Clusterul Bio Concept Valea Prahovei duce agricultura ecologică pe piețele externe, cu ajutor elvețian

Înființat în februarie 2018, clusterul Bio Concept Valea Prahovei s-a dezvoltat în interiorul proiectului „Servicii integrate de export pentru IMM-urile din România“, finanțat de Guvernul Federal Elvețian în proporție de 85%, proiect derulat, la rândul său, în cadrul Programului de Cooperare Elevețiano-Român vizând reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene extinse. Scopul proiectului este sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii din sectoarele agriculturii ecologice și cel al mobilei (Prahova și Bacău, respectiv, regiunile Sud-Muntenia și Nord-Est) de a pătrunde pe piețele străine, în special în țări din exteriorul UE (Federația Rusă, Elveția, Emiratele Arabe Unite etc.)

Membrii fondatori ai clusterului sunt 17 întreprinderi, producători și asociații din agricultura ecologică (producție de miere ecologică, lavandă, bio-cătină, fructe și produse din fructe sau legume etc.), Universitatea „Spiru Haret“ București, USH Pro Business, Universitatea Petrol-Gaze Ploiești, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare București, Camera de Comeț și Industrie Prahova, Direcția pentru Agricultură Județeană Prahova, două entități catalizator și clusterul Danube Engineering Hub Ploiești. Despre ce este și ce face Bio Concept Valea Prahovei am discutat cu dr. Costin Lianu, directorul general al USH Pro Business și conferențiar la Universitatea „Spiru Haret“ București, care are rol de facilitator în carul clusterului.

– Valea Prahovei are, să zicem, notorietate turistică. Nimeni nu s-ar fi gândit că, în acest spațiu, poate fi vorba și despre agricultură, fie ea și ecologică. De ce ați ales această zonă, ce este și ce face clusterul?

– Acest clauster a fost creat, dezvoltat și consolidat în perioada în care a fost și este activ Programul de Cooperare Elevețiano-Român de susținere e exporturilor. Înainte au mai existat încercări de dezvoltare a formelor colaborative în domeniul agriculturii ecologice și a turismului pe Valea Prahovei. Așa s-a format, de exemplu, Proecologic Sistem, o asociație a producătorilor în regim de certificare ecologică, iar clusterul s-a dezvoltat practic pe tulpina acestui grup, care joacă rol de actor principal și de entitate de management a Bio Concept. Însă, în același timp, Universitatea „Spiru Haret“ din București, prin USH Pro Business, a inițiat toată această mișcare. De ce Valea Prahovei? Ni s-a părut nouă ideea cea mai frumoasă de a ne lega identitatea de o indicație geografică foarte atractivă și nevalorificată prea mult, din păcate, sub aspectul agriculturii ecologice. De pildă, în zonă se produc 200 de tone de plante certificate ecologic, destinate exportului. Pe de altă parte, cei mai mulți dintre membrii clusterului sunt din localitățile de pe Valea Prahovei (Câmpina, Breaza, Comarnic, Sinaia, Bușteni, Azuga și Predeal). Zona este intens turistică, mai ales pentru populația Bucureștiului, iar ținta celor din agricultura bio este turismul ecologic, fiindcă spre acest tip probabil ne vom îndrepta și noi. Avem o structură în cluster care tocmai de acest lucru se ocupă, ca membrii grupului să fie mai prezenți pe piața locală, cu precădere în zona hotelieră și rețeaua de restaurante.

– Clusterul a împlinit un an de la înființare. Ne puteți rezuma activitatea grupului în acest răstimp?

– A fost un an foarte bogat, am avut activități multe. Am organizat simpozioane, conferințe și evenimente la Măneciu, Ploiești și București, unde componenta universitară a jucat un rol esențial în transferul de cunoștințe. Am pregătit evenimente dedicate piețelor internaționale, am participat în Irlanda la un program intitulat „Produs românesc pe piața irlandeză“, am promovat produsele clusterului prin USH Pro Business, în Elveția, membrii clusterului și-au prezentat produsele la Târgul Internațional de la Dubai, alții dintre ei vor fi prezenți la un târg consacrat din Nürnberg – Germania. De fapt, scopul principal acesta este, exportul de produse realizate de membrii clusterului pe piețele externe. Însă pe noi – mă refer la mediul universitar – ne interesează și aspectul de cercetare-dezvoltare-inovare. Încercăm să implicăm universitățile în zona de agricultura de precizie, cu utilizarea robotizării, a tehnologiilor blockchain și dorim să-i aducem pe micii fermieri mai aproape de zona de cercetare aplicată.

– Cu ce ecouri au fost participările la târgurile internaționale? S-au stabilit contacte și contracte între membrii clusterului și firmele din țările unde ei și-au prezentat produsele?

– Să nu ne așteptăm la rezultate peste noapte. Găsirea unui partener pe piața externă necesită timp. Firmele au văzut că un brand colectiv îi ajută în vânzări. Când partenerilor le vorbești despre un grup de firme are un alt impact decât atunci când un producător sau doi tratează pentru cantități reduse de marfă. Bun, unii au contacte în diverse faze, și-au testat produsele, le-au și omologat pe aceste piețe și sunt comenzi de probă, dar nu putem vorbi încă despre un export susținut. Învățăm să facem export! Pe de altă parte, nu pot să nu amintesc, iar acesta este meritul președintelui Proecologic Sistem, Ion Petre, câteva dintre produsele clusterului și ale asociației au fost introduse în lanțul de magazine ale retailer-lui european Carrefour.

– Spuneați de forța grupului. Aveți în vedere un brand comun în cadrul clusterului sau fiecare producător își păstrează identitatea mai mult sau mai puțin consacrată?

– Fiecare membru își păstrează identitatea. În calitate de experți în domeniu, nu recomandăm deocamdată utilizarea unui brand al clusterului, ci fiecare producător e bine să-și utilizeze marca proprie. E adevărat, Bio Concept este un brand regional umbrelă, care ajută la o desfacere comună a produselor, sporește vizibilitatea, dar e bine care fiecare firmă sau mic producător să-și păstreze creația. Există și o altă variantă mai strânsă de colaborare, în care brandul umbrelă se poate transforma în marcă, dar acest lucru presupune creșterea încrederii între membri, iar consolidarea acestui tip de relații necesită timp.

– Clusterul va fi limitat în timp de programul elvețian sau va exista și după ce proiectul se va fi încheiat?

– E cert că va merge mai departe. Clusterul nu s-a creat ca să se închidă odată cu programul elvețian, ci ca să-și continue activitatea. Pe termen mediu, încercăm să susținem inovarea la nivel de cluster și promovarea identității la evenimentele internaționale, vrem să fim activi în promovarea exporturilor, iar pe plan intern dorim să dezvoltăm și să inovăm sistemul ecologic, în pas cu ceea ce se întâmplă în plan european. Pe termen lung, ne gândim și la posibilitatea dezvoltării unei rețele proprii de comercializare sub brandul acesta și de a participa activ la proiecte de cercetare de anvergură. În concluzie, viața acestui cluster nu depinde de programul elvețian; va exista în timp, dar nu știu să spun cât.

Maria Bogdan