Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București a implementat anul acesta un proiect de cercetare cu privire la influența pe care o are culoarea plasei antigrindină asupra proceselor de creștere și fructificare a pomilor. Pe plan mondial există deja cercetări în acest sens, dar acestea sunt realizate în contexte climatice diferite de cele din țara noastră, de aceea a fost necesară începerea unor astfel de studii și în România, inițial în plantația de la USAMV București, pentru ca mai apoi cercetarea să fie extinsă și în țară. Potrivit prorectorului USAMV, Florin Stănică, experimentele se vor axa inițial pe efectul plaselor colorate asupra piersicului, o specie despre care spune că trebuie reconsiderată. Experimentele se desfășoară într-un poligon cu mai multe soiuri noi, străine sau locale, altoite pe diferiți portaltoi. Deși deocamdată, nu se poate trage o concluzie științifică cercetările preliminare sugerează că fiecare culoare are un efect diferit asupra fotosintezei, absorbției apei și a altor procese fiziologice. Practic, pomii se comportă diferit sub plase de culoare diferită. În plantația experimentală de la USAMV București au fost montate plase antigrindină albe, galbene, roșii și albastre.

4 culori diferite, 4 efecte diferite

Deși în România cercetarea privind influența culorilor plasei antigrindă sunt abia la început, oamenii de știință din Italia au oferit câteva date cu privire la această temă. Astfel s-a stabilit că plasele antigrindină galbene influențează dimensiunea fructelor. Practic, plasa antigrindină galbenă determină un spor de creștere a fructelor cu 20-30%. În consecință, spune dl Florin Stănică, acest tip de plasă ar putea fi folosit la soiurile cu producție bună, fotosinteză corespunzătoare, dar ale căror fructe rămân destul de mici.

Plasele de culoare albastră au ca efect reducerea creșterilor și a vigorii pomilor. „Este un lucru extraordinar pentru că, atunci când avem un pom foarte viguros sau o combinație soi-portaltoi de vigoare mare, în loc să facem tăieri costisitoare putem economisi mult prin simpla așezare a plasei albastre. Astfel, volumul de creșteri vegetative într-un an este mai redus în favoarea ramurilor de rod care interesează pentru anul următor.“

Plasele antigrindină de culoare închisă – negre, albastre, gri și verzi – au un efect de ușoară umbrire și de reducere a intensității luminii cu până la 24%. Acestea reduc radiația infraroșie care determină încălzirea excesivă a pomilor și a radiației ultraviolete. Acestea pot fi folosite în partea de sud și sud-est a țării unde, în zilele de vară cu luminozitate și cu tempe­raturi foarte ridicate, apar pe fructe așa-numitele arsuri solare. Aceste pete apar ca urmare a creșterii foarte mari a temperaturii pulpei, fapt ce determină degradarea acesteia.

Un alt tip este plasa perlă (alb-sidefiu). Aceasta are rolul de a realiza lumină difuză care se răspândește mai ușor în coroana pomilor, este receptată cu ușurință de frunze și este eliminată radiația reflectantă. Cu o astfel de plasă producția este mult mai ridicată. „Plasa de tip perlă poate fi livrată din fabrică într-o compoziție specială, cu o densitate mai mare pe direcția rândului. În acest fel se realizează trei lucruri, respectiv protecția antigrindină și o bună difuzie a luminii, dar și protecția împotriva ploii. La cireș, spre exemplu, acest lucru este esențial. De ani de zile ne chinuim să introducem în România folii sau țesături de polietilenă pe care să le folosim la cireș pentru a evita crăparea fructelor cauzată de excesul de apă. Însă aceste materiale sunt extrem de scumpe. Această soluție, cu plasa antigrindină îndesită, este interesantă și anul viitor o vom instala în plantația de cireș de aici ca să îi testăm eficacitatea.“

Rezultate concrete după patru ani

Din această vară în plantația experimentală se vor face măsurători legate de intensitatea radiației solare și de spectrul radiației sub fiecare tip de plasă. În plus, sunt monitorizate toate procesele de creștere și fructificare ale pomului. Deocamdată cercetările sunt abia la început, dar la final se va putea stabili în ce măsură aceste plase colorate pot fi folosite tot timpul în plantație sau dacă trebuie întinse într-un anumit moment al anului, atunci când este nevoie să se stimuleze sau să se reducă un anumit proces fiziologic. La finalul proiectului se va ști ce plasă este recomandată în regiuni pomicole diferite ale țării, în funcție de specie, soi și de combinația soi-portaltoi.

„În pomicultură cercetările durează cel puțin trei sau patru ani. Un singur an nu este concludent pentru că pe parcursul lui poți avea o anumită evoluție a factorilor climatici, iar în celălalt an lucrurile se pot schimba radical. Pentru a putea recomanda ceva pentru producție va trebui să lucrăm trei-patru ani pe mai multe soiuri. Pentru a putea trage o concluzie corectă din punct de vedere științific avem nevoie de cel puțin trei-patru ani de cercetare, dar se deschid perspective deosebit de interesante privind utilizarea plaselor colorate “

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 30-32