Adama Sultan iulie 2020
update 25 Sep 2020

Prima cultură de rabarbură din România se găseşte la Nadeş, în judeţul Mureş

În primăvara anului 2011, Mircea Munteanu din Nadeş, judeţul Mureş, a înființat prima cultură de rabarbură din România. De peste 9 ani de când se ocupă ca hobby de această cultură, cel mai important lucru pe care a încercat acesta să-l facă a fost să creeze o cultură de consum, o piaţă de desfacere pentru planta aceasta, mai ales că este profitabilă, de pe un hectar putându-se obţine un profit de circa 18.000 euro.

Soiul Holsteiner Blue, importat din Germania

Mircea Munteanu cunoaşte această plantă de când eram copil; practic, a crescut mâncând ceea ce apărea primăvara în grădină. „În general, creştea în satele din sudul Transilvaniei, în locurile din grădină cele mai văduvite de alte condiţii, adică acolo mai era un petic de grădină nefolosit, unde se puneau două sau trei tufe de rabarbură. Se făceau compot, plăcintă, rar se utiliza pentru acrit anumite ciorbe sau în alte mâncăruri, aşa că eu cunosc planta de mic copil. Dar, totul a prins contur când în  anul 2011 am făcut o vizită de afaceri în Germania, undeva în zona Hamburg, unde am văzut o plantaţie de rabarbură, exact aşa cum arată ea în cultură, incredibilă pentru mine la momentul respectiv. Am mers, am vizitat fermierul, am povestit cu el şi am luat decizia să import 2.000 de rădăcini, atunci în prima fază, din soiul acela Holsteiner Blue. Le-am importat, le-am pus într-un loc, nu s-au dezvoltat aşa cum trebuie, le-am mutat în altă parte, nu s-au dezvoltat nici acolo, până la urmă am găsit o zonă unde plantele funcţionează extrem de bine. În acest moment am o plantaţie matură de Holsteiner Blue care produce la fiecare plantă undeva la 30-40 de peţioli cu lungimea de 60-70 cm, ceea ce este foarte bine“, specifică cultivatorul.

Rabarbură autohtonă de circa 30 de ani… de prin sat

În paralel, acesta a adunat toţi rizomii din sat, i-a pus într-o pepinieră, iar când au ajuns la maturitate i-a rescos, dislocat şi a înfiinţat o cultură de câmp cu plantele acelea, proces care a durat undeva la 5 ani, mai adaugă acesta. „După ce am înfiinţat cultura aceasta germană şi am tot mutat-o ca să se adapteze cât mai bine, m-am dus şi prin sat şi de la toţi oamenii de aici am explorat vechile rădăcini. Le-am cerut permisiunea să scot rădăcinele, să le disloc (…), rădăcini ajunse la maturitate, vechi de 10, 20 şi chiar 30 de ani, apoi le-am despărţit în rizomi şi le-am replantat în curtea acelui om cca 2-3 bucăţi, câte a vrut, ia restul mi le-am păstrat şi le-am pus într-o pepinieră. Cea mai bună perioadă de plantare pentru rabarbură este toamnă, la finalul sezonului vegetativ, important este ca rizomii să fie prinşi în pământ înainte de îngheţ. Rata de succes la înmulţirea din rizomi este de peste 98%; nu recomand înmulțirea din semințe deoarece este de sub 10%. De obicei, se rup acele tulpini ale plantei care fac inflorescenţe. Trebuie efectuate lucrări minime de îngrijire în următorii doi ani de zile. Însă, din anul al treilea, rădăcina ajunge la maturitate, cu ramificaţii de până la doi metri în sol. Practic, când planta ajunge la maturitate lucrările de întreţinere sunt minimale. După aceea 10-12 ani numai recoltezi“, adaugă legumicultorul.

Profit de circa 18.000 euro/ha

cultura de rabarbura

Pentru a afla care poate fi profitul la această cultură de nişă, Mircea Munteanu ne-a făcut şi un calcul economic teoretic. „Dacă punem plantele cu tehnologia de cultură de 1 x 1 m, pe un hecatar poţi planta 10.000 de plante, iar dacă facem o medie a culturii pe fiecare plantă de 2,5 kg de peţiol brut, atunci se obţin 25 de tone. Dacă s-ar vinde cu un preţ mediu de 1 euro/kg, fie că vinzi cu amănuntul, pentru prelucrare sau procesezi, atunci ai obţine 25.000 de euro. Să spunem că avem şi nişte lucrări de întreţinere, plus că un peţiol costă şi primii trei ani nu obţii nimic, deci să punem o amortizare pe 5 ani de zile, plus muncile respective de cca 7.000 de euro, putem spune că ieşim la 18.000 de euro profit curat. Deci, teoretic se poate!“, specifică acesta.

Din 2 tone/an, jumătate rămâne efectiv pe câmp

Problema pentru această cultură este lipsa pieţei, în sensul că nu există o cultură de consum a acestei plante în România care să poată susţine o astfel de afacere ca business eficient, mai adaugă antreprenorul. „Lumea se uită cu entuziasm; numai din suprafeţele acestea ale mele scot peste 2 tone/an. O parte o vând, dar de cele mai multe ori plantele rămân efectiv pe câmp. Am creat un web site de la începutul culturii, unde de vreo 3 ani de zile am câţiva clienţi constanţi, care cresc numeric de la an la an şi care comandă tot mai multă cantitate de produs proaspăt, mai ales în zona noastră Sighişoara spre Braşov sau zona orașului Târgu Mureş, satele din jurul Mediaşului, zonele acestea unde s-au dezvoltat în ultimii ani pensiunile agroturistice şi turismul ce pun accent pe tipul acesta de aliment şi preparate care au la bază rabarbura. În acest momet livrez în orice zonă a ţării.“

casetă

Mare grijă la recoltare, ne sfătuieşte legumicultorul. „Recoltarea se face prinzând peţiolul şi efectiv se zmulge, dar să zmulgi cu atenţie, să nu rămâi cu jumătate de peţiol în mână. Într-o zi am recoltat 170 de kilograme de peţiol de rabarbură, tăiată frunza, legat, cântărit şi pregătit. În acea zi, venitul net de la această cantitate a fost 950 lei, 8 lei este kilogramul, dacă se cumpără cantităţi până la 30 de kg şi 6 lei/kg dacă se cumpără de peste 30 kg.“

Rabarbură importată din Polonia sau Germania

În decursul anilor acesta a făcut şi o analiză a competiţiei făcute de lanţurile de supermarketuri. „În standurile lor de legume-fructe aveau expusă rabarbura începând de la preţul de 14 lei/kg, reducând până la 9 lei/kg, însă nu ştiu care era volumul ciferi de vânzări. Eu am impresia că se vinde destul de puţin în magazine, doar pentru o categorie de oameni care chiar cunosc planta, dar, având în vedere politica acestor supermarketuri trebuiau să aibă listat produsul pe raft, care era importat din Polonia sau Germania.“

Numeroase beneficii şi utilizări

Consumată aşa propriu ca peţiol proaspăt recoltat are un gust foarte acru, dar totodată este reconfortantă, revigorantă, mai specifică bărbatul. „Se pot face compoturi, un fresh de rabarbură, plăcinte, sosuri care însoţesc mâncăruri, dulceţuri, am făcut şi vin, însă beneficiile ei sunt mai multe. În primul rând, are foarte multă fibră, are calciu, magneziu, fosfor, potasiu, vitamina C, este una dintre plantele care are multe beneficii pentru consum, inclusiv pentru consumul proaspăt. O mare recomandare este pentru cei care au probleme cronice sau acute legate de tranzitul intestinal. De exemplu, din rădăcina de rabarbură se face o pulbere care este ingredientul principal recomandat pentru laxativele pe care le fabrică industria farmaceutică. Recomad consumul plantei sub diverse forme, acum cât este proaspătă, dar testez să fac şi chipsuri de rabarbură. Ceea ce am făcut cu succes este rabarbura pentru infuzie, adică deshidratată“, încheie Mircea Munteanu, cultivator de rabarbură din Nadeş, judeţul Mureş.

Beatrice Alexandra MODIGA