Învățămintele agronomice ale primăverii 2018

Cercetări riguroase au stabilit importanța bunei pregătiri a patului germinativ pentru culturile de primăvară și în special pentru culturile care se însămânțează în urgențele I.

Fermierii cu experiență realizează încă din toamnă sau cel târziu în ferestrele iernii mărunțirea și nivelarea terenului astfel încât în primăvară să nu fie necesare intervenții care răscolesc solul, cu mari pierderi de apă.

Terenurile pregătite din toamnă acumulează apa din precipitațiile căzute în perioada de toamnă-iarnă și primăvara se zvântă cu 7-10 zile mai devreme, situație foarte favorabilă pentru însămânțarea culturilor din urgența I. Această cerință este cu atât mai necesară în zonele agricole cu primăveri secetoase și vânturi uscate.

Primăvara 2018 ne-a demonstrat cu prisosință aceste cerințe. Astfel, am cunoscut suprafețe bine pregătite din toamnă și însămânțate cu floarea-soarelui care a răsărit exploziv, uniform și cu densitatea stabilită.

În vecinătate am cunoscut și suprafețe însămânțate cu mazăre, in pentru fuior și chiar lucernă (semințe foarte pretențioase) care au răsărit cam 25-30%, în pâlcuri, deoarece au fost arate neglijent în toamnă, iar în primăvară s-a intrat cu o zi înainte de semănat, cu grapa cu discuri sau combinatorul pentru nivelarea arăturii.

Iată cum se prezintă situația în mod concret.

În Tabelul 1 prezentăm datele meteo de la Stația Fundulea – Călărași. Se observă că a fost o perioadă de toamnă – iarnă mai caldă față de media multianuală. Singura temperatură scăzută, care putea influența negativ anumite culturi, a fost cea din 23 martie (-18,4°C), când a nins viscolit. Dar foarte important este faptul că în perioada respectivă au căzut 96,4 mm precipitații în plus, astfel că în primăvară rezerva de apă din sol putea fi mult mai mare.

Din păcate, din 23 martie, când a nins, au mai căzut 2,4 mm precipitații la început de aprilie și până la 8 mai nu a mai plouat deloc timp de 45 zile.

Este considerată secetă excesivă perioada de peste 40 zile fără precipitații.

Luna aprilie a fost total lipsită de precipitații și foarte caldă, având perioade cu temperaturi de peste 25-30°C.

La determinările de umiditate efectuate în ziua semănatului, în condiții asemănătoare, am găsit, în terenul nivelat din toamnă, 19% pe stratul 0-10 cm și 23% pe stratul 10-20 cm.

Din aceste motive floarea-soarelui însămânțată în astfel de teren a răsărit așa de bine.

În terenul nivelat în ziua semănatului situația s-a prezentat astfel (fig.1):

– în vârful coamelor umiditatea a fost la coeficientul de ofilire – 7,74%;

– sub aceste vârfuri, pe stratul 0-10 cm a fost 15%;

– pe stratul 10-20 cm umiditatea a fost 17%.

Dacă pe terenul nivelat din toamnă zăpada s-a așezat în strat uniform și s-a topit mai devreme și uniform, pe terenul denivelat zăpada s-a depus în strat gros pe intervalul dintre brazde și s-a topit mai greu. În timp ce coamele brazdelor erau foarte uscate, pe intervalul dintre brazde era umiditate mare și nu se putea intra la lucru. Prin lucrarea de nivelare a solului, vârful coamelor a fost deplasat pe intervalul dintre brazde (fig. 1) și acolo umiditatea a fost cea din vârful coamelor (7,74%).

Când s-a efectuat lucrarea de semănat, brăzdarele semănătorii care au mers pe suprafața de sub vârful coamelor au lăsat sămânța pe un teren așezat și cu ceva umiditate, reușind să germineze și să răsară.

Brăzdarele care au mers pe intervalul dintre brazde au lăsat sămânța în țărâna uscată și nu au putut germina. În acest strat uscat sămânța stă ca „în sac“, iar când va apărea o ploaie mai consistentă va germina și răsări, bineînțeles cu diferență mare față de primele plante răsărite. În situația când ploaia va fi redusă cantitativ, dar va umezi stratul în care se găsește sămânța, va provoca germinarea, însă umiditatea limitată nu poate asigura răsărirea și apare ceea ce se numește „mințirea colțului“ și sămânța respectivă este compromisă.

Iată de ce este atât de important ca pentru culturile de primăvară și în special pentru cele însămânțate în urgența I terenul să fie pregătit din toamnă.

Tabelul 1

Date de la Stația meteorologică Fundulea – Călărași

Prof. ing. Vasile POPESCU