Adama aprilie 2020
update 8 Apr 2020

Tehnologia inului pentru ulei (Linum usitatissimum L.)

Inul pentru ulei este, ca importanță, a doua plantă după floarea-soarelui în producția de ulei. Semințele acestei plante conțin 39-47% ulei. Uleiul de in are o largă utilizare în industria lacurilor și vopselelor și este caracterizat printr-un ridicat grad de sicativitate (indicele iod 168-192). De asemenea, uleiul de in este un foarte bun fixator al pigmenților diferitelor culori din pictură, se usucă repede și este rezistent la apă și substanțe corozive.

Soiuri cultivate

În catalogul oficial al soiurilor cultivate din  România sunt inscrise 3 soiuri de in de ulei Lirina, Star FD, Elan FD. Primele două soiuri prezintă semințe de culoare castanie, cu o capacitate de producție de peste 1.700 kg/ha, cu o rezistență foarte bună la fuzarioză și făinare și prezintă un conținut de ulei cuprins între 40,7-44,8%. Soiul Elan FD are semințele de culoare galbenă, o capacitate de producție de peste 1.650 kg/ha, cu rezistență bună la fuzarioză și conținutul de ulei cuprins între 45,3-46,7%, ceea ce îi conferă un plus de calitate.

Amplasarea culturii

  • Cerinţele biologice şi amplasarea teritorială

Semințele inului pentru ulei încep să germineze la temperatura de 1-3°C. Din faza de cotiledoane până la începutul creșterii intense inul rezistă la temperaturi de -4°C. Pe măsură ce înaintează în vegetație, exigențele plantelor față de temperatură cresc, ele fiind mai accentuate în perioada înfloritului și a maturizării. Cerințele inului față de temperatură în diferite faze de vegetație sunt: germinare-răsărire 5-6°C; creșterea intensă a plantelor 14-16°C; înflorire-fructificare 18-22°C, iar în faza de maturitate peste 20°C. Arșițele puternice din perioada maturării care provoacă pălirea cerealelor sunt dăunătoare și inului pentru ulei, ducând la o acumulare slabă a acizilor grași nesaturați în semințe.

Inul pentru ulei preferă solurile mijlocii, profunde, fertile și bine aprovizionate cu apă și nu dă rezultate bune pe solurile alcaline, reci, nisipoase.

Linum usitatissimum

Zona de favorabilitate se extinde în silvostepa Moldovei și Munteniei (Lunca Siretului, între Hârlău Pașcani și Târgu Frumos, partea sudică a Munteniei, în vestul țării (Câmpia Banatului), iar în Dobrogea partea de Sud-Est.


  • Locul în asolamente

Cele mai bune premergătoare pentru in sunt cerealele păioase de toamnă și porumbul, iar cele mai neindicate sunt sorgul, ovăzul, cânepa și cruciferele. Inul pentru ulei poate reveni pe același teren după cel puțin 6 ani datorită fenomenului de oboseală a solului. Inul pentru ulei este o excelentă premergătoare pentru grâul de toamnă și pentru culturile de primăvară.


  • Folosirea îngrăşămintelor

Inul pentru ulei consumă cantități importante de substanțe nutritive. Pentru 100 kg de semințe, plus partea aferentă de tulpini, se extrag din sol 7,5 kg de azot, 2,5 kg P2O și 5,5 K2O. Datorită perioadei scurte de vegetație valorifică foarte bine elementele nutritive aplicate plantei premergătoare, lăsând solul sărac în elemente nutritive.

  • Fertilizarea cu fosfor

Eficacitatea îngrăşămintelor depinde de gradul de aprovizionare a solului cu substanţe nutritive, de umiditatea solului, precum şi de planta premergătoare.

Dozele recomandate în funcție de gradul de aprovizionare a solului cu fosfor se situează între 45-50 kg/ha.

  • Fertilizarea cu azot

Dozele de azot recomandate sunt între

40-45 kg/ha, se aplică moderat și, în funcție de planta premergătoare, se reduc după leguminoase și cresc după prășitoare.

  • Epoca de aplicare

Îngrășămintele fosfatice (și cele potasice, dacă apare necesară folosirea lor) se încorporează în sol odată cu arătura. Îngrășămintele cu azot se administrează primăvara și se introduc în sol odată cu lucrările de pregătire a patului germinativ.

Inul valorifică mai bine îngrășămintele lichide de tipul A300 aplicate în vegetație în două faze împreună cu lucrarea de erbicidat și cea de combatere a tripsului. Fertilizarea foliară se aplică 10 kg/ha de N, câte 5 kg la fiecare intervenție.

Lucrările solului

  • Lucrările de bază

După recoltarea plantelor premergătoare timpurii se efectuează o lucrare superficială cu grapa cu discuri şi apoi se ară la 22-25 cm în toamnă.

  • Pregătirea patului germinativ

În cazul în care arătura nu este mărunțită și nivelată din toamnă, în primăvară se lucrează cu grapa cu discuri perpendicular pe direcția arăturii pentru uniformizare și cu un combinator pentru pregătirea terenului în vederea semănatului.

Patul germinativ pentru in trebuie să fie tasat sub adâncimea de 4-5 cm, astfel încât sămânța să intre în contact direct cu solul umed pentru a germina.

Semănatul

Inul pentru ulei se seamănă cu semănătorile SUP-21, SUP-29 sau SUP-48. Se folosesc distribuitoare tip cilindru cu pinteni cu feţe plane.

  • Epoca de semănat

Se recomandă însămânţarea inului pentru ulei primăvara, în prima urgenţă.

  • Norma de sămânţă

Cantitatea de sămânță este de 60-70 kg/ha, în funcție de valoarea utilă (puritate 97% și germinație minimum 80%) și de MMB.

  • Distanţa de semănat

Se seamănă la 12,5 cm între rânduri pentru a asigura o densitate optimă în lan de 800 boabe germinabilă / m2.

  • Adâncimea de semănat

În funcţie de tipul de sol, de umiditatea şi de uniformitatea acestuia, adâncimea recomandată este de 3-5 cm.

Lucrările de întreţinere

În cultura inului pentru ulei lucrările de îngrijire obligatorii sunt combaterea buruienilor, a dăunătorilor și a bolilor.

  • Combaterea buruienilor

Inul pentru ulei este foarte sensibil la îmburuienare în primul rând din cauza ritmului foarte încet de creștere a plantelor imediat după răsărire. În primele 25-30 de zile de la răsărire înălțimea plantelor nu trece de 8-10 cm (faza de brădișor). În acest interval îmburuienarea culturii este iminentă, iar combaterea buruienilor se poate face prin folosirea erbicidelor.

Pentru buruienile dicotiledonate cum sunt Cirsium arvensis, Sounchus arvensis, Convolvulus arvensis ș.a. este foarte indicată folosirea erbicidului Rival 75 PU (substanța activă clorsulfuron), aplicat în doze de la 15 g/ha până la 30-35 g/ha dacă gradul de îmburuienare este foarte mare. Poate fi aplicat din stadiul de brădișor și chiar în perioada de creștere intensă a plantelor până la începutul îmbobocitului.

  • Combaterea dăunătorilor

Cei mai periculoși dăunători ai inului pentru ulei sunt Aphtona euphorbiae (puricii de pământ) și Trips linarius (tripsul).

Puricele inului este răspândit în toate zonele de cultură a inului. Iernează ca adult și apare primăvara în zonele mai călduroase la sfârșitul lunii martie, când temperatura se menține peste 10°C. Apariția coincide cu răsărirea plantelor de in, iar dăunătorul se hrănește cu cotiledoane și frunze, iar atacurile în masă pot determina compromiterea culturilor. Dintre măsurile care se pot lua amintim folosirea la semănat a unor semințe cu energie germinativă ridicată pentru a obține un răsărit uniform, asigurarea condițiilor de optime de răsărire prin pregătirea foarte bună a patului germinativ, semănatul timpuriu, astfel încât la apariția adulților plantele să fie viguroase, trecute de faza de cotiledoane.

Tripsul inului atacă frunzele și ramurile, dar cel mai frecvent se întâmplă să atace la începutul de îmbobocit, determinând deformarea prin răsucire a bobocilor florali din vărful de creștere.

Pentru protecția culturii la avertizare se administrează două sau trei tratamente cu produsele Decis 2,5 CE (0,5 l/ha) sau Fastac (0,1 l/ha).

Recoltarea

cultura inului

Stabilirea momentului optim de recoltare la inul pentru ulei este determinat de necesitatea înlăturării pierderilor și obținerii unor semințe cu un conținut ridicat de ulei și a unui ulei de calitate superioară.

Inul pentru ulei trebuie recoltat în faza de maturitate deplină, caracterizată prin lipsa aproape totală a frunzelor de pe tulpini, prin culoarea brună a 80-90% dintre capsule și culoarea specifică soiului. Întârzierea recoltatului determină pierderi de recoltă prin ruperea lor din inflorescență și prin frângerea tulpinilor.

Se întâmplă adesea ca, datorită excesului de precipitații din perioada de maturitate, plantele să prezinte fenomenul de reînverzire-reînflorire, ceea ce determină o îngreunare a recoltatului mecanizat. De asemenea, pot apărea situații de îmburuienare târzie cu aceleași efecte negative asupra recoltării și umidității semințelor. În aceste situații se poate apela la administrarea desicanților Reglone 1,5-2 l/ha în 300 l de apă, când majoritatea frunzelor au căzut, iar capsulele au culoarea galben deschis. Efectul tratamentului se produce în 5-7 zile, după care se poate trece la recoltare.

Recoltatul inului pentru ulei se face cu combina pentru cereale, la care se montează cuțitul lis (cuțit cu lame nezimțate) și care se adaptează pe specificul plantei și semințelor de in. Sămânța de in se va condiționa imediat, eliminând toate impuritățile și resturile vegetale. Semințele se depozitează în magazie în straturi subțiri (cel mult 30 cm) la început, apoi progresiv stratul se poate mări până la 1 m.

Sămânța cu umiditatea de 10% și selectată se poate păstra și în saci, așezați în stive de 4-5.


Producții
Producțiile obținute la inul pentru ulei la INCDA Fundulea în ultimii ani au fost cuprinse între 850 kg/ha în anii mai puțin favorabili și 2.580 kg/ha în anii cu condiții favorabile creșterii și dezvoltării inului de ulei. Acest fapt s-a datorat îmbunătățirii continue în procesul de ameliorare a performanțelor genotipurilor pe care le avem în portofoliu.

Dr. ing. Niculina IONESCU