Romania

reclama youtube lumeasatuluitv

600x250 v1

Ferma de capre a familiei Kovacs din Uileacu de Munte

Ferma de capre a familiei Kovacs din Uileacu de Munte

Attila Kovacs a abandonat viaţa liniştită de la oraş… A decis că e mai bine să muncească de dimineaţa până seara la ferma de capre pe care a înfiinţa-o într-un mic sat de lângă Oradea alături de soţia sa Katalin. Mai exact în Uileacu de Munte, judeţul Bihor. Attila a început afacerea acum 5 ani, cu 50 de capre cumpărate din Austria. În prezent, face profit de 8.000 de euro în 7 luni, cât e sezonul produselor proaspete.

80 de capre din rasele Alpină Franceză şi Saanen

Vreme de trei ani familia Kovacs s-a zbătut să pună pe picioare o afacere de succes, bazându-se exclusiv pe calitatea unor produse puţin cunoscute şi apreciate pentru calităţile lor nutriţionale, dar mai ales curative. Răsplata a venit în cele din urmă, iar astăzi locuitorii din Oradea şi nu numai se pot bucura de calitatea produselor din lapte de capră livrate chiar la domiciliu de Kata, aşa cum o alintă Attila. „La marginea satului, în buza unui deal, se află ferma noastră de capre, care azi numără peste 80 de capre din rasele Alpină Franceză şi Saanen. Calitatea laptelui şi a produselor din acesta, cât şi lipsa mirosului specific se datorează faptului că păşunea întinsă de care se bucură caprele este brodată cu peste 40 de soiuri de plante medicinale, care la rândul lor dau un plus de calitate laptelui şi produselor din lapte“, spune Attila.

ferma capre 2

Laptele de capră se poate păstra la frigider 2-3 zile fără niciun risc. De asemenea, toate produsele noastre sunt 100% naturale şi livrate la câteva ore de la mulgere şi/sau preparare, adaugă crescătorul. „Produsele noastre sunt telemea, cașcaval, kefir, feta, chiar şi sortimente unice de caşcaval, ce ies zilnic din mica fabrică de brânzeturi. Toate sunt făcute doar din lapte de capră, sare, cheag de orgine animală şi plante aromatice.“

Mulgerea, prelucrarea şi depozitarea laptelui şi a produselor derivate se face în cele mai bune condiţii de igienă, ferma având toate avizele necesare, conform normelor de igienă impuse de lege. Odată cu încălzirea vremii, Attila şi Katalin vor să organizeze la fermă degustări de produse pentru clienţi şi potenţialii clienţi, precum şi mese tradiţionale cu produse din propria gospodărie.

Este important de ştiut că laptele de capră este recomandat de nutriţionişti să fie consumat crud, şi nu fiert pentru a nu-şi pierde din proprietăţi.

Beatrice Alexandra MODIGA

capre, capuse, Rasa Alpina Franceza, capre de lapte, ferma de capre, Rasa Saanen

Alte articole:

Recomandări privind prevenirea şi combaterea înțepăturilor cauzate de căpuşe

Căpuşele sunt artropode parazite ce populează suprafaţa corpului fiind găsite pe tegumentele mamiferelor, în blana lor sau pe pielea păsărilor. Sunt paraziţi hematofagi, se hrănesc cu sângele gazdelor pe care le parazitează, fiecare stadiu activ se hrăneşte o singură dată, după care petrece perioade lungi pe vegetaţie, de obicei în iarba înaltă, şi de acolo trec direct pe tegumente, populând gazda timp de câteva zile, dacă nu sunt îndepărtate. Cele mai multe cazuri apar primavăra şi vara, dar şi până târziu spre toamnă.

Înmulţirea exagerată şi răspândirea căpuşelor pe arii tot mai extinse, ajungând din zonele împădurite, până în grădinile din spatele locuinţelor, a fost generată de o serie de factori, incluzând:

► specificul înmulţirii căpuşelor, o femelă adultă depune peste 10.000 de ouă într-un ciclu evolutiv;

► înmulţirea explozivă a populaţiilor de câini comunitari, pisici, rozătoare şi de animale sălbatice, ca principali vectori;

► modificările în utilizarea pesticidelor;

► comerţul intensiv cu animale;

► numărul mare de clădiri sau spaţii urbane părăsite, adăposturi de animale neigienizate şi nedezinfectate;

► dezvoltarea zonelor suburbane.

Căpușele sunt paraziţi hematofagi care, cu ajutorul aparatului bucal, se hrănesc prin înţepat şi supt şi se prind ferm de pielea animalului sau a omului. Sunt necesare mai multe zile până când sunt saturate cu sânge, timp în care masa lor corporală creşte semnificativ.

Căpuşele sunt de dimensiuni foarte mici, însă pot fi vizibile cu ochiul liber, masculii sunt negri, iar femelele sunt negre cu abdomenul roşu.

Viaţa căpuşelor pe corpul gazdei este scurtă (câteva zile), diferind în funcţie de numărul de gazde necesare realizării ciclului biologic şi de capacitatea fiecărui stadiu de a rezista la înfometare.

Ciclul biologic al căpuşelor (larvă, nimfă şi adult) are nevoie de 3 gazde pe care se dezvoltă, consumându-le sângele. O femelă adultă consumă cel puţin 0,6 ml sânge şi depune cel puţin 10.000 de ouă.

După afinităţile ecologice, căpuşele se clasifică în căpuşe endofile (de adăpost) şi căpuşe exofile.

Căpuşele endofile sunt cele care trăiesc în grajduri, locuinţe, crăpăturile zidurilor, vizuini, peşteri şi parazitează animalele în perioadele de odihnă.

Căpuşele exofile, cu prezenţă în spaţiul liber, se urcă pe firele de iarbă sau se deplasează pe păşune, în grădini, sau parcuri, pentru a găsi gazdele. În cazul în care condiţiile sunt nefavorabile, ele se ascund în tufişuri, în sol etc.

Căpuşele parazitează o varietate foarte mare de gazde terestre, cum ar fi: amfibieni, reptile, păsări şi mamifere.

Calea de a infesta şi de a infectam ca vector, o nouă gazdă este contactul fizic (ele nu sar, nu zboară, dar se ataşează de corpul victimei).

Ataşarea de gazdă se face în timpul trecerii acesteia pe lângă firele de iarbă pe care se găsesc căpuşele, localizându-se preponderent în zona capului şi a gâtului speciei parazitate.

Căpuşele se localizează preponderent în zona capului şi a gâtului, putând cauza îmbolnăviri severe şi, uneori, chiar fatale atât la animale, cât şi la oameni, din cauza toxinelor injectate odată cu saliva (paralizia de căpuşe), precum și a consumului de sânge care poate duce la anemie gravă, inducerea unor stări alergice şi chiar şoc anafilactic etc.

În organismul uman afecţiunile au ca simptome manifestari asemănătoare gripei: febră, cefalee, greaţă, vomă. Uneori simptomele pot evolua subclinic, greu de sesizat, însă unele dintre afecţiuni sunt incurabile.

În plus, rănile pe care le produc creează porţi de intrare pentru infecţii secundare sau produc diferite afecţiuni ale pielii, durere sau tumefacţii.

Căpuşele transmit (vehiculează) o serie de agenţi patogeni prin:

■ salivă – injectarea de salivă produce lezarea vaselor de sânge şi transmiterea unor boli grave (boala Lyme, bacterioze, leptospiroze, babesioze sau un tip de meningoencefalită).

■ prin consum de lapte crud sau produse lactate obţinute din lapte netratat termic se poate produce infectarea cu virusul encefalitei de căpuşe la om.

În baza acestor informaţii, personalul de specialitate din cadrul serviciilor sanitar-veterinare atenţionează autorităţile locale, proprietarii de animale şi, nu în ultimul rând, populaţia de necesitatea implementării a unor acţiuni stabilite prin programe comune cu alte autorităţi de la nivel judeţean, respectiv:

► Identificarea permanentă a zonelor considerate cu risc biologic ridicat şi informarea celorlalte autorităţi responsabile.

► Iniţierea unor campanii de informare, prin medicii veterinari oficiali, în zonele cu risc ridicat, pentru conştientizarea crescătorilor de animale, a organizaţiilor pentru protecţia animalelor cu măsurile ce se impun pentru prevenirea infestării animalelor şi a îmbolnăvirii oamenilor prin înţepătura de căpuşă.

► Responsabilitatea autorităţilor locale privind efectuarea dezinsecţiilor în spaţii şi clădiri nefuncţionale, în parcuri, zone de agrement, pajişti naturale cu vegetaţie abundentă, precum şi colectarea şi deparazitarea câinilor comunitari.

► Efectuarea lucrărilor de defrişare a resturilor vegetale necomestibile a arboretului de pe suprafeţele de pajişti naturale infestate.

► Monitorizarea permanentă a modului cum sunt respectate reglementările legale privind circulaţia animalelor (bovine, ovine, caprine, animale de companie) prin localităţi, în parcuri şi locuri de agrement.

► Efectuarea, prin personalul sanitar-veterinar, de examene clinice la speciile de animale gazdă a căpuşelor, precum şi afluirea de probe la laboratorul DSVSA judeţean pentu identificarea căpuşelor prin examene de specialitate.

► Colaborarea cu medicii veterinari pentru efectuarea acţiunilor de prevenire şi combatere, în special a tratamentelor antipartazitare, a dezinfecţiilor, dezinsecţiilor şi a deratizărilor în situaţile în care aceste acţiuni se impun.

► Colaborarea permanentă cu alte autorităţi judeţene responsabile prin informări reciproce şi acţiuni comune pentru realizarea măsurilor cuprinse în programul judeţean.

► Populaţia să se protejeze purtând îmbrăcăminte adecvată, la picnic, să evite zonele împădurite sau cu vegetaţie înaltă în perioada caldă a anului şi să reţină în cazul unei înţepături cauzate de căpuşe, următoarele:

■ căpuşele nu se rup, ci se extrag cu o pensetă chiar de la locul de inserţie pe piele, altfel cleştii căpuşii rămân în interiorul pielii şi pot infecta locul unde au pătruns;

■ după îndepărtarea căpuşei, se dezinfectează locul cu iod;

■ dacă starea generală nu se ameliorează, trebuie mers de urgenţă la medicul de specialitate.

Combaterea efectelor nedorite cauzate de căpuşe este în mod fundamental, pe lângă o problemă de sănătate publică, şi o chestiune economică, care trebuie să îşi facă efectele pe termen mijlociu şi lung. Reuşita acţiunilor de combatere a căpuşelor cere o concepţie şi o execuţie corectă, având în vedere că o activitate ocazională, facultativă sau de rutină este echivalentă cu o irosire a eforturilor specifice şi a fondurilor investite. Lupta pentru diminuarea populaţiilor de căpuşe trebuie să fie condusă prin metode ecologice şi medicale, în mediul lor de viaţă liberă şi respectiv pe animalele gazdă. Cu cât se au în vedere mai multe caracteristici biologice, cu atât cresc şansele de reuşită.

În acest context este necesar ca toţi factorii implicaţi în această activitate, respectiv autorităţile locale, crescătorii de animale, alte segmente de populaţie, în colaborare cu specialiştii din domeniu, pe lângă necesitatea deţinerii unor informaţii cu referire la rolul pe care căpuşele îl au ca parazit şi în principal ca vector în transmiterea unor boli grave la oameni şi animale, să se şi implice în realizarea acţiunilor comune cuprinse în programul de prevenire și combatere stabilit la nivel județean sau local.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

S-a mutat din Irlanda la Pașcani și a înființat o fermă de capre

Alexandru Crișu are 31 de ani și este din Pașcani, județul Iași. Acesta și-a luat inima în dinți și a investit de la zero 20.000 euro într-un fermă de capre, despre care nu avea  deloc cunoștințe, de la achiziția de capre și construirea adăpostului, până la achiziția de cereale și furaje.

„În decembrie 2021, un cunoscut mi-a propus să îmi vândă 16 capre, nu toate mature, dar pe atunci habar nu aveam cât de greu o să fie. Am acceptat să le cumpăr și să am grijă de ele. Surpriza a fost în primăvara anului 2022, când au început fătările; majoritatea caprelor au fătat câte doi iezi, iar de atunci mi-am selectat cele mai frumoase ieduțe. A venit și momentul să-i separăm pe cei mici de mamele lor, nu știam să le mulg sau să fac produse din lapte de capră, așa că le-am dus la o stână de oi din comuna Heleșteni, pentru că eu trebuia să mă întorc la muncă în Irlanda. Ulterior, în timpul liber, mă documentam doar despre creșterea caprelor și ce puteam obține de la acestea. În august anul trecut am decis să vin acasă și să-mi mai cumpăr câteva capre, iar deja în septembrie aveam un efectiv de cca 50 de exemplare. La momentul de față am 100 mame + tineret + țapi reproducție. Despre rasă nu pot să spun exact pentru că nu dețin acte doveditoare, dar cu ochiul liber se poate observa că sunt din rasa Alpină franceză, Saanen, Carpatină; eu prefer să le spun metis“, ne spune crescătorul ieșean.

„Caș proaspăt, telemea sau la putină“, rețetele clasice

Sistemul de furajare este 100% bio, ne asigură crescătorul, caprele merg la păscut zilnic, atât timp cât le permite vremea, iar în perioada de stabulație, când fată, le ajută cu porumb boabe, lucernă și trifoi, iar rezultatele se văd la produsele finite și la prețul de pe raft.

„Valorificăm laptele proaspăt de capră, brânza de capră făcută cu cheag natural, brânza la saramură în zer dulce, brânza cu urdă frământată la borcan și urda, care este un moft. Sincer, îmi este frică să încerc alte rețete de brânzeturi pentru că la noi în țară nu se știe altceva decât «caș proaspăt, telemea sau la putină». Produsele ajung doar la cunoștințe și persoane care apreciază munca și calitatea, mulți mă contactează că vor, dar, când aud prețul de 50 lei kg/brânză proaspătă, li se pare o avere, iar eu nu negociez pentru că mă apreciez pe mine, animalele și munca mea! Merg pe concepția că trebuie să facem calitate, nu cantitate“, adaugă Alexandru Crișu.

Cine vrea cu adevărat să se întoarcă la munca de jos, să o facă, ne sfătuiește crescătorul din Pașcani.

„Pot să le dau sfaturi celor care își doresc cu adevărat să reușească, chiar dacă pe mine m-au descurajat mereu chiar și cei apropiați. Trebuie să aibă curaj și ambiția de a reuși în țară, mulți nu o vor face pentru că le este rușine să fie fermieri sau nu le place munca. Vreau să mai spun că nu există satisfacție mai mare decât ceea ce faci prin munca ta și știi că totul este al tău! Nu o să renunț niciodată la ceea ce-mi doresc, voi deveni un fermier adevărat și am de gând să înmulțesc efectivul prin selecții severe. În 5-10 ani îmi doresc să depășesc 500 de capete“, încheie crescătorul de capre din Pașcani.

Beatrice Alexandra MODIGA

Un tehnician veterinar din Turdaș asigură „rasă, masă și casă“ fermei sale de capre

Andrei Denis Bokos, un tânăr de 29 de ani din comuna Turdaș, județul Hunedoara, tehnician veterinar de profesie, a avut un vis în anul 2017, să-și deschidă propriul business, care a devenit realitate în momentul în care a mizat pe zootehnie, pe o fermă de capre. Ferma de capre Turdaș are la bază o pasiune descoperită în momentul în care a achiziționat primele două capre.

Toți banii din salariu pe două capre mature și o ieduță

„Fiind în căutarea unei «afaceri de succes» în anul 2017, am trecut în revistă mai multe opțiuni, cum ar fi: plantație de cătină, creșterea struților, ciupercărie sau fermă de capre. După multe ore de căutări și documentare m-am oprit la cea din urmă opțiune, ferma de capre; având și calificarea de tehnician veterinar, am zis că mi se potrivește mănușă să apuc pe acest drum. Am achiziționat primele două exemplare împreună cu verișorul meu, el două, eu două, caprele fiind din rasa Carpatină. De când am ajuns cu ele acasă am început să le îndrăgesc, chiar dacă au fost crescute necorespunzător de vechiul proprietar, eram fascinat de tot ce făceau. După un timp am mai cumpărat două capre mature și o ieduță, de data asta Alpine Franceze. Am dat pe ele și ceva economii din momentul acela. În ceea ce privește investiția inițială, nu aș ști să vă spun pentru că, la un moment dat, dintr-o afacere a devenit pasiune“, adaugă crescătorul hunedorean.

Din anul 2017 și până în prezent s-au înmulțit fantastic și acum tânărul crescător din Turdaș deține un efectiv de aproximativ 40 de capre mature, din care 12 sunt ieduțe de anul acesta.

„Bineînțeles că am plecat de jos, neavând în curte niciun fel de animal de fermă. În primul an am construit cu mari eforturi financiare un adăpost care să respecte nevoile animalelor, după ce am făcut rost de un teren de unde să ne procurăm hrana acestora. Așa am ajuns să achiziționez un motocultor cu care ne facem treaba, iar cu trecerea timpului am extins suprafața cultivată cu furaje, dar acest utilaj nu mai făcea față. În prezent, avem un tractor, cositoare, greblă și remorca de adunat fân, utilaje care ne vor ajuta până depășim 10 ha“, specifică acesta.

Capre Carpatine & Alpine Franceze

În momentul de față, în ferma tânărului de 29 de ani, tot ce a însemnat capra Carpatina s-a montat cu țap Alpin Francez pentru o producție mai mare de lapte, încă de la începuturile „visului“ său.

„Caprele Carpatine sunt mai rezistente la boli și intemperii, pe când cele Alpine necesită o altfel de atenție, mai multă căldură iarna, pe cât posibil să nu le plouă exagerat de mult, să nu stea în curenți de aer exagerați. Având o genetică specializată pe producția de lapte, Alpina Franceză oferă mai mult lapte decât unele Carpatine. Laptele Alpinei nu are acel gust și miros de capră specific caprinelor. Asta îl face mult mai ușor de consumat de către persoanele care nu suportau înainte laptele de capră. La fel este și cu brânza rezultată din laptele acestora“, adaugă Andrei Denis Bokos.

Ferma de capre Turdas

Circulă o vorbă printre crescătorii de animale: „rasă, masă și casă“. Acestea sunt principalele aspecte pentru a avea un animal sănătos și productiv, iar tânărul fermier din Turdaș încearcă pe cât posibil să ofere animalelor sale aceste trei mari necesități. „În meniul zilnic se pot adăuga: porumb boabe, șrot de floarea-soarelui, fân, lucernă fie verde sau uscată, balot însilozat, toate acestea pentru un lapte cât mai BIO, care ajunge la clienții noștri prin intermediul Internetului. Acolo postăm tot felul de poze și noi «experimente» culinare. Clienții care nu au posibilitate de a veni la poarta fermei sunt serviți la domiciliu sau la locul de muncă“, declară tehnicianul veterinar.

„Visați măreț ca să ajungeți departe!“

Înainte de a cumpăra animalele asigurați-vă că dețineți adăpostul inițial, teren în arendă sau proprietate și utilajele necesare, ne atenționează Andrei Denis Bokos.

„Dacă sunt printre voi doritori de a investi în așa ceva, ați putea face următorul lucru: să mergeți într-o fermă de felul acesta, să învățați de acolo tot ce este de învățat. Altfel, timpul în care o să intrați pe profit o să fie mult mai scurt și cu mult mai puține obstacole. Dacă este posibil, și un curs de obținere a informațiilor de procesare a lactatelor ar fi și mai bine. Piața de desfacere o să apară treptat. Cât despre viitorul acestei ferme, sperăm să mărim efectivul, să modernizăm adăpostul, dar și să achiziționăm utilaje mai moderne, aparatură de preparare a lactatelor moderne, plus multe altele. Mai sperăm ca visul și pasiunea noastră să le ducem mai departe și copiilor și nepoților noștri. Visați măreț ca să ajungeți departe!“, încheie Andrei Denis Bokos, tânărul tehnician din Turdaș, județul Hunedoara.

Beatrice Alexandra MODIGA

Recomandări privind prevenirea şi combaterea înțepăturilor cauzate de căpuşe

Pentru ca populația să dețină informații cu referire la unele date caracteristice acestei specii, despre rolul pe care căpușele îl au ca vectori în transmiterea unor boli grave la oameni și animale, dar și despre implementarea unor acțiuni menite să limiteze prezența acestor paraziți în zonele favorabile înmulțirii lor, precum și de prevenire a infestării speciilor receptive, facem următoarele precizări :

  • Căpușele sunt artropode parazite ce populează suprafața corpului, fiind găsite pe tegumentele mamiferelor sau în blana lor ori pe pielea păsărilor.
  • Sunt paraziți hematofagi, care cu ajutorul aparatului bucal se hrănesc prin înțepat și supt și se prind ferm de pielea animalului sau a omului. Sunt necesare mai multe zile până când sunt saturate cu sânge, timp în care masa lor corporală creste semnificativ.
  • Ciclul biologic al căpușelor (larvă, nimfă şi adult) are nevoie de 3 gazde pe care se dezvoltă, consumându-le sângele. O femelă adultă consumă cel puțin 0,6 ml sânge și depune cel puțin 10.000 de ouă.
  • Viața căpușelor pe corpul gazdei este scurtă (câteva zile), diferind în funcție de numărul de gazde necesare realizării ciclului biologic şi de capacitatea fiecărui stadiu de a rezista la înfometare.
  • Căpuşele sunt de dimensiuni foarte mici, însă pot fi vizibile cu ochiul liber, masculii sunt negri, iar femelele sunt negre cu abdomenul roşu.
  • După afinităţile ecologice, căpuşele se clasifică în căpuşe endofile (de adăpost) şi căpuşe exofile.
  • Căpuşele endofile sunt cele care trăiesc în grajduri, locuinţe, crăpăturile zidurilor, vizuini, peşteri şi parazitează animalele în perioadele de odihnă.
  • Căpuşele exofile, cu prezenţă în spaţiul liber, se urcă pe firele de iarbă sau se deplasează pe păşune pentru a găsi gazdele. În cazul în care condiţiile sunt nefavorabile, ele se ascund în tufişuri, în sol etc.
  • Ataşarea de gazdă se face în timpul trecerii acesteia pe lângă firele de iarbă pe care se găsesc căpuşele, localizându-se preponderent în zona capului şi a gâtului speciei parazitate.
  • Căpuşele parazitează o varietate foarte mare de gazde terestre, cum ar fi: amfibieni, reptile, păsări şi mamifere.
  • Calea de a infesta şi de a infecta ca vector o nouă gazdă este contactul fizic (ele nu sar, nu zboară, dar se atașează de corpul victimei).
  • Căpuşele se localizează preponderent în zona capului şi a gâtului, putând cauza îmbolnăviri severe şi uneori chiar fatale, atât la animale cât şi la oameni, din cauza toxinelor injectate odată cu saliva (paralizia de căpuşe), a consumului de sânge care poate duce la anemie gravă, inducerea unor stări alergice şi chiar şoc anafilactic etc.
  • În organismul uman afecţiunile au ca simptome manifestări asemănătoare gripei: febră, cefalee, greaţă, vomă. Uneori, simptomele pot evolua subclinic, greu de sesizat.
  • În plus, rănile pe care le produc creează porţi de intrare pentru infecţii secundare sau produc diferite afecţiuni ale pielii, durere sau tumefacţii.

Căpuşele transmit (vehiculează) o serie de agenţi patogeni prin:

  • salivă – injectarea de salivă produce lezarea vaselor de sânge şi transmiterea unor boli grave (boala Lyme, bacterioze, leptospiroze, babesioze sau un tip de meningoencefalită);
  • prin consum de lapte crud sau produse lactate obţinute din lapte netratat termic se poate produce infectarea cu virusul encefalitei de căpuşe la om.

Înmulţirea exagerată şi răspândirea căpuşelor pe arii tot mai extinse, ajungând din zonele împădurite până în grădinile din spatele locuinţelor, a fost generată de o serie de factori incluzând:

  • specificul înmulţirii căpuşelor: o femelă adultă depune peste 10.000 de ouă într-un ciclu evolutiv;
  • înmulţirea explozivă a populaţiilor de câini comunitari, pisici, rozătoare şi de animale sălbatice, ca principali vectori;
  • modificările în utilizarea pesticidelor;
  • comerţul intensiv cu animale;
  • numărul mare de clădiri sau spaţii urbane părăsite, adăposturi de animale neigienizate şi nedezinfectate;
  • dezvoltarea zonelor suburbane.

În baza acestor informaţii, personalul de specialitate din cadrul serviciilor sanitar-veterinare atenţionează autorităţiile locale, proprietarii de animale şi, nu în ultimul rând, populaţia de necesitatea implementării unor acţiuni stabilite prin programe comune cu alte autorităţi de la nivel judeţean, respectiv:

  • Identificarea permanentă a zonelor considerate cu risc biologic ridicat şi informarea celorlalte autorităţi responsabile.
  • Iniţierea unor campanii de informare prin medicii veterinari oficiali, în zonele cu risc ridicat, pentru conştientizarea crescătorilor de animale, a organizaţiilor pentru protecţia animalelor cu măsurile ce se impun pentru prevenirea infestării animalelor şi a îmbolnăvirii oamenilor prin inţepătura de căpuşă.
  • Responsabilitatea autorităţiilor locale privind efectuarea dezinsecţiilor în spaţii şi clădiri nefuncţionale, în parcuri, zone de agrement, pajişti naturale cu vegetaţie abundentă, precum şi colectarea şi deparazitarea câinilor comunitari.
  • Efectuarea lucrărilor de defrişare a resturilor vegetale necomestibile a arboretului de pe suprafeţele de pajişti naturale infestate.
  • Monitorizarea permanentă a modului cum sunt respectate reglementările legale privind circulaţiei animalelor (bovine, ovine, caprine, animale de companie) prin localităţi, în parcuri şi locuri de agrement.
  • Efectuarea, prin personalul sanitar veterinar, de examene clinice la speciile de animale gazdă a căpuşelor, precum şi afluirea de probe la laboratorul D.S.V.S.A. judeţean pentru identificarea căpuşelor prin examene de specialitate.
  • Colaborarea cu medicii veterinari pentru efectuarea acţiunilor de prevenire şi combatere, în special a tratamentelor antipartazitare, a dezinfecţiilor, dezinsecţiilor şi a deratizăriilor, în situaţile în care aceste acţiuni se impun.
  • Colaborarea permanentă cu alte autorităţi judeţene, responsabile, prin informări reciproce şi acţiuni comune pentru realizarea măsurilor cuprinse în programul judeţean.
  • Populaţia să se protejeze purtând îmbrăcăminte adecvată, la picnic, să evite zonele împădurite sau cu vegetaţie înaltă în perioada caldă a anului şi să reţină, în cazul unei înţepături cauzate de căpuşe, următoarele:

– căpușele nu se rup, ci se extrag cu o pensetă chiar de la locul de inserție pe piele, altfel cleştii căpuşii rămân în interiorul pielii şi pot infecta locul unde au pătruns;

– după îndepărtarea căpuşei, se dezinfectează locul cu iod;

– dacă starea generală nu se ameliorează, trebuie mers de urgenţă la medicul de specialitate.

Combaterea efectelor nedorite cauzate de căpuşe este în mod fundamental, pe lângă o problemă de sănătate publică, şi o chestiune economică, care trebuie să îşi facă efectele pe termen mijlociu şi lung. Reușita acțiunilor de combatere a căpuşelor cere o concepţie şi o execuţie corectă, având în vedere că o activitate ocazională, facultativă sau de rutină, este echivalentă cu o irosire a eforturilor specifice şi a fondurilor investite. Lupta pentru diminuarea populaţiilor de căpuşe trebuie să fie condusă prin metode ecologice şi medicale, în mediul lor de viaţă liberă şi respectiv pe animalele gazdă. Cu cât se au în vedere mai multe caracteristici biologice, cu atât cresc şansele de reuşită.

În acest context este necesar ca toţi factorii implicaţi în această activitate, respectiv autorităţiile locale, crescătorii de animale, alte segmente de populaţie, în colaborare cu specialiştii din domeniu, pe lângă necesitatea deţinerii unor informaţii cu referire la rolul pe care căpuşele îl au ca parazit şi în principal ca vector în transmiterea unor boli grave la oameni şi animale, să se şi implice în realizarea acţiunilor comune cuprinse în programul județean stabilit.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA,

Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Fermă de capre cu bani strânși prin Europa

Cristian Georgian Buraga, un tânăr de 27 de ani din localitatea Epureni, comuna Duda-Epureni, județul Vaslui, a început să se gândească cu ce se va ocupa după ce va termina cu plecatul prin Europa la muncă. Nu știe de ce a ales să crească capre la Ferma lui Matei, dar așa s-a nimerit, cu toate că acasă nu a avut vreodată animale. În prezent deține un efectiv de 150 de capre, plus iezii de anul acesta, rasele Carpatine, Alpine și Saanen, investiție ce depășește cu mult 70.000 de lei. Pe viitor, vasluianul are planuri mari, achiziționarea unui aparat de muls mecanic, construcția unei săli pentru producerea și păstrarea brânzeturilor și achiziționarea unui tanc de răcire.

Ferma lui Matei a depășit 70.000 de lei, ca investiție

„Am început să plec la muncă în Europa prima dată în 2017, nu la mult timp după ce am terminat școala, mai exact în Suedia, prima dată. Am lucrat în două orașe diferite în domeniul construcțiilor aproximativ 2 ani, după care am plecat șofer de camion în Europa și în momentul de față lucrez tot ca șofer, doar în UK.

Tot sfătuindu-mă cu un cumnat, cum ar fi să cumpăr capre, în scurt timp am început să achiziționez capre, neavând nimic de mâncare în momentul acela pentru ele, urmând după să achiziționăm hrană, totul o venit spontan.

Am început să cumpăr capre în toamna anului 2021 de prin satele din împrejurimi, am cumpărat prima dată trei capre, la 2-3 zile am mai cumpărat încă cinci, deja se adunau și începeau să îmi fie dragi, nu după mult timp am mai cumpărat încă 20, apoi altele 10 și tot așa, am intrat în iarnă cu aproximativ 40 de capre; în iarnă am mai cumpărat încă 15 capre, iar până în toamna lui 2022 am avut cca 50 de capre la muls plus iezii din ele. În toamna lui 2022 am mai cumpărat încă 60 de capre și anul acesta, în februarie, am mai cumpărat încă 25.

În prezent sunt aproximativ 150 de capre plus iezii de anul acesta. De fermă se ocupă cumnatul meu, eu venind periodic acasă la 2-3 luni“, specifică administratorul Fermei lui Matei din județul Vaslui.

Până în momentul de față, cu achiziționarea de capre, adăpost și diverse cheltuieli, Cristian a depășit 70.000 de lei. Tânărul a mizat pe caprele Carpatine deoarece sunt foarte bune de lapte.

„Acestea sunt scoase doar la păscut, fără să le dăm nimic în plus. În toamna anului trecut am achiziționat 4 țapi de rasă (Alpine și Saanen) pentru a îmbunătăți cât mai mult producția de lapte la viitoarele capre și vreo 10 capre metise cu Saanen. Sistemul de furajare este unul simplu, făcându-se manual pe timp de iarnă cu baloți de lucernă/fân și porumb. Când ne mai permite vremea le mai scoatem pe deal la tot felul de mărăcini. În timpul verii caprele stau în gardul electric zi și noapte, mâncând tot ce doresc și cum doresc, fără să le deranjăm; le scoatem din gard doar la muls și pentru apă.“

Cerere foarte mare pentru produsele din lapte de capră

Distribuția produselor sale se face doar local, în satele din împrejurimi și în orașul Huși.

„Nu am avut marfă suficientă să ne ducem și la piața locală din Huși, fiind vândute de acasă sau prin intermediul paginii de Facebook Ferma lui Matei. Constat o cerere foarte mare pe piață pentru produsele din lapte de capră; de aceea ne-am mărit efectivul destul de repede și vom continua să-l mărim. În 2022, fiind și primul an în care am avut produse la vânzare, am avut clasicul caș de capră, urdă, lapte și telemea. Aceasta din urmă a avut un succes foarte bun pentru noi, fiind căutată foarte mult de clienții noștri, care au fost tot mai mulți de la o zi la alta. Nu ne-am așteptat să avem vânzări așa de bune chiar din primul an“, adaugă proprietarul fermei.

cresterea caprelor Epureni Vaslui

Kilogramul de ied, 30-32 de lei în viu și 45-50 în carcasă

Legat de situația fătărilor, anul acesta în ferma de la Epureni au avut loc mai multe mortalități la iezi, din cauza unor greșeli ale crescătorilor.

„Mergem înainte și anul viitor nu se vor mai repeta sub nicio formă. În preajma Sărbătorilor Pascale nu vom avea iezi pentru sacrificat deoarece sunt cam micuți, am avut fătările cam târzii. Pe grupurile de pe Facebook în care mai sunt înscris am văzut că anul acesta prețurile sunt foarte bune, în jur de 30-32 de lei/kg în viu și 45-50 de lei/kg tăiat; sunt niște prețuri bune pentru munca depusă și cheltuielile avute cu caprele. În zona noastră, anul trecut a fost cam dificil din cauza vremii, a fost secetă, iarba nu a mai crescut pe pășuni până în spre toamnă, fiind cam dificil pentru achiziționarea de mâncare pentru capre din timpul iernii. Anul acesta cred că va fi un an bun pentru agricultură, fiind ploi periodic, acuma doar să se încălzească și să crească iarba.“

Multe investiții...

Celor care doresc să investească într-o fermă de capre, oi sau vor să crească orice animal, administratorul Fermei lui Matei le spune să o facă fără a sta prea mult pe gânduri, o să fie greu la început, dar să nu renunțe sub nicio formă, rezultatele vor veni mai devreme sau mai târziu, să privească doar înainte.

„Ca planuri de viitor am foarte multe. În primăvara anului acesta vom achiziționa un aparat de muls mecanic ca să nu mai mulgem manual, fiind mai igienic din toate punctele de vedere. Vom mai face o sală pentru producerea și păstrarea brânzeturilor și sperăm să achiziționăm și un tanc de răcire. Vom mai construi până la sfârșitul anului acesta alt adăpost pentru capre deoarece dorim să ne mai mărim efectivul.

Din primăvara anului viitor vom începe și monta în extra sezon pentru a avea produse tot timpul anului. Anul acesta vom mai achiziționa niște ieduțe din rasele Saanen și Alpină franceză pentru o mai bună producție de lapte pentru viitor. Vrem să ajungem pentru moment la 350 de capre mulgătoare, să fie împărțite în felul următor: 250 pe timp de vară la muls și 100 pe timp de iarnă la muls. Și, dacă vom reuși, anul acesta vom mai lua și câteva vițele de Bălțată românească pentru a face și produse din lapte de vacă, pentru viitorul apropiat.

În următorii 5-10 ani doresc să-mi fac ferma cât mai cunoscută pe plan local și zonal cu niște exemplare de o valoare genetică foarte bună și nu voi renunța la ea indiferent de ce va fi în viitorul apropiat“, încheie proprietarul fermei de capre.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ce producție internă de lapte are România

Efectivele de bovine ale României sunt în scădere constantă din 2017, iar crescătorii se plâng de faptul că autoritățile nu au un răspuns imediat pentru problemele pe care ei le avansează. Prețul laptelui la poarta fermei îi nemulțumește și, spun aceștia, importurile de lapte ale României creează un context și mai nefavorabil pentru desfășurarea activității lor. În ceea ce privește producția internă de lapte, potrivit datelor statistice prezentate de Institutul Național de Statistică la jumătatea lunii februarie anul acesta, în 2022 a existat o ușoară creștere față de 2021.

În luna decembrie 2022, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploatațiile agricole și centrele de colectare de către unitățile procesatoare a crescut cu 0,7% față de luna noiembrie 2022 și cu 12,8% față de luna decembrie 2021. Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploatațiile agricole și centrele de colectare de către unitățile procesatoare a crescut în perioada 1.I–31.XII.2022 față de perioada 1.I–31.XII.2021 cu 0,7%.

Cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare și produsele lactate obținute

prod lapte tabel

Date provizorii;

r) Date revizuite față de cele publicate anterior

*) Include iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare.

**) Datele aferente perioadelor cumulate pot diferi de cele rezultate din însumarea lunilor din cauza revizuirii datelor lunare și a rotunjirilor.


Decembrie 2022 comparativ cu noiembrie 2022

În luna decembrie 2022 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare a crescut cu 608 tone (+0,7%).

Producția a crescut la unt cu 232 tone (+25,7%), smântână de consum cu 761 tone (+14,2%) și lapte de consum cu 1.327 tone (+4,4%).

Producția a scăzut la următoarele produse lactate: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1.165 tone (-7,2%) și brânzeturi cu 581 tone (-7,2%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unitățile procesatoare a crescut în luna decembrie 2022 față de luna precedentă cu 543 tone (+4,8%).

Decembrie 2022 comparativ cu decembrie 2021

Față de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna decembrie 2022 cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare a crescut cu 10.507 tone (+12,8%).

Producția a crescut la unt cu 62 tone (+5,8%) și brânzeturi cu 283 tone (+3,9%) și a scăzut la următoarele produse lactate: lapte de consum cu 5.970 tone (-16,0%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1.693 tone (-10,2%) și smântână de consum cu 58 tone (-0,9%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unitățile procesatoare a scăzut în luna decembrie 2022 cu 4.635 tone (-28,1%) față de luna corespunzătoare din anul precedent.

Perioada 1.I – 31.XII.2022 comparativ cu perioada 1.I – 31.XII.2021

În perioada 1.I – 31.XII.2022 comparativ cu perioada 1.I – 31.XII.2021, cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare a crescut cu 8.138 tone (+0,7%).

Producția de brânzeturi a crescut cu 3.458 tone (+3,5%).

Scăderi ale producției au fost înregistrate la următoarele produse lactate: unt cu 715 tone (-6,4%), lapte de consum cu 17.088 tone (-4,4%), smântână de consum cu 2.773 tone (-4,1%) și lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 7.801 tone (-3,5%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unitățile procesatoare a crescut cu 1.329 tone (+0,9%) în perioada 1.I – 31.XII.2022 față de perioada 1.I – 31.XII.2021.

Evoluția cantității de lapte de vacă colectate de unitățile procesatoare

prod lapte grafic

A consemnat Laura ZMARANDA

Ferma de capre cu producție integrată de la Mănăstirea Bârnova

Mănăstirea Bârnova, aflată la o distanță de 7 km de municipiul Iași, în satul Bârnova și comuna cu același nume, adăpostește pe terenul său, de mai bine de un deceniu, o fermă de capre cu producție integrată.

„Am început cu această fermă de capre în anul 2005, deși noi am avut vaci mai tot timpul la mănăstire. În 2005 am cumpărat câteva oi și capre pentru a realiza și produse derivate de la acestea. Ajunsesem la un moment dat să avem chiar 100 de oi și 30 de capre, însă ciobanul nostru, fiind foarte în vârstă, nu ne-a mai putut ajuta. Într-un final am fost nevoiți să vindem efectivul. Ulterior ne-am documentat, prin urmare am ales să investim în rase specializate de lapte. Am cumpărat niște țapi din rasă pură și am început să facem ameliorare“, ne spune părintele Furdui Paisie, cel care se ocupă de buna orânduială a fermei de capre.

În prezent, în ferma Mănăstirii Bârnova există un efectiv de cca 180 de capre din rasele Saanen și Alpină Franceză. „Am ales aceste rase deoarece ne aflăm într-o zonă de deal, iar ele se pretează foarte bine în astfel de locuri. În ceea ce privește producția de lapte nu există diferențe prea mari între cele două rase. Obținem o medie de circa 2,5 litri. Caprele le hrănim cu fân de lucernă, plus un amestec de concentrate. De asemenea, în perioada de primăvară-vară ele pasc pe dealurile de aici, iar pe timp de iarnă le ținem în stabulație“, ne-a mai spus părintele Furdui Paisie.

Pentru a putea realiza produse cu valoare adăugată, călugării de la Bârnova au investit în două camere cu frig, precum și într-un tanc de răcire și un stand de muls.

„Am amenajat în mănăstire 4 camere, din care 2 cu frig în care se poate controla temperatura. Am cumpărat, de asemenea, o crintă din inox pentru telemea și un tanc de răcire de 600 de litri pentru păstrarea laptelui în zilele de sărbătoare, atunci când nu lucrăm și suntem la biserică. Am confecționat și un stand de muls capre cu 10 locuri, am procurat un aparat de muls capre și am amenajat un spațiu de creștere a iezilor cu biberonul“, ne-a mai explicat părintele.

Caprele crescute de monahii de la Bârnova au la dispoziție un teren de 8 ha, care urmează să fie certificat drept ecologic.

„De când sunt aici, de 20 ani, pe teren nu au fost date îngrășăminte chimice, animalele au un loc unde pot să pască fără probleme și ne asigurăm, totodată, că și produsele pe care le realizăm sunt naturale și sănătoase“, spune părintele Furdui Paisie.

Produsele din lapte de capră realizate la Mănăstirea Bârnova sunt telemeaua, cașul de capră, untul de capră, chefirul, iaurtul, precum și urda de capră și brânza de burduf.

„Ne dăm tot interesul pentru a face produse de calitate. Ceea ce mâncăm noi, călugării, asta oferim și oamenilor. Livrăm în Iași, în cadrul unei piețe agroalimentare. Avem de gând să mergem și în alte piețe, la solicitarea oamenilor. De asemenea, produsele sunt vândute și în incinta mănăstirii. Ne bucurăm că reușim să avem niște venituri la mănăstire prin care să ne acoperim cheltuielile“, ne-a mai spus părintele Furdui Paisie.

Beatrice Alexandra MODIGA

Nutrețuri combinate pentru ovine și caprine

Consumul de carne de miel și ied sunt strâns legate de tradiția pe care românii o respectă cu ocazia sărbătoririi Paștelui, ceea ce face ca, premergător acesteia, în România să fie sacrificați cca 3-4 milioane de miei și iezi anual. Se recomandă ca aceștia să atingă o greutate de minimum 10-15 kg în viu înainte de sacrificare pentru a se evita consumul de carne imatură, sursă de substanțe responsabile pentru boli precum guta. Practica pastorală presupune concentrarea fătărilor în intervalul ianuarie – martie al fiecărui an. La fătare, mieii au o greutate care variază între 2,5-3,5 (de exemplu Țurcana) și 4,5-5,5 kg (de exemplu Cap Negru de Teleorman). Studiile au arătat faptul că greutatea la fătare influențează evoluția ulterioară a mieilor, astfel încât se recomandă acordarea unei atenții deosebite tehnologiei de hrănire din timpul ultimei perioade de gestație a oilor, dar și din timpul îngrășării mieilor. În general, mieii îngrășați în sistemul tradițional înregistrează sporuri medii zilnice (S.M.Z.) de 0,125 kg, ceea ce corespunde unei perioade de îngrășare de minimum 90 de zile pentru a atinge greutatea ideală de 15 kg în viu. Un calcul simplu demonstrează faptul că doar mieii fătați înainte de ultima decadă a lui ianuarie 2019 vor putea atinge greutatea scontată în perioada prepascală. Pentru a optimiza aceste performanțe, IBNA Balotești vă pune la dispoziție gama sa de nutrețuri combinate destinate rumegătoarelor mici.

ibna nr23 2

Conform studiilor efectuate de cercetătorii români, administrarea de nutrețuri combinate îmbunătățește performanța mieilor cu până la 60%, crescând S.M.Z. de la 0,125 la 0,200 kg, ceea ce se traduce în reducerea perioadei de îngrășare cu cca 37,50%, diferență ce se „cuantifică“ în buzunarul fiecărui crescător de ovine/caprine.

Nutrețurile combinate IBNA pentru miei și iezi au la bază atât cercetări fundamentale, cât și aplicative, realizate în cadrul institutului și sunt alcătuite din materii prime de cea mai bună calitate, asigurându-se astfel transferul tehnologic al inovării către fermieri.

Nutrețuri combinate

ibna nr23 tabel 1

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Nutrețuri combinate (continuare)

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concentrate proteino-vitamino-minerale

ibna nr23 tabel 2

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

NUTREȚURI COMBINATE PENTRU TAURINE

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

CONCENTRATE PROTEINO-VITAMINO-MINERALE

ibna nr23 tabel 3

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Ferma de capre Saanen a familiei Popa, investiție de 100.000 euro

Ferma de capre de lapte din rasa Saanen este una dintre ideile de afaceri care merită să fie luate în seamă de cei care se gândesc fie să își extindă business-ul agricol, fie să își facă intrarea în agricultură. Printre cei care au investit în caprele din rasa Saanen și au reușit să construiască de la zero o fermă este și Ionuț Popa care are un efectiv de 140 de capre adulte Saanen și lucrează în jur de 80 ha. Ferma este situată în comuna Bălțați, județul Iași, la numai 40 km de Iași; întreaga investiție în adăposturi, animale de rasă, centru de procesare a laptelui și echipamente a „înghițit“ până acum nici mai mult nici mai puțin de 100.000 euro. Investiția se va amortiza în timp, în maximum 10 ani.

De la Bălțată românească la Saanen

Vă prezentăm în continuare o familie cu o fermă de capre albe, trei angajați de mare încredere și un cățel năstrușnic, din comuna Bălțați, județul Iași. „Aventura noastră a început în 2012, când am plecat să muncim, ca mulți alți români, în Italia. Speram la o viață mai bună. Acolo am văzut pentru prima dată familii care moșteneau de generații câte o fermă de animale. Înțelegând ce tradiție au și cum reușeau ei să facă agricultură, deși solul de acolo nu era atât de fertil precum al nostru, ne-am întrebat: «De ce noi nu putem face la fel?» Un an mai târziu am decis să ne întoarcem acasă și să ne apucăm de agricultură. Am început cu câteva hectare de teren și un tractor. La început, parcă nimeni nu ne dădea nicio șansă. Și nu ne-a fost ușor. Până la urmă am reușit să arendăm teren, să ne cumpărăm utilaje și, pentru scurt timp, am încercat să avem și câteva văcuțe. Cred că este absolut necesar să îți produci singur furajele, de aceea am început cu terenul și în timp am extins suprafața ca să putem avea cerealele și plantele de nutreț necesare animalelor. Cum spuneam la început, am încercat și cu vaci de lapte, rasa Bălțată românească, dar din cauza dificultăților de comercializare (prețul era foarte scăzut, am prins și un an în care a fost secetă), era dificil să le întreținem și am fost nevoiți să renunțăm. Când au apărut copilașii, dorințele și prioritățile noastre s-au schimbat. Negăsind ușor prin împrejurimi nici lapte, nici brânză făcute în condițiile pe care ni le-am fi dorit, am decis să cumpărăm noi niște căprițe. După foarte multă documentare, am cumpărat de la un crescător în vârstă care le scria poezii patru exemplare din rasa Saanen. Așa am descoperit cu adevărat gustul laptelui și al brânzei de capră“, își începe povestioara fermierul ieșean.

„În prezent ne ocupăm cu creșterea caprinelor de lapte, lucrăm și o suprafață de teren de 80 ha, mai avem și un mic centru de prelucrare în care realizăm produse obținute din lapte din ferma noastră. Am realizat că trebuie să cumpărăm mai multe exemplare pentru că vrem să producem brânză și alte delicii sănătoase din lapte de capră“, ne spune tânărul ieșean Ionuț Popa.

Zilnic se procesează în jur de 270 litri de lapte

Crescătorul ieșean a ales rasa Saanen deoarece spune că este printre cele mai productive și nu este foarte pretențioasă. Efectivul este majoritar tineret, de aceea media este de 2 litri/cap animal/zi. Ca urmare, se procesează în jur de 270 litri de lapte/zi. „Am încercat cu un efectiv mai mic și am văzut că se aclimatizează și se acomodează la sistemul de nostru de furajare și de stabulație. Caprele nu sunt chiar atât de pretențioase, de aceea ne-am extins. În prezent avem 140 de capre, mai avem de anul acesta 20 de ieduțe, tineret, din care 35 sunt cu lapte. Ele au un potențial de până la 6 litri/zi; la noi în fermă în momentul de față avem mult tineret, media este undeva la 2 litri, dar contează foarte mult și furajarea. În această perioadă le dăm la discreție fân de lucernă, dar nu avem o rație foarte bogată pentru a obține o producție foarte ridicată. Din cauza secetei de anul trecut am avut dificultăți cu culturile de cereale și atunci am cam epuizat stocurile.“

crescatori de capre Saanen

100.000 de euro, doar partea de zootehnie și producție de lactate

Prima dată au început să vândă rudelor, amicilor, apoi alți doritori au început să apară. Încurajați de faptul că produsele lor aveau succes, au investit și mai mult. Familia Popa face mai multe tipuri de iaurt, brânzeturi și le comercializează pe Internet, unde clienții le lasă comandă, iar ei livrează de trei ori pe săptămână în Iași. „Am reușit să ne autorizăm pentru a aduce produsele noastre și în magazine, mai exact vrem să ducem produsele noastre la magazine de tip băcănii, cu produse naturale. Laptele este cel mai căutat pentru diversele beneficii, plus telemea, cașcaval, caș; avem și brânză cu mirodenii, cremă de brânză cu verdeață sau cu dulceață de afine. De asemenea, deținem un mic centru de procesare în care am investit și pentru care am cumpărat utilaje ce ne ajută să obținem produse de calitate. Până în prezent am investit în jur de 100.000 de euro doar pe partea de zootehnie și producție de lactate. Noi nu gândim pe termen scurt, de aceea am început cu puțin, am văzut că ne place; investiția nu se amortizează foarte repede, este de durată, e nevoie de cca 10 ani.“

Pe viitor: un adăpost modern cu o sală de muls

Pe viitor, familia Popa visează să își extindă ferma și să livreze o gamă cât mai variată de produse proaspete și sănătoase. „Ca tânăr la început de drum ai o incertitudine foarte mare, nu știi încotro să o apuci, dar am căutat și am descoperit ce îmi place să fac, cred că acest lucru este foarte important pentru a avea succes. Sunt foarte multe provocări de-a lungul drumului, iar, dacă îți lipsește motivația, satisfacția pentru ceea ce faci, nu poți să mergi mai departe când ajungi în momente dificile. Momentan nu facem brânzeturi maturate, am considerat că e necesar să prindem experiență, să avem o afacere care funcționează și de care suntem siguri că peste 5 ani va crește. De aceea nici nu am riscat să accesăm fonduri europene. Noi obișnuim să ne punem obiective mărețe, ne dorim să ne extindem, să construim un adăpost modern cu o sală de muls“, a încheiat Ionuț Popa, crescător de capre Saanen din Bălțați, județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

La ferma „Caprele Irinucăi“ din Iași s-a pus lacătul!

Irina Ciochină, antreprenoare din Iași care în urmă cu 10 ani a pus bazele afacerii „Caprele Irinucăi“, a decis să închidă ferma și magazinul din satul Șorogari, comuna Aroneanu. Principalul motiv care i-a determinat pe Irina și soțul său să închidă afacerea de familie, unde au investit peste 100.000 de euro, este lipsa constantă de personal. În anul 2020 firma se afla pe profit, spre deosebire de anul precedent, când era pe pierderi.

Până nu de mult, Irina Ciochină se ocupa de tot ceea ce înseamnă ferma „Caprele Irinucăi“ din satul Şorogari, comuna Aroneanu, județul Iași, o afacere pornită împreună cu tatăl său în anul 2012, care astăzi a ajuns la un efectiv de 120 capre cu lapte. Cu toate că a lucrat o perioadă bună în diverse corporații din Amsterdam și Bruxelles, a lăsat taioarele, tocurile, pauzele de cafea, team-building-urile, Excelul, PowerPoint-ul și analiza financiară pentru teiul de la poartă, țară și un vis devenit, între timp, realitate. „Această fermă s-a născut în primul rând din drag pentru natură și pentru animale, pentru dealurile verzi, pentru apropierea de tot ce e tradițional. Pot să zic că aceasta s-a născut din dorul meu de copilărie și de obiceiurile cu care am crescut. La țară, la bunicii mei în Vrancea, foarte departe de modernitatea zilelor de azi, de viteza lor nebună și de traficul aglomerat, am învățat că pământul e un dar de preț și că trebuie îngrijit și respectat. Animalele la fel, solicită multă muncă, dar te răsplătesc pe măsură. Nu era ușor de mers la fân sau la odaie, dar plecam la Iași mereu cu sacoșe pline de bunătăți. Apoi, părinții m-au luat la oraș, dar ani întregi de școală nu mi-au șters cu nimic atașamentul de locurile și obiceiurile din copilărie. Mulți ani am petrecut toate vacanțele acolo, verile nu erau tocmai ușoare, dar era foarte important pentru mine «să o ajut pe mamaia la treabă». Erau cu aer curat, cu cazemate prin pădure, cu alergături cu bicicleta, prins pește în pârâu, săniuș nu mai zic și câte și mai câte. Sincer, vorba lui Creangă, „îmi tresară și acum inima de bucurie“, ne spune Irina.

ferma capre

Fermă inspirată de meleaguri olandeze

Irina Ciochină și soțul său au înființat afacerea cu produse din lapte de capră în urmă cu 10 ani, după ce s-au întors din Olanda, unde erau plecați la muncă. Acolo au văzut că aceste produse sunt consumate de un număr mare de persoane și astfel le-a venit ideea să pună bazele unei afaceri și în România. S-au întors în satul Șorogari, comuna Aroneanu, județul Iași, au investit 100.000 de euro în fermă și în magazinul cu produse, iar interesul clienților pentru aceste preparate din laptele de capră nu a întârziat să apară. „Pe de o departe vindem lapte proaspăt, iar din lapte facem iaurt și chefir și o întreagă serie de brânzeturi simple sau în combinație cu verdeață și, mai inedite, cu dulceață de căpșuni sau ghimbir. În anii anteriori distribuția o făceam în oraș cu o mașină echipată și aveam diverse puncte de livrare prin toate cartierele Iașului, dar începând cu anul 2018 avem și un magazin.“

lactate capra

Faptul că erau preparate cu ingrediente naturale, erau sănătoase și puteau fi consumate și de copii a atras tot mai mulți clienți. Chiar dacă piața de desfacere nu a fost o problemă de-a lungul celor 10 ani de muncă în ferma din Șorogari, unde erau crescute 120 de căprițe, familia Ciochină a întâmpinat dificultăți în ceea ce privește forța de muncă. Deoarece nu au reușit să acopere toate nevoile dintr-o fermă, au decis să închidă totul și să încerce altceva din punct de vedere profesional, Irina și soțul său fiind de meserie IT-iști.

„Ne-au obosit și ne-au determinat să ne retragem“

Postarea de pe pagina de Facebook a Irinei Ciochină a strâns sute de comentarii din partea clienților care le-au transmis numai mesaje de încurajare. „Aventura noastră cu natura, iubire și căprițe se apropie de final. Vă mulțumim pentru toată încrederea, încurajările și susținerea acordate, au fost aproape 10 ani foarte frumoși și provocatori, am învățat incredibil de multe lucruri, chiar dacă multe dintre lecții au fost mai mult amărui. Lipsa constantă de personal, dar și schimbările bruște în relaționarea cu acesta ne-au obosit și ne-au determinat să ne retragem. Este un domeniu frumos, un lanț complex, de la firul ierbii la caserolele cu brânză din magazin. Acum, la final, suntem bucuroși că am avut ocazia să creăm ceva din toată inima, că am trăit atât de multe emoții și că am avut parte de lecții care vor rămâne cu noi pentru întreaga viață. Am avut momente de un curaj, o forță și reziliență de care nu ne-am fi crezut în stare, de bucurie nemărginită și speranță, dar am și plâns din toată inima, ne-am luptat cu frica, furia, dezamăgirea și cu deznădejdea. Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru fiecare clipă, suntem recunoscători că ne-a adus aici și nu vom uita lecția de smerenie primită din lucrul cu pământul și cu animalele și nici răsăriturile superbe cu care ne-am început zilele în toți acești ani. Căprițele vor mai fi la noi în curte până pe 15 iunie, după care vom încheia producția și vom închide magazinul. Vă mulțumim pentru tot“, se arată în postarea de pe pagina de Facebook „Caprele Irinucăi“.

Beatrice Alexandra MODIGA