Păstrarea legumelor pe timp de iarnă

Legumele sunt clasificate în trei categorii, în funcție de rezistența lor la păstrare: puțin rezistente (verdețurile, ridichile de lună și castraveții), cu durată de păstrare de câteva zile; mijlociu rezistente (tomate, vinete, fasole păstăi), care se păstrează 15-20 de zile; rezistente (cartofi, rădăcinoase, ceapă, usturoi, sfeclă), care pot fi depozitate și păstrate peste iarnă cu lejeritate.

Capacitatea de păstrare este influențată însă de o serie de factori, cum ar fi conținutul în apă și substanța uscată. De exemplu, irigarea ori precipitațiile abundente, precum și fertilizarea excesivă cu azot determină formarea unor țesuturi afânate, cu conținut ridicat de apă, cu efect negativ la păstrare. Gradul de maturare influențează, de asemenea, timpul de păstrare; o legumă care nu a ajuns, la recoltare, la maturitatea deplină (ardei) rezistă doar trei zile, în timp ce, culeasă la maturare completă, poate fi păstrată până la 12 zile. Pentru rădăcinoase este important ca ele să nu prezinte traumatisme sau urme ale atacurilor de boli și dăunători. Vorbind despre condițiile de depozitare, cei mai importanți factori de păstrare sunt  temperatura, umiditatea relativă a aerului și compoziția atmosferică. Iată și câteva exemple: ardeiul gras se păstrează 1-14 zile la 7-10°C și 85-90% umiditate; castraveții, 10-14 zile, la 8-10°C și 85-90% umiditate; cartofii, 4-9 luni, la 4-5°C și 80-85% umiditate; ceapă, 5-8 luni, la 0°C și 70-75% umiditate; ciuperci, 3-7 zile, la 0-1°C și 85-90% umiditate; fasole păstăi, 7-10 zile, la 7-10°C și 85-90% umiditate; morcov, 4-6 luni, la -1...1°C, la 90-95% umiditate; usturoi, 6-7 luni,  la 0°C și 60-75% umiditate; vinete, 7-0 zile, la 8-10°C și 85-90% umiditate etc.

Maria BOGDAN