Logo
Imprimă această pagină

Evoluția suprafețelor și recoltelor de porumb în ultimii 30 de ani

În ultimii 30 de ani, suprafața cultivată cu porumb boabe a crescut cu 8,58%, de la 2.466.735 ha (26,23% din suprafața agricolă totală), în 1990, la 2.678.504 (30,65% din suprafața agricolă a țării), în 2019. În trei decenii, suprafața rezervată culturii nu a scăzut niciodată sub 2 milioane de hectare. În schimb, în 10 ani (1992, 1992, 1995, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2003, 2004), suprafața a fost mai mare de 3 milioane de hectare, recordul absolut fiind înregistrat în 1992, când s-au cultivat 3,3 mil. ha cu porumb boabe.

Suprafețe cultivate în 2019

În 2019, ultimul de la care avem date statistice certe, cele mai mari suprafețe cu porumb s-au înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (534.443 ha), urmată de Sud-Est (502.721 ha).

evolutia recoltelor porumb tabel 1

Pe județe, cele mai întinse suprafețe cu porumb s-au regăsit în Arad (198.249 ha), Timiș (165.643 ha), Călărași (127.300 ha), Brăila (125.418 ha), Ialomița (112.242 ha), Botoșani (108.669 ha), Buzău (106.283 ha) și Tulcea (101.749 ha).

Producții totale comparative

Ca producție totală, în 1990 România a recoltat 6.809.604 tone de porumb, iar în 2019, an cu mare favorabilitate, s-au obținut 17.432.223 tone, adică de 2,56 de ori mai mult în comparație cu recolta din urmă cu trei decenii. În această perioadă, cea mai slabă producție de porumb a fost consemnată în anul 2007 (3.853.918 tone), urmat de anul 2000 (4.897.603 tone) și 2012 (5.953.352 tone). Recordul de producție s-a înregistrat în anul 2018, când fermierii români au recoltat un total 18.663.939 tone, iar 2019 este următorul, ca record, în 30 de ani. Anul 1997 este primul din agricultura privată în care se depășește pragul de 10 milioane de tone, iar în trei decenii, doar în 10 ani (1997,1999, 2005, 2011, 2013, 2014, 2016, 2017, 2018 și 2019), s-a trecut peste această limită.

În 2019, pe regiuni de dezvoltare, cele mai mari recolte s-au înregistrat în Sud-Muntenia (3.579.476 tone) și Vest (3.337.845 tone).

evolutia recoltelor porumb tabel 2

Județele cu cele mai mai mari producții totale de porumb boabe sunt Timiș (1.726.089 tone) și Arad (1.410.102 tone). Observați: de data aceasta nu Arad, care a avut cea mai mare suprafață semănată, a obținut și cea mai mare recoltă. Dintre județele care au avut mai mult de 100.000 de hectare cu porumb, doar patru au obținut mai mult de 700.000 de tone: Călărași (999.394 tone), Brăila (954648 tone), Ialomița (835.269 tone) și Buzău (783.942 tone).

Producții medii record în Timiș

Cât privește producția la unitatea de suprafață, nu are nicio relevanță să facem comparație între anii 1990 și 2019. E diferență de tehnologie, utilaje, inputuri, interesul fermierului. Amintim cele două cifre din interes pur statistic: 1990 - 2.756 kg/ha; 2019 - 6.502 kg/ha. Dar întotdeauna agricultura românească a rămas tributară irigațiilor. Sau, să spunem invers, este dependentă de condițiile climatice. Astfel, cele mai mari producții au fot realizate în cei mai favorabili ani din punct de vedere climatic, respectiv, 2018 - 7.644 kg/ha, 2019 - 6.502 kg/ha și 2017 - 5.959 kg/ha. Peste 4.000 kg la unitatea de suprafață au mai fost obținute în anii 1991 - 4.072 kg/ha, 1997 - 4.171 kg/ha, 2004 - 4.441 kg/ha, 2010 - 4.309 kg/ha, 2011 - 4.525 kg/ha, 2013-4.488 kg/ha și 2014 - 4.770 kg/ha.

Recordul negativ s-a consemnat în anul 2007, când fermierii au recoltat o medie de 1.526 kg de porumb la hectar, urmat de anul 2000, cu 1.603 kg/ha. Pentru anul 2019, pe regiuni de dezvoltare, cele mai mari medii la hectar provind din zona de Vest.

evolutia recoltelor porumb tabel 3

În 2019, recordul absolut este deținut de fermierii din Timiș, care au obținut o medie de 10.420 kg boabe/ha, deși terenurile lor nu se găsesc în prima zonă de favorabilitate a acestei culturi. Restul județelor se află la distanță mare: Neamț – 7.876 kg/ha, Călărași – 7.851 kg/ha, Brăila – 7.612 kg/ha, Teleorman – 7.549 kg/ha, Bihor – 7.519 kg/ha, Ialomița – 7.442 kg/ha, Buzău – 7.376 kg/ha, Satu Mare – 7.271 kg/ha și Arad – 7.113 kg/ha. Interesant este că găsim în această ierarhie județul Neamț, pe poziția a doua, după Timiș, ca performanță, deși zona nu are terenuri nici pe departe la fel de bune precum cele din câmpiile din sudul țării.

Date comparative între județe

Să încercăm însă și o altfel de analiză. Mai exact, să facem o comparație între mediile la hectar obținute de județele care cultivă cea mai mare suprafață de porumb, în anii cu cea mai slabă medie națională la unitatea de suprafață, repectiv, în anii cu cele mai mari producții din ultimii 30 de ani. Nu știm dacă ar rezulta de aici date care să scoată în evidență lucruri care țin de performanța fermierilor. Posibil că nu. Așadar, luăm ca etalon județele Arad, Timiș, Călărași, Brăila, Ialomița, Botoșani, Buzău, Tulcea, alături de care mai introducem Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Constanța, toate din primele trei zone de favorabilitate.

evolutia recoltelor porumb tabel 4

Remarcați că, în toți acești ani, cele mai constante recolte provin tot din vestul țării, acolo unde regimul precipitațiilor este superior sudului și sud-estului țării, dar și din Brăila, care pesemne beneficiază de cele mai mari suprafețe irigate. Remarcabilă este prezența județului Botoșani în acest top al constanței producției, nordul Moldovei neavând nici cele mai bune soluri și nici precipitații suficiente. Județele din clasele I și II de fertilitate (sudul țării) este clar că depind în mare măsură de ploaie: când au precipitații, fermierii fac performanță; altfel, degeaba există cernoziomul Bărăganului din Ialomița și Călărași, județele cu cel mai fertil pământ, deoarece sunt zone care rămân, cum se zice, la mâna lui Dumnezeu.

Maria BOGDAN

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului

Revista Lumea Satului