cemrom iulie 2018
update 12 Dec 2018

Coacăzele negre de la Izvoarele

  • Publicat în Agrotehnica

Bârsan Cristian s-a născut în Constanța și a studiat la Academia Navală „Mircea cel Bătrân“. Este navigator, mai precis căpitan pe nave port container, și lucrează la o firmă nemțească. Dar vraja Bucureștiului l-a ținut ceva vreme în capitala țării, începând cu anul 2012, după ce soția sa a terminat ASE-ul. Visul de a începe o carieră în Micul Paris s-a spulberat de îndată ce aceștia și-au dat seama că aici trebuie să lucrezi mult, cum spun ei, precum sclavul pe plantație. Viața printre betoane nu i-a încântat deloc și astfel au ajuns doi ani mai târziu în Bacău, la Izvoarele, și au început să planteze coacăze și zmeură.

Libertatea de a alege… și de a construi cu multă dragoste

– Care este povestea acestei culturi? Când ați prins drag de ea și cum ați ajuns să cultivați coacăze negre?

– În anul 2014, când ni s-a născut primul copil, ne-am dat seama că nu prea avem ce libertate să îi oferim în București, iar mai târziu când a crescut a fost și mai greu; îl duceam pe Radu, băiatul nostru, la plimbare printre mașini și betoane. Părculețul din Militari Residence, unde aveam noi apartamentul, era infim pentru câți copii trăiau în blocurile din împrejurimi. Așa că ne-am decis să ne mutăm la Bacău, având posibilitatea de a cumpăra o casă și un teren aici. Astfel ne-am dezlănțuit și am plantat pe terenul nostru 6.000 mp coacăze, 4.000 mp în toamna lui 2015, iar în toamna lui 2017, pe o suprafață de 1.800 mp, zmeură.

Datorită faptului că citisem atâtea despre cultura de coacăze pe Internet ne-am dat seama că este un fruct pe care ni-l dorim atât pentru noi, cât și pentru a-l vinde altora. Întotdeauna am visat să putem ajuta oamenii, să schimbăm ceva în lumea asta și prin plantația asta cred că acest lucru este începutul de a oferi celor care au nevoie fructe sănătoase ce previn cancerul, anemia, diabetul, adică exact bolile de care suferă majoritatea populației.

coacaze c

Așa că am plantat pe 4.000 mp doar coacăze negre, pentru că au mai mulți tanini, ca și coacăzele roșii, și sunt puternic antioxidante. Lumea se uită de multe ori la aspect și aleg coacăzele roșii sau în special fructele dulci, dar noi am învățat că nu contează aspectul sau gustul, ci calitatea și sănătatea. Multă lume, când se gândește la coacăze negre, spune că sunt acre, că așa au fost cândva, pe vremea lui Ceaușescu. Nu este adevărat, coacăzele negre, când sunt coapte cu adevărat, sunt dulcege, seamănă la gust cu afinele.

Terenul a fost cumpărat de la o cunoștință apro­piată, nu este de cea mai buna calitate, însă trebuie să ne mulăm după posibilități. Astfel, am citit diferite studii și ne-am informat cu privire la tehnologia de plantare, respectiv ce soiuri merg în zona noastră, distanța de plantare, precum și tăierea coacăzilor. A trebuit să montăm și un sistem de irigație prin picurare cu pix capilar; am considerat că este cel mai eficient în timp, chiar dacă a fost destul de scump de achiziționat.

– Pentru a înființa această plantație ați accesat fonduri europene sau ați avut fonduri proprii?

– Nu am reușit să accesăm fonduri europene, dar ne-am interesat și am renunțat la acest gând după ce am aflat cerințele; ni s-au părut imposibil de respectat. Cel mai bine este când faci cu banii tăi, nimeni nu-i cere  înapoi. Noi am plantat așa cum am știut, cum ne-am informat din cărți și ne-am descurcat de minune.

Soiuri poloneze eficiente

– Ce soiuri folosiți și ce producție aveți?

– Folosim soiurile Tisel și Tiben, produse în Polonia. Sunt destul de eficiente și mai ales rezistente la ger și boli. Anul trecut, când a nins la sfârșitul lunii aprilie, am crezut că am pierdut toată recolta, mai ales că erau și în floare, dar am reușit să scoatem o recoltă cât de cât bună pentru anul doi de la plantare. Recunosc că zmeura abia dacă reușim să o vedem la culoare anul acesta, însă din coacăzele de anul trecut, în anul doi de la plantare, am reușit să obținem 500 kg. Sperăm anul acesta la mai bine deoarece încă suntem la cules...

– Ce tratamente fitosanitare folosiți, dacă folosiți și când?

– Coacăzul este rezistent la boli și dăunători, până acum nu a fost nevoie de tratamente fitosanitare. În afară de NPK, pe care a trebuit să îl punem la început de fiecare an, din cauza calității solului, de alte tratamente nu a fost nevoie.

– Unde ați întâmpinat cele mai multe probleme la această cultură?

– Piața de desfacere este una slabă, cumpărătorul nu este îndeajuns de informat despre beneficiile coacăzelor și preferă să cumpere din lanțurile de magazine afine sau zmeură aduse din străinătate cu 40-50 de lei/kg, stropite cu tot felul de substanțe chimice, în loc să cumpere produse naturale autohtone și, cel mai important, sănătoase. Sperăm ca oamenii să se reorienteze către produsele românești, care sunt naturale, au gust și ajută la sănătate, în loc să ne îmbolnăvească mai mult.

Valorificare prin prelucrare

– Cum se face distribuția și cât costă un kilogram de coacăze negre?

– Distribuția se face către prieteni, cunoștințe, rar am mai vândut la cofetari. Noi am vândut anul acesta cu 13 lei/kg de coacăze. Am mizat și mizăm pe calitate și pe faptul că le producem natural, chiar dacă plantația se află aproape de oraș.

– Ce perspective de viitor aveți?

– Sperăm în anii următori la o producție cât mai mare. Însă preferăm să folosim coacăzele la gemuri, dulcețuri, iar anul acesta vom încerca să facem și vin din ele. Am încercat să facem și sucuri… sunt extraordinare, făcute cu puțină miere… sunt un boost de energie și vitamine. Vom ieși și pe piață cu ele, însă tare mă tem că lumea nu le va aprecia deoarece preferă să cumpere alte sucuri acidulate și pline de substanțe chimice decât ceva sănătos. Însă noi ne vom face datoria!

– Ce recomandați celor care vor să își facă o plantație de acest fel?

– Le recomand să se informeze foarte bine înainte de a o demara o astfel de investiție. Cu toate că noi avem o suprafață mică, ne-am sacrificat multe zile și, în loc să fim alături de copiii noștri dragi, am dat cu motosăpătoarea, am smuls buruienile și am instalat sistemul de irigație. O altă problemă este cea a culesului! Greu găsești oameni serioși pe care să îi aduci la muncă și să fii mulțumit de ei. Aș spune că este aproape imposibil!

Beatrice Alexandra MODIGA