reclama youtube lumeasatuluitv
update 22 Mar 2019

Lintea - o propunere pentru diversificarea asolamentului

Nevoia de a diversifica producția fermelor vegetale se vădește tot mai mult. Modificările climatice sunt deja evidente și fac ca, din ce în ce mai des, vremea să evolueze într-un mod imprevizibil. Perioade de secetă excesivă se instalează atunci când, de obicei, plouă și, dimpotrivă, atunci când tradiția vorbește despre perioade uscate, apar ploi în exces. Temperaturile evoluează și ele surprinzător, parcă invers decât ne-am obișnuit în ultimul secol. În această situație, una dintre soluțiile de a limita pierderile financiare produse de pagubele din culturi este de a diversifica paleta de plante prezente în asolamentul fermelor. Astfel, atunci când o cultură are condiții mai vitrege, alta poate avea exact ceea ce îi priește.

Pe lângă aspectul legat de managementul riscurilor, mai apare și acela legat de valorificarea unor nișe ale pieței. Împreună, cei doi factori pot conduce la o creștere frumoasă a rentabilității fermelor.

Un exemplu de cultură de nișă, care răspunde celor două comandamente enunțate mai sus, este lintea. Thierry Bourgoing, administratorul fermei Rominsem din județul Brăila, a experimentat această cultură și a împărtășit concluziile sale și colegilor săi din asociația AIDER.

Rentabilă și pe secetă

Ferma Rominsem exploatează o suprafață de aproximativ 2.500 ha, undeva la jumătatea distanței dintre Brăila și Buzău. În ultimii ani, asolamentul fermei a fost alcătuit din grâu, floarea-soarelui, rapiță, porumb, orz de toamnă, soia și linte.

„Lintea este o plantă frumoasă, care mie îmi place foarte mult. Crește înaltă de 25-30 cm, are o creștere nedeterminată și asta poate fi o mare problemă“, spune fermierul, cu mult umor. Discutând însă la modul serios, lintea este o plantă din familia leguminoaselor, care poate fi utilizată cu rezultate excelente în planurile de rotație a culturilor. În situația despre care vorbim, planta premergătoare a fost porumbul. După recoltare, s-a făcut o arătură de toamnă, la o adâncime de 30 cm. Semănatul s-a făcut în a doua jumătate a lunii martie. „Temperatura în sol trebuie să fie de cel puțin 6°C pentru a avea o răsărire optimă“, spune Thierry Bourgoing.

O altă chestiune la care fermierii trebuie să fie atenți atunci când aleg să cultive lintea ține de compactarea solului. „Este o plantă foarte sensibilă la compactare și la excesul de umiditate“, avertizează fermierul. Tocmai pentru a se asigura că lucrurile se vor desfășura în condiții optime, înainte de semănat s-au făcut două treceri cu combinatorul.

Semănatul s-a făcut cu un utilaj normal pentru păioase, aplicându-se o normă de cca 250 boabe/m², corespunzătoare unei cantități de 100 kg/ha. Adâncimea de semănat a fost reglată la 3-4 cm, cu un ecartament între rânduri de 16,5 cm. După semănat s-a făcut și o tăvălugire. S-au folosit semințe de linte roșie și Grimson

„Din păcate, încă nu s-a format o piață!“

„Deși este o leguminoasă care își captează azotul necesar din aer, am preferat, totuși, să aplicăm și o fertilizare cu complex 11-52, 100 kg/ha și 150 kg/ha de sulfat de amoniu. În acest fel am asigurat o dezvoltare rapidă imediat după răsărire“, a mai dezvăluit fermierul o parte dintre secretele sale.

Tot el ne-a povestit și despre cea mai mare problemă de care s-a lovit: „Nu există erbicide omologate pentru buruienile dicotiledonate, care să poată fi aplicate în timpul vegetației. Or, unul dintre riscurile cele mai mari ale culturii de linte este ca, în condiții de umiditate excesivă la începutul perioadei de vegetație, să apară o îmburuienare excesivă. Dacă se întâmplă așa ceva, recolta este pierdută!“.

Până la urmă, după semănat s-a făcut o erbicidare cu un amestec de 150 g pulsar și 500 g pendimetalin/ha. Împotriva gramineelor a fost folosit, în faza de vegetație, un erbicid pe bază de quizalofop metil tip Leopard, Targa cu doza de 1l/ha + adjuvant.

De asemenea, s-au făcut și două tratamente cu fungicide. Primul dintre ele la începutul înfloririi, cu un produs pe bază de: Cimoxonil + mancozebe + fos etil alumin, într-o doză de 1 kg/ha, combinat cu un insecticid pe bază de deltametrine, 0,3 l/ha.

Al doilea tratament s-a aplicat la ultima înflorire cu un produs pe bază de: Tebuconazol 0,5 l/ha, amestecat cu insecticid pe bază de lambda cyhalotrine cu doza de 100 gr/ha.

Un plus al acestei culturi este că nu necesită irigații.

În condițiile descrise, la sfârșitul lunii iulie, când s-a recoltat, s-a obținut o producție de două tone/ha.

„Problema cea mai mare legată de cultura de linte este desfacerea. În România nu s-a format încă o piață, la fel ca în alte țări din UE. Aici prețul este variabil, așa că nu se pot face predicții prea bune. În orice caz, este rentabilă, mai ales dacă luăm în calcul și celelalte avantaje legate de refacerea solului“, a conchis fermierul.

Alexandru GRIGORIEV