cemrom iulie 2018
update 19 Nov 2018

Impactul atmosferic cu suprafaţă semănată, de la pagubă la câştig

Impactul atmosferic global este privit cu mare îngrijorare deoarece efectele atmosferice pe care le guvernează s-au agravat, devenind uneori un pericol deosebit.

Spectacolul climateric din luna martie a fost convingător privind impactul atmosferic, lansând astfel îngrijorare privind epocile semănatului care pot fi în pericol în special primăvara.

Suprafeţele semănate şi nivelate în mare viteză pulverizează drastic solul, grăbind deşertificarea. Astfel, până la răsărire impactul atmosferic în care curenţii de aer străbat suprafaţa în voie spulberă solul inclusiv particulele de humus, provocând o eroziune eoliană şi o posibilă descălţare a plantelor. Este interesant de semnalat faptul că perdelele de protecţie corect alcătuite, distanţate la 400 m, nu opresc eroziunea eoliană în lipsa urmelor de tasare pe rând.

Aceste mari neajunsuri pot fi în bună parte atenuate de urmele tasării pe rând.

Apa precipitaţiilor se scurge nestânjenită, determinând astfel acumularea neuniformă în sol. De asemenea, ploile reduse cantitativ (se constituie cca 20% din totalul ploilor) nu ajung la rădăcina plantelor şi se irosesc. Doar urmele de tasare le acumulează la rădăcină în mare măsură.

Impactul atmosferic cu suprafaţa netedă este expus frecvenţei curenţilor care amplifică temperatura pozitivă, mărind evaporarea apei din sol, activând starea de secetă sau negativă până la îngheţul plantelor.

În timp ce urmele tasării pe rând contribuie la sporul de recoltă prin acumularea de apă la rădăcina plantelor îmbunătăţind înrădăcinarea, răsărirea omogenă şi înfrăţirea masivă înaintea iernii influenţează şi conservarea mai bine a apei în condiţiile de secetă.

În condiţiile terenului neted semănat la 12,5 cm zăpada acoperă integral plantele, iar poleiul face masă compactă care, dacă rămâne astfel peste 10-12 zile, trebuie tăvălugit pentru a evita asfixierea plantelor.

Urmele tasării pe rând la 17,5 cm creează condiţii sigure de protejare a plantelor la îngheț, dar şi la polei prin faptul că zăpada face un pod deasupra plantelor care rămân astfel erecte.

Modelarea solului prin urmele de tasare este urmarea firească a drumului tehnicii, aduce un spor important de recoltă prin o mai bună acumulare a apei şi atenuarea curenţilor de aer dar, neînţeleasă şi despărţită de o nivelare deosebit de dăunătoare prin pulverizarea drastică a solului, grăbeşte deşertificarea.

Iată câteva imagini sugestive:

Pod de gheaţă peste coamele versanţilor rigolei. Plantele stau vertical, nu sunt stânjenite. Nu trebuie tăvălugit.

impactul atmosferic 1

Trebuie tăvălugit; plantele, fiind cuprinse de gheaţă, există riscul asfixierii dacă nu se dezgheaţă în 12-15 zile.

impactul atmosferic 2

Ing. Eugen FLOREA