Lucerna (Medicago sativa L.) este principala plantă furajeră din România.

Conform informaţiilor din Anuarul statistic din 2019, suprafaţa cultivată cu plante furajere în teren arabil a fost de 854.800 ha, din care leguminoasele şi gramineele perene, 673.000 ha, lucerna cultivându-se pe 386.800 ha, ceea ce a reprezentat 45,3% din suprafaţa cu plante furajere sau 57,5% din leguminoasele şi gramineele perene. Tendinţa este de creştere a suprafeţelor cu lucernă ca urmare a măsurilor luate de MADR, de stimulare a fermierilor (subvenţia cuplată atât la suprafeţele destinate producerii de furaj, cât şi de sămânţă, măsuri de agromediu etc.)

Avantajele culturii lucernei sunt numeroase, şi anume: este leguminoasă perenă, se exploatează 3-5 ani, realizează producţii mari de furaj (50-100 t masă verde/ha sau 14-20 t substanţă uscată la hectar, are un conţinut ridicat în proteină brută, 19-20% P.B. din S.U.); în plus, joacă un rol foarte important în asolament ca solă amelioratoare, lăsând în sol cantităţi importante de azot fixat pe cale simbiotică.

Plante premergătoare

• Foarte bune: plantele anuale furajere recoltate până la mijlocul verii, cerealele de toamnă.
• Bune: cerealele de primăvară, cartofii timpurii, floarea-soarelui, plantele anuale furajere recoltate până la mijlocul toamnei.
• Medii: hibrizii semitimpurii de porumb, sfecla furajeră şi sfecla de zahăr, recoltate până la mijlocul toamnei.
• Lucerna poate reveni pe acelaşi teren după 5-6 ani, în tehnologia tradiţională şi după 3-4 ani în tehnologia intensivă (semănat toamna ȋn condiţii de irigat).

Lucrările solului

• Pentru lucerna semănată primăvara se recomandă a se efectua arătură la adâncimea de 20-22 cm, iar pentru lucerna semănată la începutul toamnei terenul se poate pregăti numai prin lucrarea cu un agregat complex.
• Primăvara, pregătirea patului germinativ se execută cu combinatorul, la adâncimea de semănat, realizată în preajma semănatului.

Stabilirea densității plantelor

• Numărul de seminţe germinabile la metrul pătrat (s.g./m2): 1.000-1.200 (20-23 kg/ha) ȋn cultură pură; când lucerna se seamănă în amestec cu graminee perene raportul optim de semănat este alcătuit din 700 s.g./m2 de lucernă (16-18 kg/ha) şi 600 s.g./m2 graminee (6-7 kg/ha), la care se adaugă 3 kg/ha raigras aristat sau hibrid.

Semănatul

• Alegerea soiului: Ȋn Catalogul Oficial al Soiurilor sunt ȋnregistrate 11 soiuri de lucernă create la INCDA Fundulea, singurul centru de ameliorare din România, soiuri care se caracterizează prin producţie ridicată de furaj şi de bună calitate, au o bună rezistenţă la boli şi la condiţii nefavorabile de mediu, o bună perenitate şi cu un grad ridicat de competitivitate în amestecurile cu graminee perene. Aceste soiuri sunt: DANIELA (2000), MĂDĂLINA (2002), SANDRA (2003), CATINCA (2006), ROXANA şi MIHAELA (2009), TEODORA şi CEZARA (2013), LILIANA şi POMPILIA (2016) şi ILEANA (2017). Sunt soiuri cu o foarte bună adaptabilitate ȋn diverse condiţii de mediu, astfel că soiul Mădălina este ȋnregistrat şi ȋn Rusia, Ucraina şi Belarus, Cezara ȋn Republica Moldova, Daniela şi Sandra ȋn Turcia. Cel mai recent soi ȋnregistrat, Ileana, este rezultatul selecţiei pentru capacitate mare de valorificare a apei din sol. S-a remarcat în condiţii de irigare, unde a produs, în medie pe 3 ani, 93,7 t masă verde/ha, (18,8 t substanţă uscată/ha), producţia maximă fiind înregistrată în anul trei de vegetaţie, 119,0 t masă verde/ha, (25,4 t sub-stanţă uscată/ha), și un spor 12,6-22,6% faţă de martor. Soiul Ileana are un conţinut în proteină brută de 20,42% din substanţă uscată la îmbobocit, ceea ce permite obţinerea a circa 3.000 kg proteină brută/ha, în condiţii de neirigare, sau 3.700-3.800 kg proteină brută/ha în irigat, cu posibilităţi mari de creştere a acesteia în anii cu producţii de furaj de 90-100 t masă verde/hectar.
• Epoca de semănat:

La desprimăvărare:

• în zonele de câmpie: 1-25 martie;
• în zonele colinare: 10-31 martie.
  • La începutul toamnei:
• în zonele de câmpie: 25 august-10 septembrie;
• în zonele colinare: 15-28 august.
• Adâncimea de semănat: 1,5-3,0 cm.
• Distanţa între rânduri: 12,5 cm.

Întreținerea culturii

• Asigurarea necesarului de elemente nutritive:

– când în cadrul asolamentului s-a fertilizat cu gunoi de grajd nu se folosesc îngrăşăminte azotate şi potasice şi se reduce cu 40-50% doza de fosfor. Gunoiul bine fermentat se poate administra și pe cuvertură, doza anuală optimă fiind de 20-25 t/ha.

• Combaterea buruienilor se face prin lupta integrată şi prin folosirea acolo unde este cazul, în anul I de vegetaţie, a erbicidelor: Pulsar (1,0-1,2 l/ha) sau Corum 1,25 l/ha pentru lucernă în cultură pură, sau Basagran (2,5 l/ha) pentru amestecuri cu graminee. Tratamentul se face când buruienile dicotiledonate se află la începutul fazei de rozetă. Buruienile monocotiledonate din lucerna în cultură pură se combat cu unul dintre erbicidele Fusilade forte, (1-1,5 l/ha), Agil (1 l/ha), Stratos Ultra (3,0-4,0 l/ha), Elegant (0,75-1,0 l/ha) aplicate în faze timpurii de dezvoltare a buruienilor. Cuscuta se combate eficient prin aplicarea după prima coasă, la 1-3 zile a erbicidului Round-up, ȋn doza de 0,75 l/ha.
• Combaterea dăunătorilor se face prin respectarea integrală a tehnologiei şi prin tratarea seminţei, când semănatul se face la desprimăvărare.

Dăunătorii se combat cu insecticidele Karate Zeon (0,15 l/ha) sau Fastac 10 EC (0,15 l/ha).

• Asigurarea necesarului de apă dacă sunt posibilităţi de irigare:

- pentru răsărire: 25-30 mm (o udare) – ȋn mod special când semănatul se face la începutul toamnei, dar pot fi situaţii când este necesară irigarea şi primăvara;

- în perioada de vegetaţie: în intervalele secetoase, pentru fiecare coasă se aplică 1-2 udări de 40-50 mm.

Recoltarea

• În anul I de vegetaţie toate coasele se recoltează în intervalul cuprins între începutul şi mijlocul fazei de înflorire.
• În anii următori de vegetaţie coasa I se recoltează la sfârşitul îmbobocirii, iar coasele următoare la intervale de 32-35 de zile.
• Ultima coasă, în toţi anii de vegetaţie, se recoltează în prima jumătate a lunii octombrie.

Maria SCHITEA, CSI, INCDA FUNDULEA,

MEMBRU TITULAR ASAS