cemrom iulie 2018
update 12 Nov 2018

Bucharest Science Festival. Cum vom asigura hrana pentru zece miliarde?

  • Publicat în Agrotehnica

A asigura hrana îndestulătoare pentru zece miliarde de oameni reprezintă deja o chestiune care le creează nopți albe multor cercetători. Cel puțin acesta a fost mesajul transmis în timpul dezbaterii care a avut loc în București, la British Council, cu ocazia Bucharest Science Festival. Dezbaterea a fost organizată de către organizația profesională AgroBiotechRom, membră a asociației europene EuropaBio, a utilizatorilor de biotehnologii.

În anul 2050 cercetătorii estimează că populația planetei va depăși pragul de zece miliarde. Însă cum se vor hrăni aceștia este o întrebare care ar trebui să-și găsească un răspuns cât mai curând posibil. Despre acest subiect au discutat vreme de mai bine de două ore Petra Jorasch, expert în biologie moleculară a plantelor, în prezent liderul echipei de advocacy a Asociației Europene a Semințelor, și Silvia Dumitrescu, vicepreședinte pentru comunicare al International Food Information Council Foundation, organizație dedicată diseminării în rândul publicului larg a informațiilor fundamentate științific cu privire la sănătate, nutriție și siguranță alimentară, cu sediul la Washington. Dezbaterea a fost moderată de către Corina Negrea, cunoscută realizatoare de emisiuni cu teme științifice la Radio România Cultural.

Desigur că această mănușă cade în terenul producătorilor de hrană, respectiv al agricultorilor și zootehniștilor. Iar o parte importantă a soluției o reprezintă, în opinia celor două specialiste, organismele modificate genetic (OMG-urile). Față de plantele clasice, mai ales în condițiile modificărilor climatice, acestea pot asigura producții mai ridicate, cu costuri mai mici și cu folosirea unor cantități reduse de pesticide.

„Selecționarea celor mai buni hibrizi este o preocupare a agricultorilor încă din cele mai vechi timpuri. În urmă cu aproximativ 150 de ani, Mendel descoperea legile eredității și le folosea pentru a accelera procesul de ameliorare a plantelor. Acum, în timpurile noastre, cercetătorii au descoperit calea scurtă pentru a obține noi soiuri și hibrizi: editarea genetică. Practic, rezultatele sunt exact aceleași ca ale procesului de selecție naturală, doar că în loc să dureze ani sau zeci de ani, durează doar câteva luni“, a evidențiat Petra Jorasch.

Pe de altă parte, Silvia Dumitrescu a evidențiat faptul că deja în lume există o istorie destul de lungă a cultivării OMG-urilor. Se cultivă, de mai mulți ani, soia, bumbac, rapiță, orez, mere, papaya, banane, cartofi modificați genetic, pentru a enumera doar câteva dintre produsele disponibile pe rafturile din supermarket-uri. Cu toate acestea, până acum nu au putut fi evidențiate niciun fel de efecte adverse sau alte inconveniente cauzate de aceste produse.

În UE nu este permisă cultivarea OMG-urilor, cu excepția a doi hibrizi de porumb, care sunt folosiți, cu bune rezultate, mai ales în Spania. Cu toate acestea, cea mai mare parte a hranei șeptelului european constă în soia modificată genetic, importată din afara UE. Este evident că o asemenea soluție nu este viabilă pe termen lung și că Uniunea va trebui, până la urmă, să își revadă politica în privința acceptării cultivării OMG. Desigur că acesta este un proces anevoios, care implică atât cercetătorii și agricultorii, pe de o parte, dar și consumatorii și factorul politic, pe de altă parte. Dar chestiunea trebuie rezolvată înainte ca presiunea asupra producătorilor de hrană să devină prea mare. Așa cum evidenția una dintre vorbitoare, nu demult un fermier european producea hrană pentru cinci persoane. Acum el trebuie să hrănească 150, iar în curând va trebui să hrănească și mai multe! Cum?

Alexandru GRIGORIEV