Cărăbușul de mai
- Scris de Lumea Satului
- Publicat în Agrotehnica
Ordin: Coleoptera
Familie: Scarabaeidae
Gen: Melolontha
Este o insectă europeană polifagă, poate cea mai răspândită din ordinul Coleoptera, care fusese cumva eradicată la mijlocul secolului trecut. Pe fondul interdicției folosirii unor substanțe de combatere, populația de cărăbuș a proliferat din nou în ultimii 20-30 de ani, generând probleme în anumite zone de pe continent. Există trei specii de cărăbuș european: Melolontha melolontha, Melolontha hippocastani și Melolontha pectoralis. În România a fost și este prezentă, mai ales în zonele pădurilor de fag și stejar, specia Melolontha melolontha, cunoscută sub numele popular de cărăbuș de mai, gândac de mai, găinușă sau carabaș.
Cărăbușii în general, cel de mai, în special, sunt considerați dăunători importanți pentru culturile silvice, horticole și agricole. Larvele acestora trăiesc în sol, iar adulții pe coronamentul arborilor. Larvele atacă rădăcinile plantelor, cele mai păgubitoare fiind acelea aflate în ultimul stadiu, înainte de împupare.
Descriere
Adultul are 20-25 mm lungime, cu capul, pronotul și scutelul de culoare neagră, cu reflexe verzui; elitrele (aripile) sunt castanii și prezintă patru catrene longitudinale, uneori cu pubescență albă. Abdomenul este negru, prevăzut pe părțile laterale cu șase pete albe, triunghiulare. Oul este alb-gălbui, oval, de 1,2-2 mm lungime. Larva, cunoscută și sub numele de viermele alb, are corpul alb-gălbui, iar protoroacele și picioarele sunt brune-gălbui, spre maroniu, aspect care face ca dăunătorul să fie lejer recunoscut.
Biologie
Carăbușul de mai are o generație la 3-4 ani. Adulții – care trăiesc aproximativ 6 săptămâni – apar la sfârșitul lunii aprilie, începutul lunii mai, de unde și denumirea populară, având zbor crepuscular, de 30 de minute, până la o oră. Femela depune ouăle în trei serii, în jur de 20 sau chiar mai multe/serie (în jur de 60-80 cu totul), în soluri ușoare, la adâncimea de 10-20 cm. Larvele apar după 4-6 săptămâni, în luna iulie sau la începutul lui august. Pentru iernare, acestea coboară în sol până la 40-80 cm. În anul trei sau patru, în toamnă, larva se transformă în pupă și apoi în adult, care iernează în sol, până primăvara, în aprilie-mai, când își începe zborul.
Atac
Dăunătorul este o specie polifagă, putând ataca frunzele, florile și uneori chiar fructele în formare, la mai multe specii lemnoase și ierboase. Pe timpul zilei, adulții stau ascunși în frunzișul pomilor și arbuștilor, hrănindu-se cu frunzele acestora. La atacuri puternice (populație masivă), pomii pot fi defoliați complet; aceștia rămân desfrunziți, își pierd recolta, lemnul nu se mai maturează și degeră în timpul iernii. Sau, în silvicultură, rămânând fără aparatul foliar, arborii se usucă. Cel mai periculos rămâne însă atacul larvelor. În primul an, acestea se hrănesc cu rădăcini subțiri, iar în anii următori trec și la rădăcinile mai groase. Acestea distrug rădăcinile plantelor ierboase, rădăcinoase, tuberculifere, bulboase, precum și rădăcinile lemnoase ale puieților din pepinierele sau plantațiile viticole, pomicole și silvice.
Combatere
Măsurile țin mai cu seamă de prevenție. Adică, în culturile agricole se efectuează toamna arături adânci, iar primăvara solul se lucrează repetat, pentru a determina scoaterea la suprafață a larvelor, expunerea lor la intemperii sau la acțiunea unor prădători naturali. La plantat sau semănat se aplică insecticide specifice, cu încorporare la 5-10-15 cm în sol: Nemathorin, aplicat cu 4-5 zile înainte de plantare (pe măsură ce se udă, granulele se dizolvă și acționează asupra larvelor); Force 1.5 G (aplicat înainte de plantare sau chiar după plantare, cu aplicare între rânduri și încorporare în sol); Grilosin și Sintogril granule (25 sau 30 kg/ha); Trika Expert (10-15 kg/ha, aplicare direct în sol, odată cu semănatul). Pentru adult, combaterea este mult mai greoaie, în general recomandându-se substanțe cu o concentrație ridicată de substanță activă Deltamethrin, agreată de Organizația Mondială a Sănătății. Agricultorii noștri o folosesc, deși în broșurile de specialitate nu figurează cărăbușul în gama de acțiune, dar e o extrapolare pesemne de nevoie, Fastac 10 EC (0,02%) și Decis Mega (0,03%), cu pulverizare pe sol și plante sau pomi fructiferi. Limitarea utilizării substanțelor chimice în combaterea dăunătorilor a impus acordarea unei atenții deosebite măsurilor alternative de combatere, printre care utilizarea fungului entomopatogen sau a altor metode sau substanțe considerate eco (emulsie din plante aromatice, de pildă), ultimele putând fi luate în calcul doar pe suprafețe mici.
Maria BOGDAN
Articole înrudite
- Dăunători de carantină la tomatele cultivate în spații protejate
- Dăunători în livezile de sâmburoase
- Verificarea compatibilității produselor de combatere a bolilor și dăunătorilor la pomii fructiferi
- FMC România implementează programul de monitorizare a dăunătorilor EVALIO® AgroSystems în întreaga țară
- Cum se poate depista atacul de boli și dăunători în livezile de semințoase
- UNCSV, APPR ŞI LAPAR au propus un proiect care va avea ca rezultat maparea dăunătorilor din culturile agricole
- Derogările - colacul de salvare al fermierilor europeni
- CULTIVATING TOMORROW, eveniment marca FMC „Noutăți în combaterea biologică a dăunătorilor de la FMC
- Comisia Europeană a hotărât care sunt cei mai periculoși 20 de dăunători ai culturilor
- Cât de protejați (mai) suntem împotriva dăunătorilor?
Articole recente - Lumea Satului
- Indexul Global al Securității Alimentare a fost actualizat. Raportul regional european dezvăluie liderul regiunii în materie de accesibilitate alimentară
- Ordonanța de Urgență pentru acordarea sprijinului financiar pentru sectorul HoReCa a apărut în Monitorul Oficial nr.186 din 24 februarie 2021
- UNCSV: Este obligatorie actualizarea actelor constitutive ale cooperativelor agricole din România până la 20 aprilie 2021
- Investiție de 30.000 euro într-o crescătorie de struți la Borșa
- Investiție de la zero în județul Prahova: Fermă mixtă de animale în satul Bătrâni
- Măsuri şi recomandări pentru prevenirea îmbolnăvirilor la animale în perioada cu temperaturi scăzute
- „Noi suntem ultimii țărani ai României!“
- Până în 2050 agricultura trebuie să ofere cu 70% mai multă hrană
- Se întâmplă în localitatea Cioranca din județul Buzău. Primele 30 ha cu porumb irigate prin picurare
- Drumul laptelui la Ibănești. O investiție de 7 milioane de euro în plină pandemie