abonament lumea satului

update 16 Dec 2017

Pagubele produse de îmburuienarea culturilor

  • Publicat în Agrotehnica
Foto: pepinierelehida.ro Foto: pepinierelehida.ro

Pe ansamblu, diminuarea producției agricole ca urmare a gradului ridicat de îmburuienare se situează între 20% și 60%.

Pe culturi însă, ca urmare a unei sensibilități diferite față de lupta cu buruienile, aceste diminuări de producție se prezintă astfel: 40-60% la grâu, 30-70% la porumb și floarea-soarelui, 20-80% la sfecla de zahăr și 30-90% la soia.

Pagubele provocate de buruieni se manifestă asupra nivelului producției, calității recoltelor și costurilor cu aplicarea tehnologiilor respective.

  1. Cauzele diminuării recoltelor
  • Buruienile răpesc apa, hrana, lumina și căldura plantelor agricole. Făcând o medie, buruienile consumă de 3 ori mai multă apă, de 2 ori mai mult azot, de 1,5 ori mai mult fosfor, de 3 ori mai mult potasiu și de 6 ori mai mult calciu, precum și diferite microelemente. Dar sunt așa numitele „buruieni problemă“ care sunt greu de combătut și sunt foarte rapace. Așa, de exemplu, pălămida (Cirsium arvense), comparative cu grâul, consumă de 3 ori mai mult azot, de 1,5 ori mai mult fosfor și de 5 ori mai mult potasiu. Ea are un sistem radicular foarte dezvoltat, epuizând un volum mare de sol. În anul I rădăcina pătrunde până la 3,5 m, în anul II la 5-5,5 m și în anul III la 7 m.

La Stațiunea Albota – Pitești costreiul (Echinochloa crusgalli) a provocat pierderi de recoltă de 3.100 kg/ha la porumb, 2.000 kg/ha la soia și 1.500 kg/ha la floarea-soarelui.

  • Buruienile au postul înalt și umbresc plantele de cultură care primesc mai puțină lumină, stânjenesc procesul de fotosinteză, plantele se etiolează și sunt predispuse la cădere.
  • Umbrirea terenului de către buruieni provoacă și o scădere a temperaturii solului cu 2-4°C, stânjenind buna funcționare a sistemului radicular și a microorganismelor din sol.
  • Unele buruieni sunt parazite (Cuscuta, Orobanche) și când invadează culturile provoacă mari diminuări de recoltă și chiar compromiterea culturilor respective.
  • Unele buruieni ca turița (Galium), Volbura (Convolvulus), hrișca (Polygonum), măzărichea (Vicia) ș.a. se înfășoară de plantele agricole cărora le stânjenesc creșterea și formează o pâslă care provoacă greutăți la recoltare.
  • Alte buruieni sunt gazde pentru boli și dăunători. De exemplu volbura pentru zabrus, zârna pentru gândacul din Colorado, căprița (Chenopodium) pentru nematozi, susaiul pentru rugini etc.
  1. Deprecierea calității recoltelor constă în:
  • diminuarea conținutului în proteină la cereale și leguminoase boabe;
  • scăderea conținutului în ulei la floarea-soarelui și alte oleaginoase;
  • diminuarea conținutului în zahăr la sfeclă și amidon la cartof;
  • scăderea rezistenței la fibrele de in, cânepă etc.

Desigur, acestea sunt scăderi cantitative, dar au loc și schimbări calitative privind compoziția chimică a acestor substanțe, greutăți în extragerea lor ș. a.

  • Anumite buruieni consumate de animale dau gust și miros diferit laptelui și preparatelor din lapte (pelinul, ceapa ciorii ș.a.). Soia îmburuienată cu zârnă la recoltare – fructele acestei buruieni se sfărmă și se lipesc de semințele de soia cărora le dă gust și miros respingător, le măresc umiditatea și concentrația de alcaloizi.

Muștarul și ridichea sălbatică dau gust iute făinii și pâinii. Punguța dă gust amar, iar obsiga înnegrește făina.

  • Anumite buruieni sunt otrăvitoare pentru animale – Eqvisetum, Ranunculus, Colchicum, Euphorbia ș.a.
  1. Prezența buruienilor, în număr mare, duce la creșterea costurilor lucrărilor la culturile îmburuienate. Totodată, crește uzura utilajelor folosite la lucrări cu 30%.

Pe suprafețele îmburuienate nu se poate aplica sistemul de lucrări minime sau semănatul direct, fără arătură deoarece pe asemenea suprafețe sunt necesare lucrări de combatere integrate din care nu lipsesc lucrările mecanice.

Sunt necesare mai mule prașile, plivit, aplicarea de erbicide care duc la creșterea cheltuielilor.

Culturile îmburuienate se recoltează greu și la grad de umiditate mai ridicat care necesită cheltuieli suplimentare pentru condiționarea și uscarea seminței.

Iată de ce trebuie luate măsuri radicale pentru reducerea gradului de îmburuienare din toate culturile agricole.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU