Conferința Anuală a Clubului Fermierilor Români 2020
Conferinţa Naţională Inovaţie pentru Agricultura Performantă, organizată pe 6 februarie la Palatul Parlamentului de către Asociaţia Clubul Fermierilor Români, a reunit peste 1.200 de fermieri, alături de oficiali români şi europeni cu responsabilităţi în dezvoltarea politicilor şi strategiilor în domeniul agriculturii, experţi în domeniul tehnologiilor pentru agricultură, precum şi lideri din partea celor mai importante asociaţii ale fermierilor la nivel european şi naţional.
Modernizarea fermelor prin achiziţia de tehnologii
Lansat în urmă cu un an, Clubul Fermierilor Români şi-a propus să dezvolte iniţiative care să vină în întâmpinarea nevoilor reale ale fermierilor şi să devină vocea acestora la nivel european. Organizaţia promovează un model românesc de agricultură performantă care valorifică principalii vectori de dezvoltare: trecerea către Agricultura 4.0 (revoluţia digitală a agriculturii); dezvoltarea de valoare adăugată peste activitatea agricolă prezentă; atragerea de capital investit pentru dezvoltarea marilor sisteme naţionale de infrastructură agricolă; securizarea fermierilor împotriva crizelor şi a riscurilor şi atragerea tinerilor în agricultură; formarea şi creşterea competenţelor acestora.
În deschiderea conferinţei Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a punctat printre altele şi finanţările odată cu noul PAC pentru o agricultură digitală. „Subvenţiile europene, în orice fel ar fi ele disponibile, fie că sunt direct pe suprafaţă, fie că sunt pe măsuri ori pe proiecte, vor avea legătură cu mediul. Ideea cu zero pesticide este nerealistă pentru că ele au un rost, să facem lucrări care să fie prietenoase cu mediul (...). Lucrul acesta l-am identificat sub forma unei performanţe multivalente, adică performanţa nu trebuie judecată doar prin randament, competitivitatea nu trebuie măsurată doar prin profit, acestea trebuie măsurate şi prin ceea ce reuşeşti să faci ca să protejezi şi să ajuţi afacerea ta să fie sustenabilă şi pe termen lung. În acest sens soluţia pe care noi o găsim şi o propunem este de a moderniza fermele şi de a eficientiza agricultura digitală, care vine cu soluţii concrete şi reuşeşte să facă o distribuţie a inputurilor, a pesticidelor sau a îngrăşămintelor într-o măsură mai sigură şi mai eficientă, astfel încât să reducă şi costurile. Ceea ce facem noi este să îi pregătim pe fermieri să acceseze finanţările care urmează să fie disponibile prin noul PAC pentru agricultură digitală, adică achiziţia de tehnologii, de sisteme informatice, de abonamente pentru imagini satelitare, care îi ajută pe aceştia în planificare“, a precizat în cadrul evenimentului Florian Ciolacu.
Promovarea competitivităţii în agricultura românească, prin atragerea tinerilor fermieri
Nicuşor Şerban, președintele Clubului Fermierilor Români, a reafirmat dorinţa fermierilor de a participa activ la elaborarea viitorului Plan Naţional Strategic, precum şi la punerea în aplicare a viitorului Pact Ecologic European pentru a asigura un viitor performant tuturor celor implicaţi în sectorul agricol.
„Este rolul şi responsabilitatea noastră, a fermierilor performanţi, care nu am moştenit, ci am muncit pentru succesul şi prosperitatea afacerii noastre, să ne implicăm mai mult şi să devenim parteneri sociali ai Guvernului în stabilirea strategiilor de dezvoltare a agriculturii româneşti şi punerea în aplicare a programelor de reformă ale PAC. De aceea, în cadrul clubului a fost organizată o serie întreagă de activităţi care duc la atragerea tinerilor fermieri în agricultură. Fără a pregăti «schimbul de mâine», orice afacere moare mai devreme sau mai târziu, mai ales în contextul dezvoltării în următorii ani a unei agriculturi care se va baza pe inovaţie şi digitalizare. De aceea, cu cât nevoia de tineri în acest sector este mai mare, cu atât mai uşor vor recepta şi vor putea pune în aplicare noile tehnologii digitale care apar şi vor ajuta agricultura cu costuri reduse la folosirea de inputuri şi de pesticide foarte puţine (…) şi în respectarea cerinţelor care nu vor fi puţine impuse de către Uniunea Europeană, respectiv cerinţele de mediu“, a spus Nicuşor Şerban la evenimentul de la Palatul Parlamentului.
Tehnologizare şi digitalizare tot mai multă la „cârma fermelor“ unde se află tineri
Un exemplu de tânăr fermier competitiv prezentat în cadrul evenimentului a fost Alexander Degianski, care face parte din Clubul Fermierilor Români şi din Comitetul de Iniţiativă pentru Consiliul Tinerilor Fermieri. Acesta este din comuna Giulvăz, judeţul Timiş, fiind unul dintre tinerii care duce mai departe ferma familiei, respectiv 5.000 ha de teren arabil, cu cultură mare, 250 ha culturi energetice şi 5.000 ha de păduri. „Pot spune că trăiesc şi respir pentru a face agricultură! Am absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, dar din străfundul sufletului urăsc să stau închis între patru pereţi, aşa am fost crescut. Ferma familiei este înfiinţată din 1991, iar pentru mine este ceva natural «să mă privească soarele de sus în jos şi eu să îl privesc de jos în sus» sau «să ne sărute pământul tălpile în fiecare zi», dar cel mai important lucru în zilele acestea, din păcate, sunt banii, iar agricultura este o meserie bănoasă dacă o faci cum trebuie şi la scară corespunzătoare. Fără tehnologie nu se poate, toate tractoarele sunt dotate cu autopilot, avem un sistem creat intern de monitorizare a flotei, de gestionare a resurselor, a terenurilor, a contractelor de arendă etc. Toate acestea sunt necesare deoarece cel mai important lucru este să reducem costurile de unde putem. Clubul are iniţiative bune, mai ales în domeniul legislativ care este pe departe cel mai important lucru şi cel care poate periclita culturile mai rău decât orice calamitate naturală“, adaugă Alexander Degianski, fermier din judeţul Timiş.
Un alt tânăr pasionat de agricultură este Ciprian Andrei Olteanu, care administrează o fermă de 3.000 ha cu cultură mare şi legume în judeţul Călăraşi. „Am fost implicat în afacere încă de la 18 ani, veneam vară de vară în timpul recoltei, asta practic mi-a aprins o scânteie şi nu am considerat că este cazul să fac pasul către altceva. Îmi doresc foarte mult să preiau tot ceea ce a construit tatăl meu şi să-l duc la următorul nivel. Pas cu pas, în fiecare an încercăm să alocăm o anumită sumă către tehnologizare şi digitalizare“, a adăugat tânărul.
Beatrice Alexandra MODIGA