ideea de hobby pe care o aveam la începutul activității, la cea de business, de antreprenor, deși este o muncă destul de grea. Îmi place mai mult, simt că pot să construiesc ceva și văd că prin rezultatele muncii mele îi ajut și pe ceilalți. Vrem să ajutăm producătorii și economia locală să crească“, adaugă Flori Vioreanu.

La evenimentul din Parcul Expoziției din Iași am întâlnit-o și pe tânăra Florentina Cârcotă, din Tecuci, județul Galați. „Povestioara Dealul Mov a început dintr-o pasiune foarte mare, dar și dintr-o întâmplare. Când m-am căsătorit am încercat să-mi fac un buchet de lavandă, pe atunci lumea nu cunoștea această plantă. M-am ambiționat și împreună cu soțul am înființat o cultură de lavandă pe un teren de la bunici. Îngrijim cu pasiune și cu multă trudă cultura ecologică și încercăm să facem doar muncă manuală. Plantația noastră are o suprafață de 1 ha, iar soiul pe care îl cultivăm este Angustifolia Septopolis.“

Beatrice Alexandra MODIGA

De curând am vizitat-o pe Monica Balla, de la Aura Essențial, în Movileni, județul Iași, lângă Delta Moldovei, unde m-au așteptat 6 hectare de lavandă ecologică pline de parfum, muzică, voie bună, mâncare. Totul a fost organizat în cadrul unui festival pentru întreaga comunitate din zonă, iar pentru noi a fost un bun prilej de a cunoaște povestioara miresmaticei plantații care îți fură privirea de îndată ce ajungi acolo.

„Avem două soiuri în cultură“

Totul a început inițial cu o plantație de nuci, ne spune ieșeanca. „Între timp, visul nostru cu nucile s-a transformat într-unul cu lavandă și ne-am decis să rămânem la această cultură pentru că este o plantă care nu necesită foarte multă apă, nu are mulți dăunători. În plus, ne place foarte mult. Pe cele 6 hectare cultivăm cca 30.000 de butași, dar mai avem încă 5.000 de butași separați care sunt comestibili. Distanța de plantare dintre rânduri este de 1,4 m și între plante de 70-80 cm. Cultivăm două soiuri, respectiv soiul Angustifolia și Vera. Soiul Angustifolia nu este comestibil, este mai mult dermatologic și farmaceutic, iar celălat, Vera, este comestibil. Pot să vă spun că lavada nu este o cultură pretențioasă în sistem ecologic. În schimb, buruienile care cresc trebuie prășite de 5-6 ori pe an. Noi facem acest lucru atât manual, cât și mecanizat, încercăm să le combinăm astfel încât să nu provocăm daune plantei.“

30 de tone de floare de pe șase ha

Plantația se află în anul patru de producție, iar rezultatele răsplătesc eforturile, adaugă tânăra antreprenoare. „Suntem mulțumiți, a fost o producție bună pentru că au fost și ploi, chiar dacă au mai și dăunat plantației. Anul trecut am avut o producție de 30 de tone de floare de pe suprafața totală de șase hectare. Producția obținută o procesăm în ulei esențial și apă florală, dar mai realizăm și produse precum: sarea de baie de Himalaya, lumânări cu ceară de soia, mai avem ulei de masaj, siropul de lavandă cu miere de salcâm ecologică și alte produse.“

Familia Balla are și o secție specială pentru a distila o cantitate atât de mare de floare, iar pe viitor intenționează să acceseze fonduri europene pentru a moderniza distilăria.

„M-am născut fermier. Tatăl meu este tractorist, sunt născută la țară și ne place aici pentru că e frumos, chiar dacă este muncă multă. Am ales să facem un business în această localitate pentru a fi mai aproape de copii, de familie, să avem mai mult timp pentru noi!“

Beatrice Alexandra MODIGA

Moda pozelor în lanul de rapiță e deja istorie. Dacă în anii trecuți astfel de poze făceau ravagii pe rețelele de socializare, acum peisajele se diversifică. Fotografiile în plantațiile de lavandă sunt acum cea mai arzătoare dorință a celor care vor să impresioneze pe rețelele de socializare. Ba mai mult decât atât, acum nu mai ajunge un simplu selfie sau o poză făcută de un prieten cu telefonul mobil, ci se organizează evenimente de amploare, cu sesiuni foto complexe, iar uneori se percep taxe de intrare în lan.

Un lan pe harta turistică a Iașului

Astfel, doi tineri antreprenori din comuna Hărmănești, județul Iași, au pus bazele unei afaceri parfumate ce a încântat mulți ieșeni. Andrei și Lavinia sunt cei care au dat viață evenimentului „Lavanda Hărmănești“. Prin multă muncă și sacrificiu, cei doi au pus regiunea unde cultivă lavandă pe harta turistică, promovând astfel produsul, dar și localitatea.

În lanul de lavandă de la Hărmănești poți ajunge foarte ușor. Trebuie să te deplasezi spre comuna Todirești dinspre Hărmănești, iar la ieșirea din localitate, pe partea stângă, sunt amplasate indicatoare.

„Avem în jur de 20.000 de butași, pe o suprafață de 12.500 mp. Am avut foarte mulți vizitatori din toată regiunea Moldovei. Nu am privit cultivarea lavandei ca pe o afacere din care să scoatem bani, ci mai degrabă ne-am gândit să oferim tuturor celor interesați posibilitatea să vadă plantația, să se bucure de lavandă. Așa a apărut evenimentul Lavanda Hărmănești – Iași, la care au participat foarte multe persoane. Toți ne-au încurajat și din acest motiv noi continuăm să organizăm evenimentul. Am dori să ne extindem și sperăm să reușim. În acest an am avut mulți vizitatori care s-au plimbat prin lanul de lavandă, au făcut fotografii și au cumpărat produsele realizate de noi. În urma procesului de distilare realizăm ulei esențial de lavandă și apă florală de lavandă. După distilare uleiul îl folosim pentru a confecționa lumânări, avem sare de baie de Himalaya cu ulei esențial. Lavanda uscată o folosim în săculețe ce pot fi folosite împotriva moliilor, apoi avem buchete și coronițe pe care le vindem la festival“, povestesc soții Andrei și Lavinia Bocan.

Activități interactive în plantația mov

Câmpul cu lavandă de la Stornești, județul Iași, a fost, de asemenea, vizitat de mulți ieșeni care și-au imortalizat momentele alături de cei dragi. Sute de persoane au făcut fotografii și le-au postat pe rețelele de socializare, iar plantația de 5 ha a atras ca un magnet persoane de toate vârstele. Proprietarii lanului au realizat cadrul perfect pentru ca vizitatorii să rămână cu o amintire frumoasă, dar și să încerce produse locale de la producătorii din Iași.

Gabriel Zubcu, Veronica și Andrei Drăghici, proprietarii lanului de la Stornești, nu s-au așteptat ca inițiativa lor să aibă succes, însă le-au fost întrecute așteptările. „Cei care au vizitat plantația au consumat numai produse locale, de la producătorii înscriși în asociația «Produs în Iași», s-au relaxat, copiii au participat la ateliere de modelat lutul, au făcut poze în câmpul cu lavandă, au băut limonadă cu lavandă“, spune Gabriel Zubcu. Acesta, împreună cu cei doi prieteni, Veronica și Andrei Drăghici, a înființat plantația cu lavandă în urmă cu șapte ani și de atunci a dezvoltat constant afacerea cu flori mov.

Veronica Drăghici se ocupă de partea creativă a afacerii cu lavandă, fiind cosmeticiana care creează produsele în laboratorul din satul Stornești, iar Andrei, soțul său, se ocupă de plantație. Gabriel Zubcu este cel care se asigură că produsele sunt promovate și astfel au clienți noi an de an.

„În viitor vom dubla suprafața cultivată și vom cultiva și alte specii“

„Povestea Veera a început în 2015, odată cu plantarea primilor 10.000 de butași. Am fost entuziasmați și încântați de frumusețea lanului înflorit, de parfumul special al florii de lavandă și de compoziția perfectă a uleiului esențial. Să te plimbi într-un lan de lavandă înflorită, la apus, este terapie pentru suflet. Cum acest lucru este posibil doar câteva săptămâni pe an, am creat produsele Veera. Metaforic vorbind, am oferit experiența pășirii într-un lan de lavandă de acasă, în orice moment“, specifică Veronica Drăghici.

Inițial a fost obținut uleiul esențial și apa florală rezultată în cadrul procesului de distilare, produse care au fost apoi comercializate. În paralel a fost dezvoltat laboratorul Veera, acolo unde sunt preparate toate produsele pe bază de lavandă. „Inițial ne-am dorit fabricarea unui săpun natural. A fost un drum lung, am cercetat și am făcut diverse combinații până când am reușit să formulăm rețeta perfectă a săpunului care nu doar curăță, ci și protejează pielea. Aprecierile primite ne-au încurajat să continuăm și astfel a luat naștere sarea de baie Veera. De la an la an, am reușit să extindem suprafața cultivată, dar și să îmbogățim portofoliul de produse. În prezent, avem plantate 10 ha în Iași și Bacău, iar pe viitor ne-am propus să dublăm suprafața și chiar să începem să cultivăm și alte specii vegetale“, adaugă Veronica Drăghici.

Ingredientele principale ale produselor VEERA sunt uleiurile esențiale de lavandă și de lavandin, pe care cei trei producători locali le extrag din cele două soiuri plantate, Lavandula Augustifolia și Lavandula Intermedia.

Beatrice Alexandra MODIGA

Dana și Lucian Ștefan, doi tineri din Vărăști, județul Giurgiu, au pornit afacerea Anne’s Lavender în anul 2019 din dorința de a face altceva pe lângă jobul actual. După câțiva ani de discuții și căutări, s-au oprit la cultura de lavandă deoarece a fost cea mai apropiată de dorințele lor.

O cultură frumoasă necesită tăieri la timp, mult soare și o atentă îngrijire

„Ideea numelui a venit de la fiica noastră, Anne-Marie; ne-am gândit să fie o afacere pe care să o continue când va crește. De ce lavandă!? Pentru aspect, miros și toate beneficiile pe care le aduce. După părerea noastră, este cea mai frumoasă plantație pe care o poate înființa cineva, dar care, în ciuda frumuseții, se întreține foarte greu. Ne-am oprit la un soi aclimatizat pentru România, mai exact Codreanca. Soiul acesta se pretează atât pentru obținerea de ulei esențial cât și, pentru aranjamente. Avem plantați aproximativ 3.500 mp și în jur de 4.000 fire. Totul se face manual. De la plantare până la îngrijire. În primul an le-am prășit de cinci ori pentru a le feri de buruieni. Din anul 2 am început să folosim și o motosapă printre rânduri. Nu știu dacă este un secret, dar o plantație de lavandă necesită multă muncă, mai ales dacă nu se folosesc erbicide. Mulți spun că nu există dăunători și că rezistă perioadelor secetoase, dar în primii doi ani am folosit sistemul de picurare din lipsa precipitațiilor; din cauza culturilor din jur, a fost afectată și de păianjenul roșu“, adaugă Dana.

Distribuția, cea mai problematică parte

Inițial au început cu buchețele și săculeți parfumați, apoi s-au extins încet-încet la siropuri, ulei esențial, apă de lavandă, ulei de masaj, lumânări parfumate, sare de baie, ceai și body scrub. „Distribuția se face prin intermediul Internetului sau prin recomandări. Asta este cea mai problematică parte! Mulți se plâng de o piață de desfacere aproape inexistentă.“

Pe lângă costul inițial al butașilor și al terenului pe care se înființează plantația, principalul cost este timpul, adaugă tânăra. „Necesită o atenție deosebită pentru îngrijire și întreținere, dar și pentru fabricarea produselor. Recomandarea noastră pentru cei care vor să înființeze o astfel de plantație este să nu o facă! Sau, dacă într-adevar își doresc, să se înarmeze cu multă răbdare și putere de muncă! Și să ia în calcul că vânzarea este cea mai importantă în valorificarea plantației“, încheie Dana Ștefan.

Beatrice Alexandra MODIGA

Terre Mauve – Parfum de Rai este o afacere mică, de familie, cu produse făcute manual și de serie. Povestea Dianei Markovic, din comuna Pogonești, județul Vaslui, a început în anul 2015, când, la dorința tatălui, a plantat 1 ha de lavandă.

20.000 de butași din soiul Sevtopolis

„El de mult visa la o plantație de lavandă, dar niciodată nu găsea timp să o înființeze. Astfel că, după ce s-a pensionat, a început să-și dezvolte visul. Am căutat o pepinieră de lavandă, de unde am cumpărat 20.000 de butași (soiul Sevtopolis/ numit și Sevastopolis). Toate fondurile le-am investit în achiziționarea de butași, așa că nu am mai putut investi în utilaje agricole. Plantarea și recoltarea le facem manual. Lavanda a crescut atât de mult încât, dacă am băga utilaje pentru recoltare, am distruge o bună parte din ea. Printre secretele cultivării lavandei aș specifica multă perseverență și dragoste. În primul an de la plantare am pierdut aproape jumătate din recoltă (ori eroare umană la plantat, ori natura nu a fost de partea noastră), dar asta nu ne-a împiedicat să mergem mai departe. Am plantat și restul de butași ca să umplem golurile… și de acolo am pornit la drum cu adevărat. La început a fost foarte greu pentru că nu știam de unde să începem, dar prin multă muncă și mult citit am ajuns unde suntem acum“, specifică cultivatoarea vasluiancă.

Produse unicate de lavandă, făcute manual

O plantație de 1 ha se ridică la 15.000 de lei doar plantele, la care se adaugă transportul și mâna de lucru, iar ulterior recoltatul și distilatul, mai spune Diana. „Dacă ar fi să estimăm, cred că am ajunge undeva la 35-40.000 de lei. Distribuția o facem personal. Avem următoarele produse: ulei esențial pur de lavandă, odorizante de mașină cu ulei de lavandă și miere de lavandă, apă de lavandă, săpun hidratant cu apă și ulei de lavandă, lumânări din ceară vegetală cu ulei de lavandă (pentru Aromaterapie), săculeți cu flori de lavandă, buchete ornamentale de lavandă (proaspete și uscate), butași și plante adulte de lavandă pentru grădină și ghiveci. De cele mai multe ori comercializăm în diferite orașe la evenimente (festivaluri, sărbători, expoziții) organizate de primării și de alți organizatori. Momentan avem produsele plasate și într-un Plafar din Vaslui.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Angela și Petrică Deznan, din localitatea Zimandcuz, județul Arad, pot spune că au propria lor lume în mov, începând cu anul 2015... Atunci au înființat o cultură de lavandă, Lavandula angustifolia, pe o suprafață nedefinită a unei grădini de țară, totul însumând 1.000 de butași.

Pasiunea pentru frumos, utilitate, beneficii

Angela Deznan are 50 de ani, iar soțul Petrică 53 ani. Amândoi sunt licențiați în sociologie și, cu toate că au locuit în Arad, în urmă cu 10 ani s-au mutat în proximitatea Aradului, la Zimandcuz.

„Cu toate că la bază avem o altă calificare, nu ne-a fost greu să ne orientăm și spre altceva, în cazul nostru spre cultura de lavandă. Desigur că, pentru îndeplinirea acestui mic deziderat, a fost determinantă pentru noi pasiunea pentru frumos. Așadar, acesta a fost punctul de greutate primordial pentru înființarea unei mici culturi de lavandă, neexcluzând apoi rostul și utilitatea culturii și, spre surprinderea multora, abia în al treilea rând ne-am gândit la beneficii. Regula de aur pentru un antreprenor sau om de afaceri este axată pe beneficii. Nu uitați, noi suntem sociologi și ne-am permis să inversăm polii, iar pe parcurs alături de noi se bucură de „frumos și utilitate“ și alții care știu, prin mulțumirea lor sufletească, să ne recompenseze munca. Așadar, împreună cu soțul în anul 2015 am înființat o cultură de lavandă pe suprafața nedefinită al unei grădini de țară, totul însumând 1.000 de butași. Cultura de lavandă deținută de noi face parte din specia True Lavander (lavanda englezească – Lavandula angustifolia). Această specie se numără printre principalele specii de lavandă din Europa și se pare că domină și în România“, nu spune cultivatoarea arădeancă.

Lavanda angustifolia este o plantă perenă considerată semiarbust cu un prognostic longeviv la noi în țară de aproximativ 18 ani. Ajunge la maturitate în anul patru de la înființare. Are rădăcina pivotantă, masă lemnoasă ce susține o coroană bogată ale cărei tije florale sunt lungi și drepte pe axul central, iar la capătul lor, aidoma spicului de grâu, sunt florile de culoare mov. Desigur că aceste flori pot fi și de alte culori (albastre, galbene, albe, roze), în funcție de specie și varietate, adaugă Angela Deznan. „Cei 1.000 de butași de lavandă i-am cultivat manual. Desigur că, pentru suprafețe întinse, se folosește tehnologie mixtă: mecanizată și manuală. Întreținerea culturii este foarte importantă, de aceea acordăm o mare atenție prășitului, pe care de regulă îl realizăm cu motosapa. În cazul ivirii inerentelor defecțiuni tehnice, folosim la propriu sapa! Este încă o unealtă sigură în combaterea buruienilor. Nu erbicidăm solul și nici nu tratăm planta, în pofida atitudinii altor deținători de culturi de lavandă care au ales aceste opțiuni. Pentru noi contează ca produsele rezultate ulterior să aibă o calitate cât mai bună.“

Sfaturi practice

În opinia familiei Deznan, cultivarea lavandei nu este un secret și nimeni nu trebuie să privească acest aspect ca fiind unul dificil, chiar dacă nu există la îndemână o bază de date informative. „Logica ne spune că pentru flori în general este nevoie de soare, iar în cazul lavandei de mult soare. Pe de altă parte, pentru aproape orice floare – plantată într-un loc în care băltește apa timp îndelungat, acest lucru duce la putrezirea rădăcinii și ca atare la moartea plantei. Așadar, pentru cultura de lavandă trebuie să rămânem în logica gândirii primare. Adică soare, fără multă apă și o prășire eficientă. În aceeași logică nu este recomandată o fasonare drastică în timpul vegetației, după recoltarea florilor. Riscăm să lezăm masa lemnoasă și să aducem o pagubă majoră plantei. De asemenea, nu este indicată fasonarea înaintea unui îngheț. Avem în vedere o plantare a butașilor în luna octombrie sau în lunile martie-aprilie. Astfel, evităm ca butașii să nu înghețe și nici să nu se usuce“, specifică cultivatoare.

Din lavandă se poate face o gamă impresionantă de produse. Dar pentru că în cazul familiei din Zimandcuz este mai mult pasiune și nu o industrie, se limitează la buchete de flori proaspete sau uscate, aranjamente florale, săculeți umpluți cu flori de lavandă, ulei, apă florală și altele. „La baza unei bune distribuții sau valorificări a produselor noastre de lavandă stă o bună comunicare și promovare. Este foarte important acest lucru. Distribuim direct de la cultură prin intermediul evenimentelor de sezon sau ne deplasăm în piețe de desfacere cu mult trafic public. Livrăm produsele noastre la florării sau alte puncte de desfacere.“

Costurile reale pentru înființarea unei culturi de lavandă sunt definite în procente financiare care țin cont în primul rând de mărimea suprafeței de cultivare. „Cu cât este mai mare suprafața de teren cu atât este mai mare investiția în butașii de lavandă. Apoi, costurile achiziționării de butași diferă atât de la producători la producători, cât și în funcție de specie. Adăugăm lucrările mecanizate sau cele manuale. Sunt costuri care diferă de la o zonă la alta. Avem în vedere, de asemenea, înlocuirea butașilor care s-au uscat. Putem vorbi de teren propriu pe care îl valorificăm, ceea ce reprezintă un foarte mare avantaj, sau de terenul achiziționat. Așadar, sunt costuri în funcție și de cele amintite mai sus. De aceea, recomandăm pentru această afacere pașii mărunți, dar siguri! Un plan bine gândit și, de ce nu, o analiză de risc. Cert este că se poate reuși în acest domeniu și noi considerăm că pe acest segment oricine poate avea o afacere de succes“, încheie Angela Deznan, cultivatoare de lavandă din Zimandcuz, județul Arad.

„Lumea în mov nu reprezintă doar o sintagmă ca indicator al unei afaceri. Reprezintă mult mai mult, un aspect relevant al frumosului care ne înconjoară, frumosul regăsit în simțuri olfactive și vizuale, parfum și culoare. Lumea în mov reprezintă un motiv în plus pentru socializare și reîntâlnire a celor rămași „în vatră“ cu cei plecați în „rosturile lumii“. A celor care transpiră sub soare și care au mâinile lipite de sapă, dar și a celor care transpiră sub sacou și au mâinile lipite de calculator. Lumea în mov este a tuturor, trăiește prin oamenii minunați care îi calcă pragul, sau care de departe îi urează numai bine... Astfel, Lumea în mov își transmite mai departe poezia și povestea izvorâtă din pasiune și dragoste față de această plantă, lavanda.“

Beatrice Alexandra MODIGA