reclama youtube lumeasatuluitv
update 16 Sep 2019

O întrebare de o mie de puncte...Cât de greu crește un brad?

  • Publicat în Agrotehnica

În ultimele două secole, suprafața ocupată cu brad s-a redus major în toată Europa. În România, în urmă cu 150-200 de ani, acesta reprezenta 10-15% din suprafața de pădure, perioadă după care s-a produs o diminuare drastică a suprafețelor. În 1929, de exemplu, bradul reprezenta 6,5% din pădurile țării, în 1984 procentul s-a redus la 5,12%, în 1989 – la 5,1%, iar în 2007, la 5%, ceea ce corespunde unei suprafețe de 315.000 ha. Între rășinoase, bradul ocupă locul al doilea, după molid.

Ca areal de răspândire, cele mai multe suprafețe, pure sau în amestec cu fagul și molidul, se întâlnesc în Carpații Orientali și de Curbură. Urmează, ca pondere ocupată, Carpații Meridionali, Munții Apuseni și Munții Banatului. Bradul vegetează la altitudini diferite: 200-300 m în Nordul Moldovei, 400-500 m în Carpații Orientali, 700-900 m în Carpații Meridionali, 1.000 m în Semenic. Cele mai mici cote la care crește în mod natural se întâlnesc pe Valea Nerei (190-200 m), iar cele mai înalte, în Carpații Meridionali (1.300-1.400 m, rar până la 1.500-1.700 m).

Obținerea seminței de brad

Ceea ce se cunoaște mai puțin este faptul că bradul, ca și alte conifere, molidul sau pinul, crește teribil de greu. Dacă s-ar cunoaște acest lucru pesemne ar scădea apetitul oamenilor de a-l tăia și a-l aduce în casă vreme de o lună, de sărbătorile de iarnă, și în general de a fi tăiat nerațional, dincolo de o planificare realizată de silvicultori. Și ar mai fi ceva: dacă ar fi lăsate în pace, pădurile de brad au capacitatea de a se regenera în mod natural, chiar și atunci când sunt doborâte de fenomene meteo extreme (furtuni violente). Cum nu se întâmplă acest lucru, este nevoie de intervenția omului în ceea ce numește instalarea artificială a bradului (păduri plantate).

Dar haideți să vedem cât de migăloasă este tehnologia de obținere a puietului de brad:

  • recoltarea conurilor de brad: lucrarea se efectuează înainte de desfacerea solzilor (faza de prematurație, cu 15-20 de zile înainte de diseminare), perioadă care corespunde datei de 20-25 septembrie, într-o fereastră de timp cam de 10-15 zile. Conurile se recoltează de la brazii de pe pantele însorite, manual, cu foarfeca sau cosorul.
  • procesarea: pentru desprinderea solzilor, conurile recoltate se întind la soare, în straturi subțiri, răvășindu-se la fiecare două zile. Dacă vorbim despre cantități mari, acestea se țin 8-10 zile în uscătorii, la temperaturi de maximum 25°C. După ce solzii se desprind de pe axul conului, amestecul se vântură pentru a separa semințele de solzi și de restul impurităților. Urmează dezariparea semințelor, care se face manual, pentru a evita spargerea pungilor de rășină, cu afectarea viabilității embrionilor și o nouă vânturare.
  • păstrarea: se face în încăperi neîncălzite, în straturi de 5 cm, timp de trei săptămâni, vreme în care semințele se răvășesc zilnic, de 2-3 ori. Dacă semănatul are loc primăvara (recomandabil este să se facă toamna), peste iarnă, semințele se pot păstra în nisip reavăn, la 2-5°C, cu condiția ca încăperea să fie aerisită permanent.

Semănatul

bradul 3

În practică, silvicultorii se folosesc și de procedeul de a efectua semănatul direct pe suprafața pe care doresc s-o împădurească, fie în cuiburi (20-40-60 semințe/cuib, adică 3-6 g/cuib, pentru a se obține aproximativ 15 plăntuțe/cuib, la adâncimea de 2 cm), fie prin împrăștiere (în cazul amestecului de brad cu fag). În primul caz, puieții obținuți se replantează apoi în gropi.

Metoda cea mai sigură este cea a semănatului în spații special amenajate (pepiniere). Semănatul se face toamna, în septembrie-octombrie (soluție recomandată) sau primăvara, în martie-aprilie. Înainte de încorporarea în substrat, semințele se pregătesc fie prin înmuierea în apă, timp de 18 ore, fie prin prerefrigerare, timp de 21 de zile, la temperaturi de 3-5°C. Semănatul se face în rigole distanțate la 20 cm, la o adâncime de 2-3 cm. Acestea se acoperă cu un amestec format din humus de fag (50%), humus de molid (20%), litieră de molid (20%) și nisip (10%). Pe timpul iernii, rigolele se acoperă cu frunze sau folii de polietilenă pentru a împiedica spulberarea stratului protector și pentru a asigura protecția împotriva gerurilor. Norma de sămânță este de 350-400 de bucăți (peste 20 de grame) la metrul liniar de rigolă, pentru semănăturile de toamnă, sau de 800-1.000 semințe/ml de rigolă, la semănă­turile de primăvară.

Lucrări de îngrijire și plantarea

Cum v-am spus deja, bradul este o specie cu un procent redus de germinație a semințelor. În consecință, și procentul de răsărire este extrem de scăzut, uneori acesta situându-se sub 10%, maximum fiind de 40%. La semănatul din toamnă embrionul apare anul următor, în luna mai. Creșterea este foarte-foarte lentă. După primul an de vegetație, plăntuța are 1,0 mm diametrul la colet și 30-33 mm înălțime. După al treilea an, puieții ating 15-25 cm înălțime și au la colet o grosime de 1,5-3,5 mm. Ei devin apți de plantare după 5-6 ani. Lucrările de îngrijire constau în umbrire, pentru a fi protejați de arșită, udare, afânarea solului, pentru îndepărtarea buruienilor, tratamente cu fungicide pentru evitatea apariției „căderii sau culcării plăntuțelor“, aplicarea îngrășămintelor etc. Ponderea puieților viabili după trecerea primului sezon de vegetație poate fi de 80-90%. După replantare (în gropi de 60 x 60 x 60 cm), nu toți puieții rezistă, procentul de prindere fiind în jur de 60%, iar în al doilea an procentul de uscare este de aproximativ 5%. În anul al 7-lea (5 în pepinieră și 2 după replantare), brăduții ating înălțimea de 50-60, maximum 70 cm. La 12 ani planta atinge 1, 80-2,00 m, fix cât ne place nouă brăduțul de Crăciun. Și-acum vine întrebarea: n-ar fi mai simplu, decât să tăiem brazii din pădure, să îi creștem noi la ghiveci? Cum? Respectând fix tehnologia de mai sus!

Maria BOGDAN

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului