cemrom iulie 2018
update 13 Dec 2018

Efectele „îmblânzirii“ impactului atmosferic

  • Publicat în Agrotehnica

Începând cu sfârșitul secolului al XX-lea procesul de nivelare după semănat trebuia să dispară, dar a rămas.

Tasarea pe rând se face, dar se şi desface pe majoritatea agregatelor, iar dispozitivul de nivelare rămas montat spulberă particulele de sol în mare viteză. Și ce urmează?

  1. Apa din precipitații se scurge pe terenul neted producând eroziuni vizibile mai mici sau mai mari, în funcție de împrejurări. Ploile reduse cantitativ, uneori echivalentul a 20% din total, nu ajung la rădăcina plantelor, ci se evaporă fără folos. Astfel acumularea apei în sol se poate face numai prin procesul de absorbție.
  2. Vântul spulberă tot ce are în cale, eroziunea eoliană este prezentă, iar pulverizarea solului prin lucrările mecanizate, în special prin nivelare în mare viteză, devine cancerul solului, un dezastru neînțeles, neobservat.
  3. Temperatura vehiculată de vânt, pozitivă la nivelului solului, se amplifică, stimulând puternic seceta sau negativă, până la înghețarea plantelor. Atât...

Mecanizarea intensivă folosită în pregătirea solului a făcut ca mărunțirea să necesite tasarea pe rând pentru a asigura contactul seminței cu solul și astfel răsărirea integrală a semințelor.

Ce aduce nou tasarea pe rând?

  1. Multiple posibilități de acumulare a apei din precipitații...

– absorbția apei în sol este prezentă în toate împrejurările;

– acumularea de tranziție – în schița secțiunii urmei de tasare se găsesc detaliile și dimensiunile medii în centimetri;

– fertilizarea pe rând se face cu apa din precipitații care spală versanții, ducând la rădăcina plantelor îngrășământul granule aplicat mecanic și, totodată, nutrienţii naturali ai solului;

– acumularea precipitațiilor reduse cantitativ se face aproape în totalitate;

– se reduce eroziunea de apă în funcție de mărimea pantei;

– în cazul formării poleiului, zăpada formează un pod la rigolă, iar plantele rămân erecte şi ferite de asfixiere (documentată fotografic).

  1. Vântul (curenții de aer);

– urmele tasării modelează solul şi astfel vântul este obligat să le urmeze şi pierde din viteză. Astfel se obţine:

  • reducerea temperaturii pozitive şi negative strict la nivelul solului, protejând plantele la îngheţ (revenim cu detalii);
  • reducerea temperaturii ambiente creează confortul termic pentru plante în ferestrele iernii până la desprimăvărare, un ajutor consistent, nebănuit de important pentru viaţa plantelor;
  • se reduce drastic eroziunea eoliană, care prelungeşte viaţa solului.

Temperatura, când este pozitivă, reduce efectul de secetă, iar când este negativă protejează plantele la îngheţ. Iată câteva detalii, confirmate de două ori:

– în 1993 am examinat cu mare atenţie orzul calamitat. Se mai găseau foarte rar plăntuţe verzi, 1-2 fire în mici denivelări, gropiţe cu adâncimea de 2 maximum 3 cm şi care aveau un „perete bine situat“ faţă de vântul dominant al momentului. Prin direcţia de semănat se poate stabili ca urma tasării să fie cât mai aproape de perpendiculara vântului.

Prejudiciile îngheţului în câmpul experimental din 1993 ne-a lămurit ce se întâmplă în prezenţa fenomenului de îngheţ al plantelor de orz.

În 2003 s-a făcut lumină:

– suprafeţele de grâu semănate la timp cu tasare pe rând la 17,5 cm au rămas în vegetaţie;

– tot ce a fost semănat cu tasare pe rând după timpul optim a îngheţat, vinovată fiind întârzierea dezvoltării fiziologice a plănţelor (chestiune cunoscută);

– abaterile mai mari de la direcţia vântului dominant aduc pierderi importante. În cazul de faţă se apreciază a fi de cca 40%;

– s-a confirmat necesitatea ca distanţa între rânduri să fie de 17,5 cm, astfel încât colmatarea după 4 luni de la semănat nu a prejudiciat protecţia la îngheț, având un rol deosebit în atenuarea permanentă a temperaturii solului.

Însumate efectele îmblânzirii impactului atmosferic prezentate mai sus conduc la un spor de recoltă de minimum 10%, dar trebuie luate în seamă şi „excepţiile“ pe care le putem face cu succes. La IAS Castelu 1996 – 18%, a Staţiunea de Cercetări Lovrin în 1998 – 19%. Cine este vinovat ? Solul şi „atenţiile“ care s-au aplicat.

Fig. 1 – Grâu semănat în 22 octombrie.

pg12 fig 1

Unghiul faţă de vântul dominant sub 10 grade, pierderile sunt la nivel de 40%.

Fig. 2 – Grâu semănat în 14-16 octombrie

pg12 fig 2

Unghiul faţă de vântul dominant 70 de grade, sunt rânduri îngheţate care nu au fost protejate.

Fig. 3 – Grâu semănat la distanţa de 12,5 cm fără rigole, compromis de ger 100%.

pg12 fig 3

Ing. Eugen Florea

Articole recente - Lumea Satului