cemrom iulie 2018
update 12 Nov 2018

„Runc Mold“ din Moldoviţa vrea să rezolve problemele crescătorilor de animale

  • Publicat în Agrotehnica

Cooperativa Agricolă „Runc Mold“ din Moldoviţa, judeţul Suceava, înfiinţată în 2016, a adresat recent rugămintea organismelor de decizie politică şi administrativă de la nivel naţional, inclusiv Ministerului Agriculturii, să studieze mai multe propuneri pentru emiterea unor acte normative, Hotărâri de Guvern şi Ordine de Ministru pentru materializarea prevederilor Legii Muntelui în beneficiul gospodăriilor ţărăneşti din zona montană.

Crescătorii de animale din zona montană duc o viaţă de subzistenţă

Preşedintele interimar al cooperativei, Alexandru Crăiuţ, un cunoscut crescător de animale din zonă, susţine că marea majoritate a crescătorilor de animale din zona montană duc o viaţă de subzistenţă. Domnia sa consideră că este necesar un program destinat gospodăriilor izolate, situate la altitudini înalte, unde locuitorii acestor zone duc o viaţă grea din cauza accesului dificil la acestea, constrângerilor naturale, iernilor lungi şi geroase, lipsei energiei electrice. Motivaţia unui astfel de program a plecat de la datele statistice ale INS care arată că în 1990 efectivul de taurine era de 5.321.000 capete, în 2005 de 2.935.533 capete, iar în 2017 de  2.012.284 capete, de la faptul că 40% din gospodăriile populaţiei deţin 1-2 capete vaci cu lapte, marea majoritate a acestora regăsindu-se în zonele montane, şi de la concluziile întrunirii miniştrilor Agriculturii din UE de la Luxemburg, în care s-a acreditat ideea reducerii bugetului pentru agricultură pentru următorul exerciţiu bugetar 2021-2027.

Piaţa, asocierea şi subvenţiile pot dezvolta zootehnia în zona montană

„Având în vedere prevederile Legii Muntelui nr. 197/2018 şi normele acesteia de implementare şi preluarea din ianuarie 2019 a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de România, printre priorităţile principale va fi şi negocierea bugetului agriculturii pentru Exerciţiul bugetar 2021-2027; trebuie să se insiste pentru a nu se reduce subvenţiile, în special plăţile directe, sprijinul complementar şi înverzirea şi să se acorde prioritate gospodăriilor îndepărtate din zona de munte.

Deosebit de importante pentru dezvoltarea agriculturii din zonele montane care sunt vitregite de natură şi de alţi factori perturbători sunt: Piaţa – crearea unei pieţe de desfacere a produselor ce se obţin în gospodăriile ţărăneşti, sprijinită de autorităţile admi­nistrative teritoriale şi de structurile agricole de la nivel judeţean; Asocierea – specialişti din structurile agricole judeţene să fie repartizaţi pe localităţile montane mai îndepărtate de reşedinţa de judeţ pentru a explica avantajele asocierii, mai ales în cooperativele agricole sau grupurile de producători, asociaţiile având doar carac­ter de reprezentare. Numai în aceste condiţii micii fermieri vor putea valorifica la preţuri mai avantajoase carnea şi laptele, evitându-se intermediarii care păcălesc fermierii oferindu-le preţuri derizorii, care nu acoperă cheltuielile de producţie; Finanţarea – Acordarea de subvenţii pe cap de animal: bovină, ovină, caprină, diferenţiată în funcţie de zona izolată, la înălţimi de peste 600 m altitudine, unde condiţiile de muncă sunt mai grele, calitatea solului este mai săracă şi, evident, producţiile pe pajişti (fâneţe + păşuni) sunt mai scăzute“, a precizat Alexandru Crăiuţ.

Ajutoare de minimis pentru achiziţionarea de viţele din rase superioare

Pentru încurajarea creşterii vacilor de lapte, care în ultimii ani înregistrează un regres, fermierii din Moldoviţa consideră că trebuie acordat un ajutor de minimis pentru achiziţionarea de viţele din rasele ce se pretează zonei montane, cum ar fi: Pinzgau de Transilvania, Brună de Maramureş sau Bălţată românească. O alternativă la vaca de lapte din zona montană ar fi Angus, rasă care valorifică superior păşunea, nu este pretenţioasă, înregistrează repede spor în greutate, rezistă la temperaturi mai scăzute, iar oasele reprezintă doar 20-25% din greutatea animalului. Există desfacere la această categorie de bovină, dar preţul de achiziţionare a tineretului este foarte ridicat, fiind necesară acordarea unor ajutoare sub formă de subvenţii sau ajutor de minimis, din moment ce preţul de achiziţie pentru abatorizare este la fel pentru toate taurinele.

Micile fabrici de prelucrare a laptelui, o necesitate în zonele montane

„Pentru închiderea cercului şi pentru crearea de noi locuri de muncă în comunele din zonele montane este necesară, în localităţile cu număr mare de animale, acordarea de stimulente financiare de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii pentru construirea de mici fabrici de prelucrare a laptelui la care să fie ataşat şi un punct de sacrificare de bovine, cu livrarea cărnii în carcasă. Pentru realizarea unei astfel de fabrici pe Submăsura 4.2 fondurile de la UE sunt de 50-70% din valoarea totală a proiectului, cofinanţarea de 30% neputând fi suportată de cei 30-50 de membri cooperatori, care nu dispun de surse financiare pentru realizarea unor astfel de obiective. Propunem asigurarea sumei ce reprezintă cofinanţarea din bugetul de stat sau printr-un credit garantat de guvern pe termen lung şi cu dobândă mică“, ne-a declarat Alexandru Crăiuţ.

Cursuri gratuite pentru cei care depun proiecte

Micii fermieri înscrişi în Cooperativa Agricolă „Runc Mold“ solicită ca AFIR să organizeze dezbateri la nivel judeţean privind procedurile şi condiţionalităţile din ghidu­ri la Submăsurile 6.1 – Instalarea tinerilor la sate şi 6.3 – Sprijin pentru micii fermieri. Pentru formarea profesională a celor ce depun proiecte la Submăsurile 6.1 şi 6.3 se doreşte ca prin Ordin de Ministru să fie organizate cursuri de scurtă durată, pe centre de comună, avându-se în vedere distanţele mari dintre comunele îndepărtate şi reşedinţele de judeţ. „Dorim să se elimine prevederea ca la depunerea proiectelor tinerii să aibă exploataţii pe numele lor doi ani, transferul exploataţiei să se facă la un notar public, reducându-se timpul de aşteptare, iar pentru demonstrarea folosirii unui grajd să se ia în considerare adeverinţele eliberate de primării“, a mai spus Alexandru Crăiuţ.

Valoarea zootehnică a bovinelor este dată de însămânţările artificiale

Şi în ceea ce priveşte rasele animalelor sunt mari probleme în zona montană din Suceava în urma desfiinţării centrelor de însămânţări artificiale.

crescatori animale Alexandru Craiut„Avem în unele localităţi un mozaic de rase, animale cu producţie scăzută. Până la modificarea Legii educaţiei şi existenţa unei programe şcolare specifice zonelor montane, pe lângă Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor, Liceul Tehnologic «Ion Nistor» din Vicovu de Sus şi Grupul Şcolar «Vasile Cocea» Moldoviţa ar trebui să se organizeze cursuri de 1 an pentru formarea tehnicienilor, respectiv a operatorilor pentru însămânţări artificiale pentru absolvenţii de liceu. Materialul seminal de mare valoare zootehnică  ar trebui să fie subvenţionat timp de 1 până la 3 ani, iar sprijinul financiar pe cap de vacă (Programul 5-10 capete) să se acorde numai în condiţiile în care se face dovada scrisă că monta vacii s-a realizat prin operator autorizat.

Nu ne interesează doar numărul de vaci, ci în primul rând calitatea acestora, respectiv rasa de la care să se poată obţine produşi, viţei, precum şi cantităţi mai mari de lapte de bună calitate“, consideră Alexandru Crăiuţ.

Silviu BUCULEI