Societatea Almos şi USAMV Iaşi, în vizită la fermierul Iulian Alexandru Cozma
- Scris de Lumea Satului
- Publicat în Agrotehnica
În luna octombrie, studenţii din anul IV de la Facultatea de Agricultură şi Montanologie, din cadrul Universităţii de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi (USAMV), au făcut o vizită tânărului fermier Iulian Alexandru Cozma, din satul Miron Costin, comuna Trifeşti, județul Neamț, care se afla în campania de recoltat sfeclă de zahăr. Cel care a făcut posibilă această vizită şi a venit cu combina de recoltat sfeclă Ropa a fost Alexu Molodoi, de la societatea Almos Group România.
Almos Agrorom: 900 ha de sfeclă pentru zahăr
Alexu Molodoi, director tehnic al firmei Almos Group România şi inginerul agronom al societăţii, a prezentat viitorilor ingineri societatea, structura culturilor şi în special a vorbit despre cultura de sfeclă pentru zahăr. „Astăzi suntem oaspeţii tânărului Alexandru Gozma, pe o parcelă de sfeclă de zahăr, cu combina noastră Ropa. Din cauza condiţiilor meteo nu am putut ajunge la parcela unde recoltăm, în condiţii bune, astfel încât şi dumneavoastră să vedeţi această cultură, care este foartă importantă pentru noi. Despre Societatea Almos pot spune că exploatează 3.600 ha de teren pe raza a mai multor comune din judeţul Neamţ. În zona în care ne aflăm, Miron Costin, comuna Trifeşti, avem aproximativ 1.500 ha. Ca structură de cultură în anul agricol 2018-2019 am recoltat 230 ha de rapiţă; cu toate că am semănat în toamna anului 2018 730 ha, 500 ha le-am întors şi au rămas 230 ha, cu o producţie catastrofală. În ceea ce priveşte cerealele păioase, orz şi grâu, avem 200 ha, unde am realizat o producţie de 5 tone, mai puţin în comparaţie cu anul 2018 cu cca 20-25% şi porumb 800 ha. Suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr, care este cea mai importantă cultură pentru noi, este de aproximativ 900 ha. Putem spune că suntem cel mai mare cultivator de sfeclă de zahăr din ţară, iar ca nivel de producţie şi tehnologie suntem tot cel mai mare furnizor de materie primă pentru Agrana. Dacă Agrana procesează 500.000 tone de sfeclă de zahăr într-o companie, 10% din acea cantitate este livrată de către firma Almos. Pot să mai spun că pentru această cultură subvenţia este destul de consistentă deoarece sfecla beneficiază de sprijin cuplat, care în campania 2018 a fost de 825 euro/ ha. În afară de preţul care este în contract, Agrana, pentru a stimula producţia de sfeclă în zonă, oferă suplimentar 150 de euro pentru fiecare hectar cultivat pentru această campanie“, a precizat Alexu Molodoi, odată cu vizita în câmp.
„În anul 2019 am cultivat o suprafaţă totală de 600 ha de teren, dintre care aproximativ 58 ha de sfeclă pentru zahăr, plus alte culturi precum grâu, porumb, floarea-soarelui şi rapiţă. Anul acesta am avut ca experiment 2 ha de năut şi 2 ha de mazăre, dar pentru primul an nu pot spune că sunt chiar profitabile. La cultura de sfeclă pentru zahăr am fertilizat cu 450 kg NPK 4:24:12, după care am arat. În primăvară am folosit combinatorul pentru pregătirea patului germinativ, după care a urmat semănatul. La această cultură am făcut două tratamente de la firma Adama cu produsul Belvedere Forte, care are trei substanţe active, plus Tornado, care are ca substanţă activă metamitronul; acest produs menţine câmpul curat de buruieni monocotile şi dicotile. Din cadrul portofoliului FMC am aplicat două erbicide, respective Safari si Venzar, ambele fiind sistemice. Anul acesta estimez o producţie de 80 de tone la hectar“, încheie Iulian Alexandru Cozma.
Tânărul Iulian Alexandru Cozma, gazda acestei vizite, le-a vorbit viitorilor absolvenţi despre structura culturilor din ferma sa, dar şi despre tehnologia folosită.
Beatrice Alexandra MODIGA
Articole înrudite
-
Creșterea eficienței fertilizării prin luarea de decizii corecte!
in Actualitate -
Girov, județul Neamț: Investiție de 85.000 euro într-o cultură de alun, pe o suprafață de 31 ha
in Agrotehnica -
IBNA Balotești oferă spre vânzare porumb, vițele, juninci, tăurași Aberdeen Angus Roșu
-
„Antreprenor în agricultura 4.0“, seria 2022-2023
in Actualitate -
Transformarea biodiversităţii sălbatice în biodiversitate cultivată şi semispontană (II)
in Agrotehnica -
Fermierii campioni la floarea-soarelui din vestul țării
in Actualitate -
Clubul Fermierilor Români obține eliminarea obligativității autorizației de mediu pentru fermieri și premisele modificării metodologiei de calcul pentru despăgubirile culturilor de toamnă afectate de secetă
in Actualitate -
47,6 milioane de euro solicitate de fermieri pentru înființarea sau modernizarea plantațiilor pomicole
-
PRIA GALA FERMIERILOR - TÂRGU MUREȘ - 18 NOIEMBRIE 2022
in Evenimente -
Fabrica de zahăr de la Luduș a fost salvată de fermieri
in Actualitate
Articole recente - Lumea Satului
- De ce să alegem mierea bio pentru consum
- Castelul Károlyi din Carei, „Peleșul Transilvaniei“
- Argăsirea pieilor, un meșteșug tot mai rar
- „Fiecare doamnă trebuie să aibă o ie în garderobă“
- Primul hotel de plante din România s-a deschis la Iași
- O viață dedicată studiului și cercetării științifice din agricultură. Prof dr. ing. Vasile POPESCU, la 90 ani
- Creșterea eficienței fertilizării prin luarea de decizii corecte!
- Hotărârea Curţii Europene de Justiţie referitoare la acordarea autorizaţiilor de urgenţã de către Statele Membre
- „Produsele cu adevărat naturale dețin o structură moleculară pe care corpul nostru o recunoaște“
- Coadă la moaștele Sfintei Parascheva, de Bobotează