Unul dintre obiectivele cele mai importante pe care autoritățile din domeniul Mediului și le-au fixat este acela de control și combatere a poluării cu azot a apelor. În acest context, studiile au evidențiat că agricultura este una dintre cele mai importante activități poluante. Sursele de nitrați sunt, în principal, două. Prima o constituie îngrășămintele aplicate în exces sau atunci când nu trebuie, iar a doua o reprezintă gunoiul de grajd depozitat necorespunzător.

Pentru managementul acestei delicate probleme și în spiritul Directivei „Nitrați“ a Comisiei Europene a luat naștere Unitatea de Management a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nitrați“, pe scurt CIPN.

În scopul unui management cu adevărat eficient al gunoiului de grajd, CIPN a cuprins și construirea unor platforme comunale de colectare a gunoiului de grajd, unde acesta este transformat din deșeu poluant într-un îngrășământ prețios.

Prima investiție se va finaliza în decembrie

Tranșa I cuprinde 12 investiții la care studiile de fezabilitate sunt aprobate, contractele de finanțare semnate, la fel ca și proiectele tehnice. La opt dintre ele sunt deja începute și lucrările. Astfel, la platforma de colectare şi management al gunoiului de grajd din localitatea Ciochina, judeţul Ialomița, lucrările au fost demarate încă din luna august, iar acum se apropie de final. Darea în folosință este planificată pentru luna aceasta.

Construirea platformei comunale de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd din satul Ulmet, comuna Dobrun, județul Olt, a început la jumătatea lunii septembrie, iar finalizarea este prevăzută pentru luna aprilie a anului viitor. Tot atunci ar trebui să fie gata și platforma comunală de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd din comuna Gherăseni, județul Buzău. Aceasta urmează inclusiv să fie dotată cu echipamentele necesare pentru dezvoltarea amenajărilor destinate depozitării gunoiului. Menționăm că Gherăseni este o localitate din apropierea orașului Buzău, renumită pentru fermele zootehnice aflate pe teritoriul său.

Tot lângă Buzău, la Mărăcineni, se află în construcție o altă platformă. Și aceasta va fi finalizată în aceeași lună, aprilie 2020, ca și cea de la Gherăseni.

Mai la nord, în județul Iași, în localitatea Comarna, începutul lunii octombrie a însemnat și debutul șantierului platformei de colectare a gunoiului de grajd. Lucrările se vor încheia înainte de Paște dacă totul va merge conform planurilor.

În județul Vâlcea, la Galicea și la Lungești, se lucrează pentru înființarea a alte două utilități de colectare și compostare a gunoiului provenit de la animalele din comunele respective. Platformele vor fi terminate aproximativ în același timp cu cele din județul vecin, Olt, unde în satul Trepteni al comunei Vitomirești se construiește încă o platformă. Astfel, în luna aprilie a anului viitor locuitorii din comunele enumerate mai sus vor beneficia de condiții mai bune de depozitare a gunoiului de grajd.

Majoritatea platformelor vor fi gata la anul

În tranșa a doua au fost incluse 22 de investiții. Pentru acestea au fost aprobate studiile de fezabilitate și s-au semnat contractele de finanțare. La 14 dintre proiecte au fost finalizate și planurile tehnice. Numai că la acest ultim punct lucrurile nu au mai mers chiar atât de ușor. La nouă dintre investiții indicatorii au trebuit reaprobați. Cu toate acestea, la șase deja s-a realizat și adjudecarea contractelor de execuție. Pentru celelalte trei licitația se va lansa până la sfârșitul acestui an. Termenul de finalizare a lucrărilor este toamna anului 2020.

Alte opt investiții au fost depuse la comisiile de specialitate pentru reactualizarea indicatorilor cuprinși în proiectele inițiale. Acest lucru s-a petrecut în urma dorinței de a adapta cât mai mult parametrii viitoarelor platforme la realitatea din teren. În sfârșit, ultimele cinci investiții cuprinse în această tranșă a Proiectului întâmpină încă dificultăți în finalizarea planurilor tehnice. Cea mai mare parte a piedicilor de care se lovesc proiectanții este lipsa unei documentații complete.

Cea de-a treia tranșă cuprinde doar cinci investiții. Studiile de fezabilitate sunt aprobate, iar contractele de finanțare au fost și ele semnate. Până la sfârșitul anului ar trebui ca toate planurile tehnice să fie depuse. De asemenea, și licitațiile pentru lucrări vor fi încheiate. Dacă toate lucrurile se vor desfășura conform planurilor, în toamna anului 2020 cele cinci investiții ar trebui să se adauge celor deja existente pe harta platformelor comunale de depozitare a gunoiului de grajd din întreaga țară.

Doar trei subproiecte se mai află încă în analiză

În fine, în ultimele două tranșe mai sunt cuprinse 47 de subproiecte. Trei dintre ele, cele mai întârziate, se află încă în analiză în cadrul Unității de Management a Proiectului. Până acum, comunele care și-ar dori să beneficieze de proiect nu au depus toată documentația necesară întocmirii studiilor de fezabilitate. Alte 44 de investiții au fost aprobate de către Comisia Tehnico-Economică. Pentru 30 dintre ele contractele de finanțare au fost semnate. Termenele de depunere a proiectelor tehnice au fost stabilite pentru luna ianuarie. Pentru ultimele 14 subproiecte se așteaptă semnarea ordinelor de aprobare a indicatorilor stabiliți în cadrul CTE, după care vor fi semnate contractele de finanțare.

O mai bună monitorizare a pânzei freatice

O altă veste bună legată de creșterea calității apei din fântâni sau, cel puțin, de îmbunătățirea monitorizării calității ei vine de la Administrația Națională „Apele Române“. Aceasta va primi o nouă instalație de foraj, autoportantă,  care poate fora puțuri adânci de până la 200 de metri. În afară de aceasta, poate instala coloane de separare a straturilor acvifere atinse în același punct de foraj. Rezultatul este că fiecare strat poate fi monitorizat separat, atât cantitativ, cât și calitativ. În cazul descoperirii unei poluări, se poate ști exact în care strat a avut loc, iar sursa poate fi identificată cu mai mare ușurință.

Acest utilaj înseamnă că la cele cca 1.300 de foraje de monitorizare a rețelelor de apă subterane din zonele agricole se vor adăuga altele noi, ceea ce va însemna un plus de control al calității apelor din fântâni.

Instalația va intra în dotarea ABA Crișuri, o zonă sensibilă la poluarea apelor din pânza freatică.

Alexandru GRIGORIEV