abonament lumea satului

update 23 Nov 2017

Institutul de la Fundulea - „Templul grâului“, după 60 de ani de existență

  1. An de reper în istoria cercetării agricole românești, când s-a înființat Institutul de Cercetare și Dezvoltare Agricolă de la Fundulea, unitate care la vremea aceea avea preocupări legate de ameliorarea pe criterii științifice a porumbului. Mai târziu, tematica de cercetare a cuprins și alte culturi. Institutul s-a unificat apoi cu unele departamente din fostul ICAR și astfel a luat ființă Institutul pentru Cercetări Cereale și Plante Tehnice care a devenit recunoscut atât pe plan național, cât și internațional. După 60 de ani de existență, la Ziua Grâului și a Orzului, organizată sub cupola institutului pe 12 iunie, ICDA Fundulea a fost numit „institut-fanion“ și „templu al grâului“. O umilă recunoaștere a meritelor pe care le au cercetătorii de aici.

Dir. general Pompiliu Mustățea

„După Revoluție ne-a fost foarte greu să ne menținem pentru că finanțarea de la stat s-a redus în fiecare an, ajungând la un moment dat să fie sistată. Atunci s-a trecut la mobilizare, dacă pot spune așa. Am creat soiuri și hibrizi competitivi și ulterior din fermele de producție pe care le avem s-au vândut cantități importante de sămânță de floarea-soarelui, porumb, grâu care au asigurat finanțarea activității de cercetare din institut. Fără această ramură de producție și comercializare a semințelor, institutul ar fi avut aceeași soartă ca alte instituții și stațiuni de cercetare dispărute. După aceea, Ministerele Agriculturii și Educației Naționale au scos la licitație proiecte pe diferite domenii. Accesând aceste proiecte în număr mare, am reușit să supraviețuim și chiar să avem un profit anual. Ne-am menținut și pentru că încă mai avem ceva teren arabil în folosință, 1.864 ha din 7.000 ha, cât aveam în 1988. Încercăm să ne menținem și să creștem din punct de vedere științific. Până acum am fost raportați la cercetări de top efectuate de alte centre de ameliorare cu o putere financiară mult mai mare. Dacă în 2010 aveam doar un specialist în cercetare fundamentală, la Novi Sad existau 18. Acum avem și noi patru tineri cercetători.“

Acad. prof. dr. Gheorghe Sin

„Evenimentul de astăzi are două semnificații. Pe de o parte se face această marcare de zeci de ani de existență a institutului, dar sunt prezentate fermierilor și informații cu privire la ultimele realizări. Ziua Grâului și Orzului este o acțiune care are loc în fiecare an, benefică pentru ambele părți pentru că, practic, soiurile institutului sunt cultivate pe 80% din suprafața arabilă a țării și în momentul de față există o varietate mare de culturi pe care le are încă în studiu. Aș vrea să remarc câteva aspecte, și anume că activitatea institutului se desfășoară în continuare cu toate dificultățile întâmpinate din cauza unei subfinanțări și a presiunii făcute asupra fondului funciar pe care îl mai are. Institutul are preocupări cu privire la ce se întâmplă pe plan mondial, motiv pentru care își îmbunătățește metodele de cercetare atât în domeniul ameliorării plantelor, respectiv al creării de noi soiuri, cât și al verigilor tehnologice potrivite pentru a evidenția potențialul productiv.“

Acad. prof. dr. Valeriu Tabără

„Institutul de la Fundulea este un templu pentru că aici nu s-a crezut în importuri, ci în forțe proprii și s-au creat materiale biologice de o excepțională valoare. La Institutul de la Fundulea s-a făcut pionierat în hibridarea florii-soarelui, s-au obținut rezultate excepționale la soia, la inul de ulei și fuior. De aici s-a pornit. Chiar dacă în ultimii ani nu s-a mai acordat atenția cuvenită cercetării, ameliorarea grâului a continuat. Și, vă spun, este foarte greu ca România să fie bătută la acest capitol, indiferent de soiurile care se aduc din afară. Soiurile create aici au o calitate excepțională, sunt panificabile, au o capacitate mare de producție și adaptabilitate la condițiile noastre climatice. Soiurile aduse din străinătate nu au acest avantaj și asta este o altă caracteristică de templu. Se știe că zeii de import nu au avut niciodată trăinicie. Cei locali au dat elementele de viață și evoluție ulterioară. Cam același lucru este și astăzi la grâu. Ce vedem aici la Fundulea este rezultatul unor cercetări excepționale și al unei gândiri în perspectivă.“

Șeful Laboratorului Plante Autogame, Gheorghe Ittu

„De la mijlocul anilor '70 până în prezent institutul a reușit să ocupe cu soiurile sale cca 80% din suprafața cultivată. Asta pentru că soiurile create au fost apreciate de fermieri. În continuare preocuparea noastră este să menținem competitivitatea. Când vorbim despre realizările ultimilor zece ani trebuie să menționăm soiul cu ponderea cea mai mare în producție. Glossa este un soi cu adaptabilitate bună, calitate pentru panificație, rezistent la arșiță și secetă. Avem și soiuri noi care se extind în teritoriu. Spre exemplu Pitar, un soi înregistrat anul trecut și pentru care anul acesta am rezervat 33 de hectare unde s-au aplicat diferite verigi tehnologice. Pitar este un soi de excepție pentru panificație, are un conținut mai mare de proteină decât celelalte soiuri, însă fără să scadă semnificativ producția. De regulă, această corelație proteină-producție este negativă. Acest soi face excepție de la regulă și astfel oferim fermierilor un soi de foarte bună calitate.“

În ultimii ani politica managerială a institutului s-a axat pe menținerea pe piață prin crearea unor soiuri competitive. Un alt obiectiv a fost „cucerirea“ altor state. O reușită confirmată de faptul că o parte dintre soiurile create la Fundulea au fost înregistrate și în Canada, Ungaria, Turcia, Republica Kirchiză și Argentina.

Directorul general al institutului spune că unitatea a „pierdut“ cumva piața semințelor de porumb și floarea-soarelui. În cazul porumbului marca ICDA Fundulea, la maturitate hibrizii încă pierd apa rapid și ăsta a fost un dezavantaj care s-a văzut pe piață. Însă, prin cercetările recente ale institutului, s-a reușit îmbunătățirea acestui caracter deficitar și există șanse ca în anii următori ICDA Fundulea să se extindă pe piața porumbului.

Institutul de la Fundulea a fost primul care a introdus fenomenul heterozis la floarea-soarelui. România a fost prima țară din lume care a obținut acest succes. Totuși în piață institutul a înregistrat o scădere drastică la floarea-soarelui. Consecință a faptului că hibrizii creați la ICDA Fundulea nu aveau rezistență la erbicide, fermierii s-au îndreptat spre firmele concurente. Însă directorul general, Pompiliu Mustățea, spune că anul acesta și anul viitor vor avea primii hibrizi cu rezistență la ierbicide și este posibilă revenirea pe piața semințelor de floarea-soarelui.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 10-11

Articole recente - Lumea Satului