Meiul - o materie primă furajeră cu trecut și viitor
Scris de Lumea SatuluiCultivat de mai bine de 7.000 de ani ca unul dintre alimentele de bază pentru strămoșii noștri daci, meiul (Panicum miliaceum) nu este încă utilizat la întregul său potențial.
Pe fondul creșterii interesului în exploatarea la maximum a plantelor rezistente la secetă, utilizarea meiului capătă noi valențe. Actualmente, este cultivat extensiv în India, Rusia, Orientul Mijlociu, Turcia, dar și în România.
Important prin prisma caracteristicilor sale nutriționale, meiul își face loc, alături de sorg, pe lista plantelor care succită interes ca urmare a toleranței la secetă și a productivității în zone aride.
Este cunoscut faptul că în hrana occidentalilor, meiul a fost înlocuit treptat, în decursul timpului, cu grâu şi porumb. Motivul descreșterii suprafețelor cultivate cu mei l-a constituit, probabil, capacitatea mai redusă de producție.
Această plantă ocupă în momentul de față locul 6 în ceea ce privește producția mondială a agriculturii. Mai mult, meiul are rezistență la boli și dăunători și un scurt sezon de creștere cuprins între 60-90 de zile, în funcție de soi și zona de cultură (Devi și al., 2011).
Compoziția meiului în energie, proteine, dar și în enzime digestive și o serie de principii activi, de tipul compușilor fenolici, îl recomandă pentru a fi folosit în hrană. Conținutul în proteină al meiului Marius, analizat în IBNA Balotești este > de 9%, metionină + cistină 0,341%, în lizină a,188%, iar grăsimea este la un nivel de ~3%, celuloză > 13%, Ca 0,02%, P 0,3%.
Testul biologic derulat în IBNA Balotești evidențiază că includerea meiului
- în hrana purceilor înțărcați:
- conduce la un spor în greutate cu 14% mai mare față de hrana bazată pe porumb și triticale ca cereale;
- consumul de hrană/kg spor se reduce cu 11%;
- la nivel plasmatic, colesterolul total se reduce cu ~6,4%, iar HDL-colesterol crește cu 0,9%.
- în experimente de determinare a digestibilității la purcei în creștere-îngrășare:
- azotul se reține în pondere mai mare cu 11% comparativ cu hrana bazată pe porumb și triticale ca cereale.
Dr. ing. Mihaela Hăbeanu
Newsletter finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării prin Programul 1 – Dezvoltarea sistemului national de cercetare-dezvoltare, Subprogram 1.2 – Performanță instituțională – Proiecte de finanțare a excelenței în CDI, (PFE−17/2018-2020).
Articole recente - Lumea Satului
- Importanța erbicidării de toamnă a culturilor de cereale păioase
- Darabani: Campionat mondial de borș moldovenesc la „Zilele Nordului“
- Festivalul tomatelor și al biodiversității horticole la Sibiu
- Strategii holistice prin care fermierii români pot îmbunătăți în mod sustenabil productivitatea culturilor
- CU FRUNȚILE PLECATE
- Tranzacție finalizată privind achiziția Deleplanque, Strube și van Waveren de către grupul RAGT Semences
- Fermierii campioni la rapiță din județul Mureș
- APIA anunță că a fost aprobat bugetul pentru implementarea Programului pentru şcoli al României în anul şcolar 2024-2025
- Cele mai eficiente soluții de combatere a buruienilor în postemergență la cultura porumbului
- APIA plătește peste 55 milioane lei pentru crescătorii de animale