Imprimă această pagină
Agrotehnica 18 August 2019, 09:47

Cartoful - a doua pâine a României

Scris de

Așa după cum indică statisticile, cartoful a devenit unul dintre cele mai consumate alimente din România. Introdus în cultură acum ceva mai bine de 200 de ani, a intrat destul de repede în alimentația tradițională. Astăzi este considerat unul dintre alimentele de bază și o componentă importantă a coșului alimentar. Teoretic, fiecare dintre noi mănâncă aproape 95 kg de cartofi pe an. În medie, asta înseamnă aproximativ 250 g/zi. Adică un cartof mare sau doi mai mici...

De aceea vă propunem o prezentare a analizei pe care Agrotrends a realizat-o împreună cu Federația Națională a Cartofului din România.

Răsturnarea ordinii mondiale

O dovadă a eficienței culturii cartofului a fost făcută, la nivel mondial, în ultimii 25 de ani. Dacă la sfârșitul anilor ’90 principalii cultivatori și consumatori erau europenii, nord-americanii și locuitorii fostei URSS, treptat lucrurile s-au schimbat: în 2017 China a devenit cel mai mare producător. Împreună cu India a produs peste o treime din recolta mondială, 99,2 milioane tone și, respectiv, 48,6 milioane tone. Federația Rusă, fost lider planetar ani de-a rândul, a rămas pe locul al treilea, cu 29,6 milioane tone, urmată de Ucraina (22,2 mil. t) și SUA (20,017 mil. t).

În 2018, în Europa cultura cartofului a înregistrat o cădere catastrofală, provocată în primul rând de secetă. Pentru multe dintre țările UE producțiile au înregistrat minime istorice.

Prognoza pentru 2019, conform datelor Monitoring of Agricultural Resources (MARS), arată încurajator: se așteaptă o creștere medie a producției la hectar de cca 14%, cu valori mai mari, de până la 26%, în Germania și 22% în Olanda, dar mai scăzute, de 11%, în Franța.

România se mulțumește să supraviețuiască

În România, conform datelor furnizate de către Federația Națională a Cartofului, situația din 2018 a fost dramatică. Scăderea de producție față de 2017 a fost de 25-30%. Rezultatul s-a tradus într-o creștere a prețului, care i-a afectat, deopotrivă, și pe consumatori, dar și pe producători. Pe consumatori din motive ce nu mai trebuie explicate, iar pe producători pentru că mărirea de prețuri nu a acoperit în totalitate pierderile. Pe de altă parte, scumpirea s-a extins și asupra materialului semincer, afectând iarăși producătorii.

Cu toate acestea, cum-necum, s-a reușit menținerea unui trend ascendent pentru producția cartofului de sămânță. Dacă în 2015 cu greu suprafețele eligibile pentru acordarea sprijinului cuplat pentru obținerea cartofului de sămânță însumau 34 ha, în 2018 s-a ajuns la aproximativ 500 ha. Dar, numai pe mici suprafețe se produce material semincer din soiuri cu valoare biologică superioară. Pe restul se obțin semințe pentru soiuri din categoriile A și B, Elită. Efectul se traduce prin productivitatea redusă înregistrată în peste 80% din fermele românești. Și așa productivitatea medie din țara noastră a ajuns să fie cea mai mică din UE.

Este adevărat însă că și prețul seminței este sub jumătate. În timp ce kilogramul de cartof de sămânță certificată din import este de cel puțin un euro, cea autohtonă costă între 1,5 și doi lei.

Munca și inteligența dau roade

În 2019, față de anul 2015, suprafețele cultivate cu cartofi au scăzut, la nivelul întregii țări, cu cca 7.000 ha, la aproape 30.000 ha. E drept însă că productivitatea a crescut, iar fermele rămase sunt unele moderne, bine echipate, bine exploatate, dar mai ales bine conduse.

Ghidul despre care vorbim, elaborat de Agrotrends, în colaborare cu Federația Națională a Cartofului din România, prezintă modele de bune-practici care ar trebui luate în seamă de toți cultivatorii.

Primul dintre acestea este PPCC „Țara Făgărașului“ din județul Brașov. Structura a fost înființată încă din anul 2004, ca o societate pe acțiuni. Fondatorii erau șapte producători care își doreau construirea unei instalații de ambalare care să le permită să acceseze lanțurile de retail. Inițiativa s-a dovedit a fi una de succes. La ora actuală, asociația are 70 de membri. Împreună ei cultivă 260 ha cu soiuri de cartofi provenind din Germania, Olanda sau Franța, dar și din țară. Aproximativ 20% din suprafață este utilizată pentru obținerea materialului semincer.

Randamentul obținut este cuprins între 20 și 30 t/ha. Dintre dotările cele mai importante sunt de menționat linia de sortare și depozitul cu temperatură controlată cu o capacitate de 3.000 de tone. Linia de ambalare, care constituie „inima“ asociației, are o capacitate de ambalare de 80 de tone în 12 ore. Ambalările se pot face într-o multitudine de variante, de la plase de 500 grame la saci de 10 kg, sub brandul propriu, „Cartofi Țara Făgărașului“. Astfel, produsele reușesc să ajungă în magazinele aparținând aproape tuturor rețelelor de retail din țară, dar și pe piața liberă. Există o cerere și la export, în Italia, Moldova și Grecia.

O mare parte din profitul ultimilor ani a fost reinvestită în tractoare moderne și mașini de stropit performante.

Informatizarea și utilajele moderne conduc la succes

Un alt exemplu de succes este cel al societății Agrico – M din județul Covasna. Totul a pornit în 1994, ca o afacere de familie. Până în 2011 a fost o perioadă de dezvoltare treptată, lentă, dar bine calculată. Suprafața fermei a crescut până la 325 ha. Mai multe proiecte cu finanțare europeană au fost implementate. În aceeași perioadă au fost construite și primele depozite cu temperatură controlată.

Din anul 2011 a început ceea ce s-ar putea numi, desigur păstrând proporțiile, Revoluția Tehnică. Mare parte dintre activități au fost informatizate.

Astăzi, în fermă se cultivă în jur de 120 ha/an cu cartof și 110 cu grâu. Alte sole, mai mici, sunt folosite pentru producția de soia, rapiță, mazăre și muștar pentru sămânță.

În ceea ce privește unitatea de procesare, aceasta pornește de la un depozit cu temperatură controlată și ventilație mecanică, cu o capacitate de 3.600 t, aflat în extindere la 4.500. Două linii de sortare sunt folosite pentru calibrarea și containerizarea cartofilor. Apoi intră în funcțiune instalația de ambalare și spălare, care poate pregăti pachete de 1, de 1,5 sau 2,5 kg.

O altă linie de ambalare este destinată și sacilor mai mari, de 5, 10 sau 25 kg. Rezultatul? 4.000 de tone de cartofi pleacă anual de aici în magazinele Carrefour, iar alte 1.500-2.000 de tone la alți beneficiari.

Un al treilea exemplu de bune practici este cel al Domeniilor Lungu din județul Iași. Despre acest grup de firme, care deține suprafețe de peste 2.000 ha și este condus de cunoscutul fermier Vasile Lungu, s-ar putea scrie un roman întreg. Din acest motiv vom reveni cu povestea exploatației sale, cunoscută și pentru materialul semincer pe care îl produce atât pentru cartof, dar și pentru porumb și floarea-soarelui.

Până atunci, vom încheia cu un catren al unuia dintre cei mai dedicați cercetători români din domeniul culturii cartofului în România, dr. Gheorghe Boțoman: „Împreună ne-a unit același of,/ Am crezut și credem cu tărie/ În măreața plantă de cartof/ A doua pâine pentru tine, Românie!”

Alexandru GRIGORIEV


Vizualizari 1805
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Articole recente - Lumea Satului

Articole înrudite