Ordin: Coleoptera
Familie: Scarabaeidae
Gen: Melolontha

Este o insectă europeană polifagă, poate cea mai răspândită din ordinul Coleoptera, care fusese cumva eradicată la mijlocul secolului trecut. Pe fondul interdicției folosirii unor substanțe de combatere, populația de cărăbuș a proliferat din nou în ultimii 20-30 de ani, generând  probleme în anumite zone de pe continent. Există trei specii de cărăbuș european: Melolontha melolontha, Melolontha hippocastani și Melolontha pectoralis. În România a fost și este prezentă, mai ales în zonele pădurilor de fag și stejar, specia Melolontha melolontha, cunoscută sub numele popular de cărăbuș de mai, gândac de mai, găinușă sau carabaș.

Cărăbușii în general, cel de mai, în special, sunt considerați dăunători importanți pentru culturile  silvice, horticole și agricole. Larvele acestora trăiesc în sol, iar adulții pe coronamentul arborilor. Larvele atacă rădăcinile plantelor, cele mai păgubitoare fiind acelea aflate în ultimul stadiu, înainte de împupare.

Descriere

Adultul are 20-25 mm lungime, cu capul, pronotul și scutelul de culoare neagră, cu reflexe verzui; elitrele (aripile) sunt castanii și prezintă patru catrene longitudinale, uneori cu pubescență albă. Abdomenul este negru, prevăzut pe părțile laterale cu șase pete albe, triunghiulare. Oul este alb-gălbui, oval, de 1,2-2 mm lungime. Larva, cunoscută și sub numele de viermele alb, are corpul alb-gălbui, iar protoroacele și picioarele sunt brune-gălbui, spre maroniu, aspect care face ca dăunătorul să fie lejer recunoscut.

Biologie

Carăbușul de mai are o generație la 3-4 ani. Adulții – care trăiesc aproximativ 6 săptămâni – apar la sfârșitul lunii aprilie, începutul lunii mai, de unde și denumirea populară, având zbor crepuscular, de 30 de minute, până la o oră. Femela depune ouăle în trei serii, în jur de 20 sau chiar mai multe/serie (în jur de 60-80 cu totul), în soluri ușoare, la adâncimea de 10-20 cm. Larvele apar după 4-6 săptămâni, în luna iulie sau la începutul lui august. Pentru iernare, acestea coboară în sol până la 40-80 cm. În anul trei sau patru, în toamnă, larva se transformă în pupă și apoi în adult, care iernează în sol, până primăvara, în aprilie-mai, când își începe zborul.

Atac

Dăunătorul este o specie polifagă, putând ataca frunzele, florile și uneori chiar fructele în formare, la mai multe specii lemnoase și ierboase. Pe timpul zilei, adulții stau ascunși în frunzișul pomilor și arbuștilor, hrănindu-se cu frunzele acestora. La atacuri puternice (populație masivă), pomii pot fi defoliați complet; aceștia rămân desfrunziți, își pierd recolta, lemnul nu se mai maturează și degeră în timpul iernii. Sau, în silvicultură, rămânând fără aparatul foliar, arborii se usucă. Cel mai periculos rămâne însă atacul larvelor. În primul an, acestea se hrănesc cu rădăcini subțiri, iar în anii următori trec și la rădăcinile mai groase. Acestea distrug rădăcinile plantelor ierboase, rădăcinoase, tuberculifere, bulboase, precum și rădăcinile lemnoase ale puieților din pepinierele sau plantațiile viticole, pomicole și silvice.

Combatere

Măsurile țin mai cu seamă de prevenție. Adică, în culturile agricole se efectuează toamna arături adânci, iar primăvara solul se lucrează repetat, pentru a determina scoaterea la suprafață a larvelor, expunerea lor la intemperii sau la acțiunea unor prădători naturali. La plantat sau semănat se aplică insecticide specifice, cu încorporare la 5-10-15 cm în sol: Nemathorin, aplicat cu 4-5 zile înainte de plantare (pe măsură ce se udă, granulele se dizolvă și acționează asupra larvelor); Force 1.5 G (aplicat înainte de plantare sau chiar după plantare, cu aplicare între rânduri și încorporare în sol); Grilosin și Sintogril granule (25 sau 30  kg/ha); Trika Expert (10-15 kg/ha, aplicare direct în sol, odată cu semănatul). Pentru adult, combaterea este mult mai greoaie, în general recomandându-se substanțe cu o concentrație ridicată de substanță activă Deltamethrin, agreată de Organizația Mondială a Sănătății. Agricultorii noștri o folosesc, deși în broșurile de specialitate nu figurează cărăbușul în gama de acțiune, dar e o extrapolare pesemne de nevoie,  Fastac 10 EC (0,02%) și Decis Mega (0,03%), cu pulverizare pe sol și plante sau pomi fructiferi. Limitarea utilizării substanțelor chimice în combaterea dăunătorilor a impus acordarea unei atenții deosebite măsurilor alternative de combatere, printre care utilizarea fungului entomopatogen sau a altor metode sau substanțe considerate eco (emulsie din plante aromatice, de pildă), ultimele putând fi luate în calcul doar pe suprafețe mici.

Maria BOGDAN