cemrom iulie 2018
update 14 Dec 2018

Ștefan Stănescu, fermierul care mizează pe năut și grâu dur

Ștefan Stănescu este un tânăr fermier din județul Olt, care a renunțat la culturile clasice – porumb și floarea-soarelui în favoarea năutului și grâului dur. Nu întâmplător, ci pentru că acestea din urmă oferă recolte bogate în zona în care își desfășoară activitatea, iar producția merge la export cu un preț mai bun.

Cel mai mare producător de năut

Activitatea fermei de familie Agromec Vișina a început în anul 1991, iar acum de managementul firmei se ocupă Ștefan, care coordonează 3.400 ha. Suprafața în arendă este întinsă pe raza a 8 localități, iar principalele culturi sunt: grâul – 75% din suprafață, rapița – 25 %, iar la culturile de primăvară, năut, linte, ricin. Pe acestea din urmă fermierul le-a ales pentru că, după cum spune, sunt culturi care se pretează mult mai bine în sudul județului Olt, unde arșița își face simțită prezența frecvent în timpul verii. Din acest motiv a și renunțat la clasicele culturi de porumb și floarea-soarelui.

„Ca suprafață, pot spune că grâul este principala cultură din fermă, dar ca importanță este năutul. De ce? Pentru că acesta se pretează în zona noastră, avem producții bune și îl comercializăm cu un preț bun. Nu trebuie să uităm că în zona noastră se semăna năut și înainte de ’89, dar s-au întrerupt relațiile comerciale și nu a mai fost interes pentru această cultură. Noi vrem să o readucem în atenție, pentru că randamentele pe hectar sunt foarte bune. Este o cultură premergătoare foarte bună pentru grâu, chiar mai bună decât mazărea și ajută ferma și pentru subvenția pe înverzire. De exemplu, anul trecut am avut o producție de 2,6 tone/ha și am primit 550 euro/tonă. Chiar dacă costul seminței este mai mare, cel al inputurilor este mai mic, undeva în jur de 2.000 de lei“, a precizat Ștefan Stănescu.

Rezultatele din fermă l-au determinat pe acesta să producă și sămânță pe 600 ha din cele 780 semă­nate cu năut. Colaborarea cu fermierii nu se oprește doar la furnizarea seminței și oferirea sfaturilor pentru a obține producții bune, ci presupune și preluarea mărfii pentru a fi comercializată în țări precum Liban, Maroc, Africa de Sud, India și China. „Nu vindem direct de pe câmp năutul, îl ducem la noi în fermă, unde avem o stație de condiționare și vom mai achiziționa una mai performantă, astfel încât să livrăm și un produs de foarte bună calitate. Toată marfa merge la export, avem contracte încheiate și de aceea spun că năutul este cea mai importantă cultură din fermă“, a adăugat tânărul fermier.

Despre cultura din acest an și modul cum se prezintă ne-a vorbit șeful de producție, Dan Zăviceanu: „Năutul se prezintă destul de bine în acest an. Am semănat la început de aprilie, asta pentru că la jumătatea lunii martie pe câmp era zăpadă. În mod normal se poate semăna începând cu 10 martie. Chiar dacă nu prea a avut precipitații, răsărirea este destul de bună. Pot spune că este o cultură relativ simplă, dar nepromovată, care cred că poate ajuta orice fermier. Spun asta pentru că năutul nu este o plantă iubitoare de apă, deci se pretează mai ales în zona noastră. De asemenea, nu prezintă problema căderii și a scuturării și, fiind o plantă leguminoasă, nu prea are nevoie de multe tratamente. Este o cultură foarte bună și rentabilă, dar trebuie menționat că se adresează fermierilor din sudul României, unde e și seceta cea mai mare. Noi am arat, fertilizat și discuit din toamnă, apoi în primăvară am intrat direct la semănat, fără nicio altă lucrare a solului. Năutul are nevoie doar în prima parte a procesului de vegetație de azotat de amoniu, noi am aplicat 100 kg/ha, dar atât! Nici cu dăunători nu prea are de a face năutul, anul acesta am avut doar un atac de rățișoară. Noi dăm un singur insecticid preventiv. La recoltat, năutul trebuie să fie foarte curat și bobul de o anumită mărime pentru a obține și un preț corect“.

Un alt avantaj al năutului pe care ni l-a precizat Ștefan Stănescu este faptul că la această cultură nu se pot înregistra furturi și pagube, pentru că nici măcar oile nu consumă năutul direct de pe câmp pentru că este o plantă amară.

Și la mazăre fermierul oltean a obținut anul trecut o producție mulțumitoare, 5.200 kg/ha, dar chiar și așa a renunțat să mai semene această plantă pe o suprafață însemnată, tocmai pentru că este mai rentabil năutul.

Pentru a oferi sămânță agricultorilor interesați de această cultură fermierul colaborează cu Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Drăgănești Vlașca și 90% din suprafață este semănată cu soiuri românești de năut.

Grâul dur – a doua vedetă a fermei

Dacă năutul a devenit cea mai importantă cultură în fermă, grâul rămâne planta semănată pe cea mai mare suprafață – 1.700 ha. „Anul trecut am avut rezultate bune la grâu, o medie de 6 t/ha. Pe 30% din suprafață semănăm soiuri românești, iar diferența cu soiuri străine care au un potențial de producție ceva mai ridicat. Cea mai mare producție am obținut-o anul trecut cu soiul Avenue de la Limagrain, aproximativ 9 t/h, motiv pentru care în acest an ne-am hotărât să producem și sămânță din acest soi“, a menționat Ștefan Stănescu.

De anul trecut coordonatorul fermei a ales să semene și grâu dur, acel grâu special pentru paste, pentru care se poate obține un preț mai mare decât pentru grâul obișnuit.

„Începând de anul trecut am semănat și grâu dur pentru că și el preferă zonele fără precipitații. De exemplu, în Italia se produc 4 milioane de t/an, dar consumul este de 10 milioane de tone, necesar pe care evident și-l asigură din importuri. De aceea ne-am și axat pe această cultură. Am observat că avem producții bune, chiar și fără precipitații. Anul trecut am avut 4.200 kg/ha, dar a compensat foarte mult prin preț, pentru că am obținut 225 euro/tonă. Singurul dezavantaj pe care l-aș putea enumera ar fi faptul că la recoltat necesită prioritate pentru că o scurtă ploaie ar putea să-i spele sticlozitatea și ar deveni grâu furaj, ăsta e riscul lui“, a mai declarat fermierul.

Anul acesta Ștefan Stănescu a semănat 400 ha cu grâu dur, soiul Auradur de la Probstdorfer, și speră să obțină o producție de 5 t/ha.

Pe lângă năut și grâu, principalele culturi, Ștefan Stănescu mai cultivă și rapiță, o cultură care îi asigură producții mulțumitoare în fiecare an. „Anul acesta am semănat rapiță pe 1.100 ha și pot spune că este o cultură care ne aduce satisfacții; anul trecut am obținut o medie de 3.700 kg/ha. Cred că și în această vară vom avea o producție asemănătoare pentru că în campania trecută am făcut un top al producțiilor și așa am ales să semănăm o serie de hibrizi de top de la care așteptăm aceleași rezultate, a mai declarat tânărul fermier.“

Întrebat cum se descurcă cu forța de muncă, o problemă tot mai mare în rândul fermierilor, acesta a specificat faptul că are marele avantaj al vechimii fermei, iar oamenii au ales să îi rămână alături și să lucreze la Vișina.

În ceea ce privește echiparea fermei, aceasta dispune de 9 combine și 14 tractoare, semănători de păioase, mașini de erbicidat și multe alte echipamente pentru prelucrarea solului. Dar pentru că agricultura digitală nu este un termen necunoscut pentru tânărul fermier, acesta a implementat în propria fermă și o aplicație care are rolul să îi ușureze activitatea și să reducă costurile. Despre Agriso, căci despre această aplicație este vorba, vom detalia în următorul număr al revistei.

Larissa SOFRON

Articole recente - Lumea Satului