reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Dec 2019

Producerea răsadului de tutun

  • Publicat în Agrotehnica

Banca de Gene Vegetale de la Suceava este un fel de bastion al ultimelor soiuri de legume autohtone. Patrimoniul vegetal al acestei instituții este impresionant, iar colecția cu cele mai multe resurse este cea de semințe. Aceasta are aproximativ 17.469 de probe din 431 de specii vegetale. Pe lângă rolul primordial de menținere și conservare a acestui patrimoniu, instituția s-a implicat în promovarea și diseminarea materialului biologic către fermierii din toată țara, dar și în acordarea de consultanță. Articolul de față a fost realizat cu sprijinul instituției și are ca temă producerea răsadului de tutun.

Sfaturi pentru germinarea semințelor de tutun

Sămânța de tutun pentru semănat trebuie să fie certificată şi să aibă o puritate fizică de minimum 96% și capacitate de germinaţie minimă de 70%. Pentru grăbirea răsăririi, seminţele de tutun care se seamănă în răsadniţe după 20-25 martie se supun în prealabil procesului de încolţire. Un săculeţ de seminţe (maximum 1 kg) se introduce într-un vas cu apă călduţă (30°C), unde se ţine 10-12 ore. În acest timp, seminţele absorb cantitatea de apă necesară încolţirii. Apoi, seminţele se ţin în continuare în săculeţ 3-5 zile într-o încăpere cu temperatura de 20-25°C. Din când în când, săculeţul se stropeşte cu apă călduţă şi se întoarce de pe o parte pe alta. În aceste condiţii sămânţa încolţeşte. Datorită sensibilităţii mari a plantelor faţă de temperaturile scăzute şi a seminţelor de dimensiuni foarte mici, tutunul nu se seamănă direct în câmp, ci în răsadniţe. Se produce mai întâi răsadul de tutun, care se plantează apoi în câmp, după ce a trecut pericolul brumelor târzii. În momentul semănatului lungimea colţului nu trebuie să depăşească lungimea seminţei. Din practica cultivării tutunului s-a tras concluzia că, în condiţiile de climă din ţara noastră, cele mai indicate pentru producerea răsadului de tutun sunt răsadniţele calde. În acestea, care au ca sursă de căldură biocombustibilul (gunoiul de grajd proaspăt), răsadul corespunzător pentru plantare se obţine în 39-44 zile. Gunoiul cel mai indicat este cel de cabaline, cu condiţia să fie destul de păios şi bogat în dejecţii. Se face o platformă de gunoi cu o înălţime de 40-60 cm, se lasă 5-6 zile să se taseze, apoi se pune un strat de pământ gros de 15-20 cm,  format dintr-o parte pământ de ţelină, două părţi mraniţă şi o parte nisip. 

Lucrări de îngrijire în răsadniţe

Sămânţa este foarte mică şi de aceea trebuie semănată la suprafaţa solului. După ce a fost semănată se acoperă cu un strat de mraniţă mărunţită, în grosime de 4-5 mm. Apoi solul se tasează cu o scândură şi se stropeşte uşor cu apă călduţă. Sămânţa răsare în 7-9 zile. Cele mai importante lucrări sunt aerisirea, udatul, plivitul, terotajul, îngrăşarea, combaterea bolilor şi pregătirea răsadului pentru plantat.

Ø Aerisirea – dacă s-a semănat într-o răsadniţă caldă acoperită cu sticlă, zilnic trebuie să se deschidă geamurile pentru că gunoiul de grajd emană bioxid de carbon şi amoniac. Este important ca temperatura din răsadniţă să nu coboare sub 20 grade Celsius.

Ø Udatul se face ori de câte ori este nevoie. Se foloseşte apă călduţă depozitată în butoaie. La început se udă de 2-3 ori pe zi cu puţină apă, până când plăntuțele sunt în faza de cruciuliţă. Înainte de plantare numărul de udări se reduce.

Ø Plivitul se efectuează cu atenţie pentru a nu se smulge plăntuţele. Această lucrare se face numai când pământul este umed. Este mai indicat să se erbicideze cu Dymid. Acest erbicid se aplică după semănat 10 g pentru 20 m² dizolvaţi în 6-8 litri de apă. Acest erbicid se poate aplica de două ori, jumătate din cantitate înainte de semănat şi jumătate după semănat. Terotajul (adăugarea mraniţei) se face începând cu faza de cruciuliţă, în fiecare săptămână, până când frunzele plantelor se îndesesc şi nu mai este cu putinţă pătrunderea mraniţei la baza tulpiniţelor. După aplicarea mraniţei plăntuţele se udă pentru a se curăţa de pământ şi pentru tasarea mraniţei. Pentru a nu se produce îmburuienarea răsadului, mraniţa pentru terotaj trebuie dezinfectată. 

Aplicarea îngrăşămintelor

Datorită udărilor repetate şi a densităţii mari a plantelor, pământul din răsadniţă sărăceşte în substanţe nutritive. Cu foarte bune rezultate se folosesc la îngrăşarea răsadului îngrăşămintele minerale dizolvate în apă, circa 200 l soluţie/100 m2 (300 g azotat de amoniu, 1.000 g superfosfat şi 600 g sulfat de potasiu). Se fac trei fertilizări, prima în faza de urechiuşe, a doua după 6-8 zile de la prima, iar a treia cu o săptă­mână înainte de plantare. Bolile în răsadniţe sunt numeroase (rhizoctonioza, putrezirea neagră a rădăcinilor, căderea răsadurilor, mana tutunului), de aceea combaterea lor este una dintre cele mai importante lucrări de îngrijire ale răsadului de tutun. Se folosesc fungicide sistemice sau semisistemice (Benlate, Fundazol, Captan etc.), numărul de tratamente stabilindu-se în funcţie de intensitatea atacului. Pentru mană se iau măsuri preventive, prin stropiri din momentul răsăririi până la plantat (câte 1-2 tratamente/săptămână). Călirea răsadului este obligatorie, realizându-se astfel o adaptare a plantelor pentru condiţiile naturale din câmp (aeraţie, luminozitate, temperatură). Pentru aceasta, cu 7-8 zile înainte de plantare, răsadniţele se ţin descoperite ziua şi noaptea, iar udatul se face mai rar şi cu apă mai puţină. În ultimele 3-4 zile, înainte de plantare, udatul se suspendă pentru a determina planta la o mai bună înrădăcinare. Cu o oră înainte de plantare răsadul se stropeşte cu Zineb, în concentraţie de 0,3%, pentru prevenirea atacului de mană. Pentru plantatul manual în câmp răsadul de tutun trebuie să aibă lungimea de 7-8 cm şi un număr de 5-6 frunze.

  • Fertilizarea solului cere o deosebită atenţie întrucât elementele nutritive utilizate trebuie să influenţeze în egală măsură atât producţia de frunze, cât şi calitatea acestora. Consumul de elemente nutritive pentru 100 kg frunze este de: 2,4 kg N, 0,7 kg P2O5 şi 5,0 kg K2O.
  • O deosebită importanţă o are arătura de vară care trebuie realizată la adâncimea de 22-25 cm, în cazul în care urmează după grâul de toamnă. Această arătură se menţine toată vara afânată şi curată de buruieni și nu se mai efectuează arătura de toamnă. Primăvara, solul se lucrează până la plantare cu grapa cu discuri, în agregat cu grapa cu colţi reglabili echipată cu lama nivelatoare, pentru ca solul să fie cât mai afânat şi nivelat. Ultima lucrare a solului se face înainte de plantare, cu cultivatorul combinat pentru pregătirea patului germinativ.

Tutunul este una dintre plantele care suportă să fie cultivate mai mulţi ani de-a rândul pe aceeaşi suprafaţă de teren – 15-20 de ani şi chiar mai mult. Se poate semăna foarte bine după grâul de toamnă şi orzul de toamnă.

Laura ZMARANDA