Romania

Tehnologia coriandrului (Coriandrum sativum L.)

Tehnologia coriandrului (Coriandrum sativum L.)
Distribuie:  

Coriandrul este o specie anuală, de origine mediteraneană, care se cultivă pentru fructele sale aromate, al căror conţinut în ulei volatil variază, în funcţie de soi, provenienţă, zona de cultură, condiţii pedoclimatice etc. între 0,15 şi 2,10 ml/100 g. Componentul principal al uleiului de coriandru este d-linaloolul (70-90%).

Fructele sunt utilizate în industria alimentară în calitate de condiment şi aromatizant al produselor alimentare (conserve, mezeluri, băuturi alcoolice, produse de panificaţie) şi al preparatelor culinare. Fructele au proprietăţi carminative, diuretice, tonice, stomahice şi, ca urmare, intră în componenţa diferitelor produse farmaceutice (ceaiuri contra colicilor la copii, gastrice, tonic aperitive etc.).

Uleiul volatil şi componenţii săi (linaloolul, alfa-pinenul, geraniolul, camforul etc.) au întrebuinţări multiple în industria parfumurilor, a produselor cosmetice, în industria alimentară, lichioruri, băuturi răcoritoare, esenţe aromate, produse de cofetărie, tutun), ca şi în farmacologie datorită proprietăţilor bactericide şi fungicide.

Soiul cultivat

La Fundulea au fost create două soiuri de coriandru: Sandra şi Omagiu.

Soiul Sandra se caracterizează printr-o uniformitate mare a plantelor, comportare bună faţă de boli (bacterioză, putregaiul rădăcinilor, făinare), rezistenţă mai mare la cădere, scuturare şi spargere a fructelor faţă de populaţia locală.

Are o capacitate ridicată de producţie, realizând 10-15 q/ha fructe şi 15-16 l/ha ulei volatil, depăşind populaţia locală cu 13-37% şi, respectiv, 63%.

Conţinutul în ulei volatil variază între 0,90-1,18 ml/ 100 g.

În anul 2000 a fost omologat soiul Omagiu care este mai precoce cu 5 zile şi superior soiului Sandra, realizând o producţie de 13-19 q/ha fructe, un conţinut de 1,18-1,24 ml% ulei volatil bogat în linalool şi o producţie de l6-22 l/ha ulei volatil.

2. Amplasarea culturii

2.1. Cerinţele biologice şi amplasarea teritorială

Coriandrul răsare în masă la temperaturi destul de joase, de 4-6°C, după 18-21 zile de la semănat, dacă în sol există suficientă umiditate. Plantele răsărite suportă bine îngheţurile târzii de -5°C. De la înflorire şi până la maturarea fructelor, solicită temperaturi medii de 16-20°C şi zile însorite care condiţionează atât creşterea producţiei, cât şi a conţinutului în ulei volatil.

Pentru cultura coriandrului se recomandă solurile adânci, reavene, bogate în substanţe hrănitoare şi curate de buruieni. Recolte mari se obţin pe cernoziomuri şi soluri brune de pădure, cu pH = 6,5. Se vor evita solurile grele, argiloase şi umede care formează crustă după ploi.

Pentru cultura coriandrului sunt foarte favorabile zonele situate în câmpiile Bărăganului, Dobrogei şi Burnazului şi favorabile cele situate în câmpiile Olteniei, Covurluiului şi podişul Dobrogei.

2.2. Locul în asolamente

Plantele premergătoare trebuie să lase terenul curat de buruieni, într-o stare fizică bună. Cele mai bune premergătoare pentru coriandru sunt: cerealele de toamnă, borceagul, leguminoasele, porumbul pentru boabe şi siloz, plantele perene de nutreţ.

Nu se va semăna după anason, spre a se evita amestecul fructelor de la cele două specii, care sunt greu separabile. Se recomandă evitarea ca premergătoare a florii-soarelui, a sfeclei de zahăr şi a ierbii de Sudan. Pentru a preveni atacul bolilor şi dăunătorilor, coriandrul nu va reveni pe aceeaşi solă decât după 4-5 ani.

3. Folosirea îngrăşămintelor

Eficacitatea îngrăşămintelor depinde de gradul de aprovizionare a solului cu substanţe nutritive, de umiditatea solului, precum şi de planta premergătoare.

Coriandrul nu suportă îngrăşarea directă cu gunoi de grajd, dar reacţionează favorabil la aplicarea îngrăşămintelor minerale.

3.1. Fertilizarea cu fosfor

Îngrăşămintele cu fosfor sunt eficace în doze de 40-50 kg/ha substanţă activă.

3.2. Fertilizarea cu azot

Îngrăşămintele cu azot aplicate în doze de 50-70 kg/ha substanţă activă contribuie, de asemenea, la sporirea producţiei. Îngrăşarea exagerată cu azot favorizează atacul bolilor criptogamice, care reduc considerabil producţia de fructe.

3.3. Fertilizarea cu potasiu

Potasiul se aplică în doze de 30-35 kg substanţă activă la hectar, alături de îngrăşămintele cu azot şi fosfor.

3.4. Epoca de aplicare

Îngrăşămintele potasice şi fosfatice se administrează toamna ca îngrăşămant de bază, iar îngrăşămintele cu azot se aplică primăvara, cât mai devreme. Se va acorda o atenţie deosebită mărunţirii şi împrăştierii uniforme pe suprafaţa solului.

4. Lucrările solului

4.1. Lucrările de bază

După recoltarea plantelor premergătoare timpurii se efectuează o lucrare superficială cu grapa cu discuri şi apoi se ară la 22-25 cm.

Când coriandrul urmează în asolament după prăşitoare, după recoltarea acestora se ară la aceeaşi adâncime după eliberarea terenului de resturi vegetale. În ambele cazuri arătura se va efectua cu plugul în agregat cu grapa stelată.

4.2. Pregătirea patului germinativ

Primăvara, de îndată ce pământul s-a zvântat, terenul se nivelează şi se grăpează.

Cea mai bună pregătire a patului germinativ se realizează cu combinatorul.

Lucrările de mobilizare a solului, de mărunţire şi uniformizare înainte de însămânţare se fac la 4-5 cm adâncime.

5. Semănatul

Coriandrul se seamănă cu semănătorile SUP-21, SUP-29 sau SUP-48. Se folosesc distribuitoare tip cilindru cu pinteni cu feţe plane.

5.1 Epoca de semănat

Se recomandă însămânţarea coriandrului primăvara, în prima urgenţă.

5.2. Norma de sămănţă

Pentru înfiinţarea unui ha de cultură sunt necesare 16-18 kg de sămânţă cu valoare culturală ridicată (puritatea 94-98%, geminaţia 65-80%). Când se seamănă la distanţa de 50 cm între rânduri, norma de sămânţă va fi de 10-12 kg/ha.

5.3. Distanţa de semănat

Cultura se va semăna în rânduri distanţate la 25 cm.

Prin respectarea normei şi distanţei de semănat se realizează o densitate la răsărire de 350-400 de plante/m2. Pe solele foarte înburuienate, în mod deosebit cu buruieni perene, se recomandă semănatul la 50 cm, pentru a permite efectuarea de praşile mecanice. În acest caz, densitatea se reduce la jumătate.

5.4. Adâncimea de semănat

În funcţie de tipul de sol, de umiditatea şi de uniformitatea acestuia, adâncimea recomandată este de 3-5 cm.

6. Lucrările de întreţinere

6.1. Lucrările manuale şi mecanice

Pentru culturile amplasate pe terenuri mai îmburuienate, la care semănatul s-a făcut la distanţa de 50 cm între rânduri,. se recomandă 1-3 lucrări cu cultivatorul prevăzut cu discuri de protecţie, la adâncimea de 5-7 cm şi 1-2 pliviri selective.

7. Boli, dăunători şi combaterea acestora

La coriandru este frecventă brunificarea inflorescenţelor şi înnegrirea fructelor (Xanthomonas translucens), care produc pagube însemnate.

Măsurile de prevenire constau în folosirea de sămânţă neinfectată, respectarea asolamentului şi igiena culturală.

Se recomandă tratarea chimică cu Tiradin-75 (4 kg/t sămânţă) sau Tiramet (3 kg/t sămânţă).

Culturile de coriandru sunt atacate de asemenea de cercosporioză (Cercospora coriandri) şi de putregaiul rădăcinilor (Sclerotinia sclerotiorum). Pentru prevenirea acestora se recomandă aplicarea măsurilor agrofitotehnice: rotaţia culturilor, folosirea de sămânţă sănătoasă, efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere, a măsurilor de igienă fitosanitară (strângerea şi arderea resturilor vegetale) care contribuie la eradicarea patogenilor ce se acumulează şi rezistă în câmp.

Sclerotinia sclerotiorum se combate prin tratarea seminţelor cu Tiramet (2,5 kg/t sămânţă) sau Topsin M 70 (5 kg/t sămânţă). În vegetaţie se poate aplica Ronilan 50 WP (0,5% sau Topsin M70 (0,2%).

Dintre dăunători, cel mai periculos este viespea coriandrului (Systole coriandri), larva acestuia dezvoltându-se în fruct şi hrănindu-se cu endospermul seminţelor.

Pentru combaterea dăunătorului se recomandă efectuarea a două tratamente: primul la începutul înfloritului, iar al doilea la înflorirea în masă. Se poate utiliza unul dintre următoarele produse: Decis 2,5 EC (0,05%), Fastac 10 EC (0,02%), Karate 2,5 EC (0,02%) sau Talstar 10 EC (0,04%).

Preventiv trebuie să se respecte igiena culturală, să se distrugă prin ardere toate resturile vegetale infestate, să se respecte măsurile agrofitotehnice esenţiale: asolament de 4-5 ani, epoca de semănat timpurie şi întregul sistem de lucrări de întreţinere aplicat raţional.

Dăunători ca: ploşniţa vărgată, larvele cărăbuşului de mai, buha semănăturilor, viermii sârmă, păduchii, moliile şi puricii întâlniţi uneori în cultură nu prezintă importanţă economică.

În timpul păstrării fructele de coriandru pot fi atacate de unele specii de acarieni, dintre care mai răspândită este Acarus siro. Pentru combaterea acestora, tratamentele se aplică după cel puţin 10 zile de la văruire, mai întâi în interiorul construcţiei (se începe cu partea superioară şi se termină cu podelele), apoi la exteriorul acesteia (ziduri, rampe, terenul din jur). Se execută două tratamente: primul cu un insecticid şi al doilea cu un acaricid, iar în cazul când produsele sunt compatibile se poate face un singur tratament.

Dintre insecticide se recomandă: Carbetox 37 CE (0,5%) 0,1 l emulsie/m2), Actellic 50 CE (0,5%, 50-100 ml/m2) sau gazare cu Delicia (15 tablete/t produs sub prelată sau 1 tabletă/sac de 35 kg). Gazarea durează 5 zile când temperatura aerului este de 10-12°C.

8. Recoltarea

8.1. Epoca de recoltare

Deoarece inflorescenţele sunt de ordin diferit, iar fructele nu ajung la maturitate în acelaşi timp, pentru a se reduce pierderile prin scuturare recoltarea se face când 50-75% din fructe sunt mature, fiind colorate în galben-brun. În această fază fructele conţin cantitatea maximă de ulei volatil şi linalool.

Recoltarea se face dimineaţa pe rouă sau chiar noaptea, pentru a diminua pierderile prin scuturare.

8.2. Modul de recoltare

Recoltarea se efectuează direct din lan cu combina C-12 sau în două faze, prin tăierea plantelor cu vidroverul sau maşina de recoltat mazăre cu cuţit MRM şi apoi prin treieratul cu combina adaptată pentru a nu sparge fructele (reducerea turaţiei tobei la 500-600 rot./minut şi reglarea distanţei dintre contrabătător şi bătător la 15-20 mm).

8.3. Uscarea şi condiţionarea

După recoltare, fructele se condiţionează la selector, apoi se întind în straturi subţiri la soare pentru a se usca.

Producţia medie ce se poate obţine este de 10-15 q/ha. Aceasta poate creşte prin polenizare suplimentară (1-2 colonii de albine la hectar).

Dr. ing. Pompiliu Mustăţea

coriandru, Coriandrum sativum, tehnologia coriandrului

Alte articole:

Coriandrul

Cânepa merită şansa de a fi revigorată

Zilele Horticulturii Bucureștene, un regal al florilor

Ziua Câmpului la paradisul agricol Agrichim

Galeriile rapiței 2016, o expoziție a performanței

Recoltarea plantelor medicinale și aromatice

Prahova nu contează în strategia ANIF pentru irigații

Cum să întreții ecologic cultura de vinete