Adama Sultan iulie 2020
update 21 Sep 2020

Producţie de 60-70 tone de roşii în solariile unui muscelean din Schitu Golești

  • Publicat în Agrotehnica

Cristinel Edu din Schitu Golești, județul Argeș, este singurul legumicultor din zonă ce va livra pe piață la sfârșitul lunii mai primele roșii! Legumicultorul de aici a accesat şi Programul Tomata, bani  pe care i-a investit în modernizarea solariilor și în creșterea suprafețelor protejate pentru cultivarea legumelor. L-am vizitat şi noi… şi am reuşit să furăm câteva secrete legate de cultivarea roşiilor româneşti.

Din miner, legumicultor!

Pentru Cristinel Edu aventura aceasta cu legumicultura a început în anul 1997, când lucra la mină. Pe atunci, acesta spune că se dădeau „ordonanţele acelea“, iar el câştiga din legume mai mulţi bani decât câştiga la mină şi aşa a rămas să cultive legume. „Am început cu 1.000 mp, apoi am ajuns undeva la 8 ha, dar din lipsă de forţă de muncă şi mai multe probleme am renunţat şi aşa am rămas la 4 ha. În prezent, am undeva la 1 ha de solarii, nu sunt toate moderne (…), plus unele mai primitive, dar să ştiţi că scot marfă la fel ca cei care au solarii performante, pentru că este foarte important cu ce ajuţi terenul, iar acesta trebuie ajutat foarte mult cu gunoi de grajd, bineînţeles şi cu îngrăşământ cu descompunere lentă, care nu trebuie dat peste măsură (…) totul trebuie făcut ca la carte! Celor care vor să se apuce de legumicultură le spun doar atât: «Prima dată vă trebuie şcoală!» Nu poţi să ajungi doctor dacă nu ai şcoală, nu poţi să ajungi legumicultor doar pentru că îţi dă statul nişte bani, trebuie să ai şi cunoștințe, dăruire şi înclinaţie“, spune legumicultorul argeşean.

În tot acest timp, acesta a investit undeva la aproape 6 miliarde lei din buzunarul propriu, iar bani de la stat i-au venit doar 9.000 de euro, în trei programe de tomate. „Această construcţie m-a costat foarte mult, undeva la 800 de milioane, şi un total de 500 milioane investiţi în solarul acesta“, explică Cristinel Edu.

Etrilul, substanţa cancerigenă care păcăleşte consumatorul

Roşiile din solar erau semănate încă din luna ianuarie, iar legumicultorul mărturiseşte că preferă să se coacă pe cale naturală. „De obicei, omul intervine cu o substanţă care se numeşte etril. Cu toate că aceasta este scoasă de pe piaţa românească pentru că s-a constatat că este cancerigenă, oamenii totuşi o folosesc. Nu are cum să se coacă roşiile acestea mici; ele sunt mari la primul etaj şi apoi din ce în ce mai mici, aşa se coc pe cale naturală. Nici toamna nu se coc roşiile acestea aşa; dacă nu ajung la maturitate, nu are cum să se coacă. Şi, mai mult decât atât, formează «ţâţa» aceasta; ale mele nu au deoarece sunt polenizate cu bondari. Cele care au «ţâţa» mai lungă sunt polenizate cu un stimulent care nu este convenţional pe piaţă, deci nu e Tomato Stim, este un stimulet pe care îl fac dintr-un erbicid cu alcool, astfel le stimulează“, ne explică legumicultorul.

De-a lungul anilor a încercat 40 de soiuri de roşii

Legumicultorul de la Schitu Goleşti specifică că roşia trebuie să aibă gust, de aceea de-a lungul timpului acesta a încercat 40 de soiuri de roşii, nu soiuri autohtone, deoarece nu au rezistență la boli. Pot să vă garantez că acestea au gustul de acum 40 de ani, sunt foarte bune, sunt testate, am căutat să fie şi rezistente la boli, să aibă coaja subţire, gust autentic deoarece acest lucru contează foarte mult. Sunt ca la mama acasă, aşa le spun celor care mă întreabă şi vor să guste. Dar apare concurenţa la piaţă şi automat îţi diminuezi afacerea; eu, fiind singur aici, am căutat să fiu mai secretos în privinţa a tot ceea ce am testat. Pot spune că am testat fel şi fel de culturi, nu-mi pare rău de ceea ce fac, am investit 6 miliarde, nu mă gândesc să îmi scot banii acum, vreau doar să am afacerea pentru viitor. În fiecare an, banii pe care îi câștig îi investesc atât în casă, cât şi în solarii deoarece toţi avem familie, toţi avem copii, greutăţi şi bănci“, mai mărturiseşte acesta.

Pe viitor, legumicultorul vrea să producă 100 de tone de roşii

La sfârşitul lunii aprilie, când l-am vizitat, argeşeanul se pregătea pentru perioada imediat următoare, când va ajunge cu roşiile pe piaţă. „În două săptămâni o să duc roşii la piaţă, neintervenind cu stimulenţi; aş putea şi eu foarte frumos să cumpăr un litru de etril, dar Dumnezeu ne-a creat să nu ne păcălim unii pe alţii, ci să fim cinstiţi. Eu am clienţii mei, toţi de aici din zonă mă cunosc, am vândut mii de răsaduri, le duc marfă bună, nu mă vait de vânzare, poate nu am eu producţie câţi clienţi am. Anul acesta îmi doresc să obțin undeva la 60-70 de tone de roşii şi pe viitor îmi propun să produc 100 de tone de roşii. Indiferent cu cât ai da kilogramul, ai profit; de ce să intervin eu cu nişte stimulenţi de coacere; dacă vreau să se coacă roşia, există potasiu“, mărturiseşte cultivatorul.

Capcanele şi bondarii

Pentru gustul de odinioară, legumicultorul nu foloseşte tratamente fitosanitare, evită aceste otrăvuri. „Le vedeţi frumoase, o singură dată le-am dat de mană, nu trebuie să se stea cu otravă pe roşii. De exemplu, pentru Tuta absoluta mulţi administrează la greu insecticid, dar pentru acest dăunător există momeli, de aceea trebuie să îţi cumperi capcane. Odată le-am dat de mană, insecticide nu am folosit deloc deoarece am bondari la ele, (…) de păianjen nu am ce să le fac. Planta este ca şi omul, dacă are o hrănire adecvată; roşia consumă foarte puţin azot, ea consumă mai mult fosfor şi potasiu, fosforul ajută floarea să lege şi potasiul ajută la coacere fructelor.

Cultura de leuştean se vinde foarte bine iarna

Acesta spune că a plantat de toate şi că este universal, nu are doar roşii, ci şi salată, ceapă verde, ridichi, usturoi, pătrunjel, mărar, sfeclă roşie, morcovi. „De exemplu, pe aici prima dată a fost salată, printre salată am semănat roşii, am recoltat salata, au rămas roşiile. Pentru la anul am cumpărat leuştean, termin de aici cu roşiile, pun leuştean (…), vreau să produc leuştean pentru că am văzut că iarna este foarte scump. Practic, vreau să scot două culturi plătite, deoarece consum foarte multă energie, de aceea trebuie să fie şi profitul pe măsură“, încheie Cristinel Edu, legumicultor din Schitu Golești, județul Argeș.

Beatrice Alexandra MODIGA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Media