Greșelile din primăvara 2018, de evitat

Facem mențiunea că greșelile în agricultură apar atunci când Mama Natură nu mai este atât de îngăduitoare cu omul. Deși în perioada de toamnă-iarnă 2017-2018 au căzut precipitații cu peste 90 mm în plus față de media multianuală a zonei și deci rezerva de apă din sol era mai mare decât în alți ani, totuși seceta din primăvara 2018 a scos în evidență greșelile celor care nu au respectat tehnologia de lucrare a solului.

Primăvara 2018 a fost ceva mai atipică decât celelalte primăveri, în sensul că în 23 martie a nins viscolit și s-au înregistrat temperaturi negative de până la -18,4° după care, timp de peste 45 zile, nu a mai plouat, iar luna aprilie a fost foarte caldă, cu temperaturi de până la 25-30°C.

Cei care au avut terenul corect pregătit din toamnă, afânat, mărunțit și nivelat, au reușit să acumuleze în sol apă la capacitatea maximă. Solul astfel pregătit s-a zvântat în primăvară cu 7-10 zile mai devreme și s-a putut trece la semănat mai devreme, după o sumară pregătire superficială a patului germinativ. Sămânța a fost încorporată pe un substrat așezat, cu aport capilar, a germinat și răsărit exploziv, cu densitatea stabilită. Rezerva de apă din sol bine conservată a asigurat parcurgerea perioadei de secetă cu plante viguroase.

Acolo unde s-a arat în toamnă neglijent, cu mari denivelări ale solului, fără alte intervenții de nivelare, la desprimăvărare coamele brazdelor s-au uscat până la coeficientul de ofilire (7-8% apă), iar între brazde se găsea încă zăpadă și nu se putea intra la lucru.

Zvântarea terenului a întârziat și când s-a intrat la lucrarea de nivelare cu grapa cu discuri sau cultivatorul s-a răscolit și vânturat solul cu mari pierderi de apă.

Determinări riguroase au stabilit că la o asemenea lucrare se pierd 15 mm din apă, adică stratul de 8-10 cm este uscat. Trecându-se la semănat, sămânța ajunge la diferite adâncimi, neavând strat de pat germinativ, și germinează doar semințele care au ajuns într-o zonă cu ceva umiditate.

Am urmărit în primăvara 2018, pe cele două feluri de pregătire a terenului, modul cum au răsărit culturile de porumb, floarea-soarelui, lucernă, in pentru sămânță, muștar și mazăre.

În acest al doilea sistem de lucrare a solului au răsărit în pâlcuri cca 25-30% din semințe. Restul a rămas în solul uscat până au apărut ploile în a doua jumătate a lunii mai. Mazărea și inul erau înflorite când au început să răsară celelalte plante. Desigur, culturi compromise. Din aceste motive, găsindu-ne încă în perioada de toamnă, este necesar să se facă toate eforturile pentru a se pregăti terenul înainte de a intra în iarnă sau, în mod excepțional, cel târziu în ferestrele iernii.

Adică solul să fie afânat, mărunțit și nivelat, capabil să înmagazineze și să conserve maximum de apă.

În primăvară trebuie să se intervină cât mai puțin sau deloc asupra solului, înainte de semănat.

Culturile din urgența I (lucernă, in, muștar, mazăre etc.), cele cu semințe mici care se încorporează în sol la 2-3 cm pot fi însămânțate direct, fără o pregătire prealabilă a patului germinativ. Brăzdarul semănătorilor poate pătrunde ușor la 2-3 cm în solul mărunțit și afânat.

Pentru mazăre și sfecla de zahăr, care necesită o însămânțare mai adâncă, se face o lucrare cu combinatorul care afânează doar stratul superficial al solului, până la adâncimea de semănat, fără răscolirea solului cu mari pierderi de apă.

La floarea-soarelui și porumb care se însămânțează mai târziu, pregătirea patului germinativ se face în preziua sau în ziua semănatului cu combinatorul și numai până la adâncimea de semănat.

Regula de bază, în toate primăverile, trebuie să fie legată de conservarea apei în sol, fără folosirea grapei cu discuri. Considerăm că cea mai mare parte a agricultorilor a tras învățămintele necesare și va proceda în consecință.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU