Secretul unui CAP: „Cooperativa desface ceea ce cooperatorii produc“
- Publicat în Agrotehnica
De-a lungul vremii multe virtuți le-au fost asociate pepenilor. Dar din lunga listă cu siguranță lipsește una, care s-a vădit în ultimii ani în Câmpia Bărăganului: aceea de a aduna oamenii laolaltă. Spunem aceasta pentru că o parte din noile cooperative agricole înființate în Muntenia s-au dezvoltat pornind de la pepeni. Așa s-a întâmplat și la Gheorghe Doja, în județul Ialomița.
Desfacere în marile lanțuri de supermarket-uri
Gheorghe Doja este o comună destul de înstărită, strategic așezată aproape de Slobozia, dar nu chiar în drumul național. Astfel se face că localnicii pot ajunge ușor oriunde își doresc, dar veneticii ocolesc așezarea, momiți de panglica lată a șoselei principale. Probabil și din acest motiv gândurile înțelepte ale locuitorilor nu au fost tulburate de tot felul de discuții și controverse născute la marginea orașului. Și, uite așa, zece gospodari au ajuns la concluzia că e mai bine să-și unească forțele și să-și vândă producția împreună decât să se concureze între ei. Astfel s-a născut Cooperativa Agricolă de Producție Gheorghe Doja.
„Am început activitatea în anul 2013 și de-atunci ne-am dezvoltat continuu“, ne-a spus dl Florin Ion, administratorul cooperativei. La ora actuală are zece membri, care lucrează aproximativ 150 de hectare.
„Principiul de bază este că terenurile aparțin membrilor cooperativei, care și le lucrează fiecare. În schimb, partea de desfacere este treaba cooperativei. Producția este centralizată, iar livrarea se face din cele două baze logistice pe care le avem, către marile lanțuri de magazine, la prețuri negociate pentru cantitățile respective“, a mai explicat administratorul.
CAP Gheorghe Doja livrează produsele sale în aproape toate lanțurile de supermarket-uri din țară: Lidl, Carrefour, Profi, Kaufland, Auchan, Cora etc. Cel mai vândut produs este pepenele: în jur de 10.000 de tone de pepeni verzi pleacă de la cooperativă către toate colțurile țării. Apoi, de la an la an, gama de produse s-a diversificat. Acum se livrează și ardei kapia, gogoșari, dovlecei, varză, în special de primăvară, conopidă, țelină, ba chiar și cartofi.
Livrare și aprovizionare în comun
Produsele care pleacă către magazine sunt colectate în cele două baze logistice ale cooperativei. Una dintre ele are 1.000 mp, iar cealaltă 1.800 mp. În ambele se poate controla temperatura și amândouă au rampe de încărcare moderne pentru camioane. Trei benzi pentru spălat și ambalat legume funcționează în cele două baze.
CAP Gheorghe Doja mai înseamnă și locul de muncă zilnic al celor 30 de angajați permanenți. De asemenea, cooperativa mai deține și mijloace de transport proprii, astfel încât să poată aduce produsele din câmp la centre sau să le poată livra beneficiarilor.
O altă obligație pe care cooperativa și-a asumat-o față de membrii săi este aceea de a le livra inputuri. „Toate inputurile sunt cumpărate de către cooperativă și apoi distribuite membrilor. În felul acesta se obțin mai multe lucruri dintr-o dată: prețurile sunt mai bune, pentru că altfel negociezi când e vorba de cantități mari. Apoi, folosind aceleași inputuri, aceleași tehnologii, productivitatea este aceeași pentru toți membrii cooperativei“, a evidențiat Florin Ion avantajele muncii în asociere.
„Important e să nu existe temeri!“
Pentru viitor, membrii cooperativei se gândesc la extindere, la construirea unor solarii noi și la dotarea cu utilaje performanțe. Desigur că e un drum lung, dar, așa cum spune Florin Ion, s-au obișnuit: „Greutăți am avut în fiecare an. Sprijin, în schimb, nu prea. De exemplu, la înființare am depus un proiect de 1,2 milioane lei. Nu ni s-au aprobat decât 30% din sumă. Ni s-a spus, pur și simplu, că suntem ghinioniști și s-au terminat banii. Important este că am putut merge mai departe. Am realizat tot cu banii noștri, cu împrumuturi, cu forțe proprii. Într-o cooperativă important este ca oamenii să înțeleagă că există și pierderi și să nu fie temeri că fură unul sau altul. Esențial este că se lucrează în comun și că productivitatea este aceeași la fiecare, chiar dacă suprafețele de teren diferă“, a rezumat administratorul factorii reușitei CAP Gheorghe Doja. În afară de cei enumerați de gazdă, aș mai adăuga și tinerețea membrilor: vârsta medie a cooperatorilor este 35 de ani!
Combaterea biologică și semințele performante, printre secretele reușitei
Așa cum am arătat, la Gheorghe Doja inputurile se achiziționează în comun. Așa se poate asigura o productivitate unitară, o calitate și un sortiment unitar. Pentru a se ajunge aici s-au încercat diverse variante până când s-a găsit un furnizor care să satisfacă toate cerințele. În final, s-a optat asupra Universal Grup, membră a concernului Bayer-Monsanto. Acest furnizor poate să asigure atât semințele necesare, prin intermediul Seminis, cât și soluțiile pentru fertilizare și tratamente, prin Koppert.
Ceea ce este nou în domeniul protecției plantelor este utilizarea metodelor de combatere biologică a dăunătorilor. „Folosim metodele de combatere biologică a dăunătorilor de peste șapte ani. Nu întâmplător, cele mai mari suprafețe protejate astfel sunt cele cultivate cu ardei“, a arătat reprezentantul Koppert, Mircea Cheșu. „Programele noastre sunt centrate pe lupta împotriva tripșilor și a păianjenilor și doar secundar a afidelor și a păduchelui verde sau a omizilor. De aceea folosim doar doi prădători, un gândăcel care stă pe floare și un păduche care se instalează pe frunze. Unicul scop în viață al acestor două insecte este să caute și să mănânce larvele în stadiile I și II și ouăle de trips. Instalarea lor se face o dată pe an și durează patru-cinci ore. Momentul optim este acela în care planta are o floare și trei-patru frunze. Se instalează niște cutiuțe de carton pe plante, cam 15/1.000 mp. În ele se pun gândăceii care se livrează în flacoane. Un flacon ajunge pentru cca 2.000 mp. Imediat ce sunt lansați, prădătorii intră în acțiune. Ei se înmulțesc și populația lor crește exponențial, dacă au condiții bune. Costul pentru 1.000 mp de solar este de cca 1.300 lei. În câmp deschis crește de două, până la trei ori. Din păcate, în România, nefiind plătită calitatea bio, nu merită întotdeauna adoptarea acestei soluții în medii neprotejate“, a arătat Mircea Cheșu.
În ceea ce privește oferta de semințe, ajunge să spunem că Seminis este unul dintre liderii mondiali ai pieței. La Gheorghe Doja se cultivă nici mai mult, nici mai puțin, de zece hibrizi diferiți de pepeni. Și niciunul dintre cei câteva zeci de oaspeți prezenți la evenimentul organizat de cooperatorii din Gheorghe Doja nu a putut spune care este cel mai bun!
Alexandru GRIGORIEV
Articole înrudite
- Gabriel Varga: „Prin cooperativă putem negocia un preț mai bun al laptelui“
- Prima cooperativă agricolă din zona montană care a obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan”
- Ziua Internațională a Cooperativelor 6 iulie 2019
- Finanțarea cooperativelor și a grupurilor de producători cu fonduri europene
- UNCSV ARE UN NOU PREȘEDINTE
- UNCSV: Schimb de experiență la Cooperativa EURALIS
- AISR a incheiat un Protocol de colaborare cu UNCSV
- CREȘTE UNIUNEA COOPERATIVELOR DIN SECTORUL VEGETAL (UNCSV)
- BelOrta sau ce înseamnă cu adevărat o cooperative
- Programul „Alege Oaia!“ - cooperativa Țara Mea
Articole recente - Lumea Satului
- Sticlele festive de la Lăptăria cu Caimac au ajuns în magazine
- Schema de ajutor de stat "Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” se prelungește până la data de 31 martie 2020
- Ferma de familie în centrul viziunii agricole post 2020
- APIA a aprobat cuantumurile pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic (SCZ)
- Fermierii campioni la porumb din zona Moldovei
- APIA informează că până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se depun cererile pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură
- Fermierii depun la APIA cererile inițiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor pentru anul 2020
- Întâlnire de lucru între reprezentanții producătorilor agricoli și cei ai crescătorilor de albine
- Kaki, o specie pomicolă rentabilă
- Soiuri de prun străine, larg răspândite în livezile din România