reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Oct 2019

Prelucrarea soiei, o afacere de milioane

  • Publicat în Agrotehnica

2017 a fost declarat anul soiei, iar dacă vorbim de prelucrarea acestei materii prime, trebuie să amintim de extrudere. Astfel de echipamente am găsit la marile târguri agricole din țară și vor fi expuse cu siguranță și la ediția din acest an a expoziției IndAgra, ce va avea loc la București. Am stat de vorbă cu George Babău, reprezentantul companiei Axe – Midax, furnizorul exclusiv al preselor de ulei și al extruderelor marca Farmet, pentru a vă oferi toate informațiile necesare prelucrării soiei. Nu de alta, dar prelucrarea soiei în sine poate fi o afacere ce ar putea aduce milioane de euro.

– De ce credeți că a fost declarat 2017, anul soiei?

– Nu întâmplător! Pentru că în ultimii ani au crescut suprafețele cultivate cu soia, nu doar în România, ci în întreaga Europă, dar și pentru valențele ei nutritive. Subvenția pentru cultivarea soiei este destul de mare, cu condiția să fie prelucrată. Să nu uităm că soia este o plantă care poate înlocui proteina animală și care se regăsește atât în hrana omului, cât și în cea a animalelor. Dacă nu mă înșel, a fost numită „planta viitorului“ tocmai din acest motiv. Conținutul de proteină brută este de aproximativ 35%, iar cel de grăsimi de 18%, la care se adaugă alte vitamine.

– Dat fiind faptul că soia nu poate fi folosită ca atare, sub formă de boabe, care sunt metodele de prelucrare?

– Da, ea trebuie tratată termic, lucru care se poate face prin mai multe metode: fierbere, autoclavare sub presiune, coacere sau extrudare. Metoda cea mai eficientă, mai ales pentru soia, este extrudarea. Pentru ca procesul să se poată realiza corect, materialul trebuie să aibă apă pentru „fierberea proteinelor“ și expandarea lor ulterioară, precum și un conținut minim de grăsime (ulei) și apă pentru „ungerea“ extruderului. Foarte pe scurt, se poate spune că pentru un proces stabil de extrudare trebuie asigurat „unguentul“ (adică partea de apă și grăsime) în procent de circa 20-30%. De aceea cea mai potrivită în acest sens este soia. În cazul nostru vorbim de extrudare pentru că noi putem oferi clienților astfel de echipamente și pentru că acest proces are o serie întreagă de avantaje.

prelucrarea soiei 1

– Ce tipuri de extrudere puneți la dispoziția celor interesați să prelucreze soia și nu numai?

– Avem o gamă largă de extrudere cu șnec, cu o paletă largă de randamente și posibilități de utilizare. Aceste extrudere pot fi încorporate într-o linie de extrudare cu randamentul total dat de numărul și tipurile extruderelor utilizate. Capacitățile extrudate sunt orientative, se pot modifica în funcție de materialul extrudat și/sau utilizarea opțiunilor (tocare, sfărâmare, decojire etc.). Prin așezarea extruderelor în paralel, se poate construi o tehnologie cu randament multiplicat. Ele pot fi folosite fie ca echipamente individuale, fie ca parte a procesului de presare dublă cu extrudare sau extrudarea urmată de presare, cum este cazul soiei. Cei interesați trebuie să știe că noi le putem oferi echipamente atât pentru extrudare uscată, în special pentru soia, cât și umedă, folosită pentru porumb, cereale, legume.

– Care este diferența între extrudarea uscată și cea umedă?

– Extrudarea uscată este un proces prin care asupra materiei prelucrate acționează căldura și presiunea. Acest proces este adecvat semințelor care conțin mai mult de 15% ulei, ca de exemplu soia, șrotul de rapiță. Boabele de soia se pretează la tehnologia de extrudare uscată, pentru că în acest caz este un pro­cedeu simplu și mai puțin costisitor. Ceea ce se obține este un produs calitativ, folosit la furajare, așa- numitul „full-fat“, produs de bază în industria de nutrețuri combinate. Prin folosirea unui amestec din mai multe materiale (soia, cereale, melasă, vitamine) se pot obține direct furaje, care pot fi folosite de crescătorii de animale sau vândute la terți. Noi am vândut cu succes extrudere care au fost folosite la prepararea hranei pentru pești. Aici chiar merită să amintesc că în anul 2015 firmele din România au importat circa 1 mil. tone șrot de soia, cheltuind peste 500 mil. euro, deși românii ar putea produce și ei foarte bine acest șrot de soia. Extrudarea umedă se deosebește de cea uscată prin faptul că asupra materialului prelucrat acționează și aburul împreună cu căldura și presiunea. Acest proces este folosit pe scară mai largă în cazul prelucrării cerealelor, a plantelor oleaginoase, a porumbului, iar materialul prelucrat nu trebuie să conțină grăsimi.

– Care dintre cele două metode este mai avantajoasă?

– Extrudarea uscată se realizează datorită conținutului ridicat de ulei din boabele de soia. În timpul procesului temperatura produsului ajunge la circa 140 grade Celsius. Acest lucru elimină factorii antinutriționali din soia și ajută la eliminarea uleiului. Extrudarea umedă are câteva avantaje. În primul rând creşte randamentul cu circa 70% şi scade uzura pieselor chiar și cu 20%. Apoi consumul de energie se reduce cu 40%. În final, vorbim de o hrană cu proprietăți dietetice excelente, mult mai digerabilă, cu o textură mai bună. Extrudarea cu presare ulterioară mai oferă un avantaj, pe lângă turte se obține și ulei de soia.

– Ce capacitate au extruderele pe care le furnizați?

– Cel mai mic extruder este de 100 kg/h, apoi avem de 200 kg/h, 500 kg/h, 1.000 kg/h și 4 tone/h. Extruderele pe care le oferim sunt bune, spunem noi, pentru că au consum de energie foarte redus, calitatea execuției este ridicată, ceea ce face ca elementele consumabile să se uzeze mai greu, iar ureaza care rezultă este în cantități mici, lucru care contează foarte mult, mai ales la păsări.

– Cum funcționează practic acest extruder în cazul soiei?

– Soia este încălzită prin frecare până la peste 130 grade Celsius și rezultă ceea ce se numește extrudat, pe care îl putem pune direct în furaje, însă acesta conține aproape 20% ulei, motiv pentru care se mai numește și fullfat. Uleiul are și el energie, dar totuși 20% este mult prea mult pentru majoritatea furajelor. Acesta este motivul pentru care extruderul este dotat și cu presă. Așa încât extrudatul trece prin presa finală unde se presează cam trei pătrimi din ulei și se obțin niște turte de presare. Avantajul față de produsele prelucrate prin extracție și adăugarea substanțelor chimice este că uleiul conținut în turtele de presare poate fi adăugat în furaje. Uleiul este oricum necesar pentru furaje, doar că în acest caz acest ulei este curat. Din procesul de extrudare iese căldură, iar acest abur reprezintă și el o formă de energie pe care o putem folosi. Se poate folosi pentru încălzirea materiei prime care intră în prelucrare, făcând astfel economie la energia electrică. La fel se poate folosi și căldura care iese din presare, iar dacă semințele se încălzesc și cu abur sub presiune întregul proces de prelucrare pentru soia va fi mult mai ieftin decât procesul de extracție. Este un avantaj mare pentru că o fabrică de extracție presupune costuri foarte mari.

– Care dintre extrudere se vinde cel mai bine?

– Liniile complete care au soluții de recuperare a aburului sau presele cu extruder de capacități mari (4-8 tone/h). Cel mai mic extruder marca Farmet are o capacitate de 100 kg/h.

– Unde se situează Farmet în topul producătorilor de prese și extrudere?

– În ceea ce privește presele sunt între primii 5 din lume, iar în ceea ce privește extruderele nu aș putea să vă spun, însă sunt singurii care produc atât prese cât și extrudere de la capacități mici până la echipamente uriașe. Avantajul este că, producând atât extruderul cât și presa, ei pot face un sistem de automatizare a întregii linii. Atunci când vreți o linie mai mare de presare cu extrudare noi putem face proiectul întregii clădiri, livrăm echipamentele, le programăm, le punem în funcțiune, le facem întreținerea și garantăm parametrii pentru întreaga tehnologie. De obicei cine face o astfel de linie lucrează cu mai multe firme, fiecare pe câte o bucățică și în acest caz este greu să găsești pe cineva care să garanteze parametrii întregii tehnologii. Aceasta este diferența între noi și concurență.

– Care este perioada de viață a unui extruder?

– Are o durată mare de viață, însă ceea ce se uzează sunt șnecurile, care se pot înlocui. Există o serie întreagă de șnecuri care se schimbă treptat, iar pe parcursul unui an se va schimba toată linia de șnecuri. Totul depinde de cât de curată este materia primă care intră în șnecuri. E important dacă este ținută în silozuri sau pe platforme betonate.

– Ce se întâmplă cu șnecurile dacă materia primă nu este descojită?

– Dacă sămânța este descojită șnecurile au o perioadă de viață de până la la 2 ani, dar dacă sămânța nu este zdrobită, curățară șnecurile pot fi schimbate și înainte de 1 an. De aceea noi propunem o tehnologie care decojește semințele. Prin îndepărtarea acestora crește conținutul de proteină, ceea ce înseamnă că vom avea furaje și un produs final mai calitativ. Întotdeauna echipamentul propus de noi are inclus și sistemul de decojire. Cojile rezultate pot fi folosite la realizarea de peleți sau brichete, dar asta este o altă discuție, care desigur merită abordată.

Cu siguranță, vom reveni asupra acestui subiect în ediția viitoare.

Patricia Alexandra POP