ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 16 Sep 2021

Virtuțile îngrășămintelor verzi

Este cunoscut că însușirea de fertilitate a solului este condiționată, în primul rând, de conținutul său în humus, iar acesta rezultă din descompunerea aerobă a materiei organice încorporate în sol.

O sursă importantă de materie organică pentru sol o reprezintă îngrășămintele verzi, adică plantele însămânțate în cultura principală sau în miriște cu destinația de îngrășământ. În acest scop se pot folosi: lupinul, mazărea, bobul, măzărichea, sulfina sau secara, floarea-soarelui, rapița, muștarul, hrișca s.a. Ele se încorporează în sol când asigură maximum de materie organică:

  • lupinul, mazărea – când s-au format păstăile;
  • măzărichea, sulfina, muștarul, rapița, hrișca – la înflorire;
  • secara la înspicat, iar floarea-soarelui la formarea calatidiilor.

Înainte de încorporarea în sol, cândva se recomanda o tăvălugire pentru culoarea plantelor și apoi arătura. Acum este mai indicat să fie tocate pentru a asigura o uniformă încorporare în sol și o mai ușoară și rapidă descompunere.

Mai economică este înființarea culturilor pentru îngrășăminte verzi în miriștea de rapiță, orz, grâu care în verile bogate în precipitații asigură cantități importante de materie organică.

Pe soluri ușoare, nisipoase, se recomandă lupin, floarea-soarelui, iar pe solurile mijlocii și grele, bob, măzăriche, singure sau cu floarea-soarelui.

Conținutul în elemente nutritive al plantelor folosite ca îngrășământ verde este, de exemplu, la măzăriche de 50-150 kg/ha N, 10-25 kg/ha la P2O5, 50-70 kg/ha, iar la rapiță 50-100 kg/ha N, 25-40 kg/ha P2O5, 80-180 kg/ha K2O.

Principalele avantaje ale îngrășămintelor verzi constau în:

  • Asigură îmbogățirea solului în materie organică proaspătă care stimulează activitatea microbiologică din sol și efectul ei este echivalent cu al gunoiului de grajd;
  • Crește conținutul în humus și deci fertilitatea solului, rădăcinile acestor plante având și capacitatea de a solubiliza substanțele greu solubile din sol;
  • Protejează și ameliorează structura solului. Picăturile de ploaie nu lovesc agregatele structurale pe care le pot sparge și transforma în praf care astupă porii solului, formând crustă. Având rădăcini pivotante adânci, din descompunerea acestora se formează humus pe un orizont mai mare;
  • Valorifică îngrășămintele rămase de la cultura precedentă și evită levigarea nitraților și poluarea apei freatice;
  • Reduc gradul de îmburuienare prin sufocarea acestora sau prin alelopatie;
  • Folosesc energia solară pe toată perioada de vegetație și asigură menținerea terenului permanent verde;
  • Crește capacitatea de înmagazinare și conservare a apei în sol;
  • Covorul verde și infiltrarea apei evită eroziunea;
  • Diversele culturi folosite ca îngrășământ verde, altele decât cele din cultura principală, asigură menținerea biodiversității;
  • Prin îngrășământul verde se pot reduce sau renunța la îngrășămintele chimice și deci se diminuează cheltuielile și sursa de poluare;
  • În condiții deosebite plantele respective pot fi folosite în furajarea animalelor;
  • Sporurile de producție obținute cu îngrășămintele verzi la cultura cartofului la Stațiunea Suceava au fost de 16% după mazăre și de 27% după măzăriche.

Credem că sunt suficiente motive pentru a folosi pe suprafețe cât mai mari îngrășămintele verzi.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU