Lumea satului 750x100

update 25 Nov 2020

Obţinerea alimentelor funcţionale, o nouă provocare pentru agricultori

Afectarea stării de sănătate a oamenilor de către alimentele pe care le consumă este urmărită îndeaproape de către cercetători, biologi, medici nutriționiști, ceea ce a dus la apariția unui nou concept, acela de „aliment funcțional“.

Alimentele funcționale sunt produse ce conțin diverși compuși biologic activi și care, consumate în cadrul unei alimentații curente, contribuie la menținerea stării optime de sănătate fizică, psihică și mentală a populației. Trebuie menționat că acest concept derivă din nutriție și nu din farmacologie. Alimentele funcționale nu sunt medicamente, deci nu au efecte terapeutice. Rolul acestor alimente în relație cu boala este, în marea majoritate a cazurilor, de a reduce riscul apariției și nu de a le preveni.

Există o recunoaștere mult mai mare în ultimul timp a faptului că oamenii pot ei înșiși să contribuie la reducerea riscului de boli și de a menține starea lor de sănătate și de bunăstare printr-un stil de viață sănătos, inclusiv prin dietă. Cercetările efectuate tot mai des în ultimul timp au evidențiat rolul important al unor produse alimentare (cum ar fi fructele, legumele și cerealele integrale) sau al unor compuși ai acestora (antioxidanți, vitamine, prebiotice etc.) în prevenirea unor boli, ceea ce a determinat dezvoltarea pieței produselor alimentare funcționale în Europa, în contextul profilării unui nou concept, acela de „nutriție optimizată“.

Un aliment funcțional poate fi un aliment natural întreg, un aliment căruia i s-a adăugat / eliminat un component prin mijloace tehnologice sau biotehnologice, un aliment a cărui biodisponibilitate a fost modi­ficată sau orice combinaţii ale acestor variante.

Tendințele demografice ale populației și schimbările socio-economice indică necesitatea unor alimente cu beneficii sporite pentru sănătate. O creștere a speranței de viață, ducând la o creștere a numărului de vârstnici și dorința pentru o calitate mai bună a vieții, precum și creșterea costurilor de îngrijire a sănătății au stimulat guvernele, medicii, cercetătorii, agricultura și industria alimen­tară pentru a găsi modul de a gestiona mai eficient aceste modificări.

Există deja o gamă largă de produse alimentare disponibile pentru consumatorii de astăzi, dar acum impulsul este acela de a identifica acele alimente funcționale care au potențialul de a îmbunătăți sănătatea, de a reduce riscul de boli cronice și de a întârzia debutul unor boli majore, cum ar fi bolile cardiovasculare (CVD), cancerul și osteoporoza. Combinate cu un stil de viață sănătos, alimentele funcționale pot aduce o contribuție pozitivă la sănătatea consumatorului de astăzi.

În contextul dezvoltării de noi alimente funcționale în țara noastră, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiințe Biologice (INCDSB) coordonează proiectul de cercetare „Tehnologie de biofortifiere protectivă cu seleniu a culturilor de crucifere pentru producerea unor alimente funcţionale cu un conţinut sigur și constant de compuși chemopreventivi – SAFE-SEL“ în cadrul Programului Național II – Proiecte Colaborative de Cercetare Aplicativă, finanțat de UEFISCDI. Proiectul are ca scop dezvoltarea unei biotehnologii de obţinere a unor alimente funcţionale sigure, cu un conţinut optim de compuşi chemopreventivi, prin biofortifierea protectivă cu seleniu a unor culturi de plante crucifere (varza și conopida). Tehnologia de biofortifiere protectivă cu seleniu a culturilor agricole (de crucifere) pentru producerea unor alimente funcţionale are o dublă relevanţă practică, de sănătate publică (suplimentarea lanţului alimentar cu nivele sigure de seleniu) şi agronomică (creşterea eficienţe culturilor prin protecţia lor faţă de stresurile biotice şi abiotice şi limitarea efectelor produse de secetă). Varza și conopida obținute în urma aplicării tehnologiei propuse impiedică apariţia celulelor canceroase datorită creşterii conținutului în izotiocianați și sulforafan (compuși chemopreventivi). Aceste două substanțe reduc riscul apariției unor tumori, putând preveni cancerul de sân, de colon, pulmonar, dar și cel ovarian sau de prostată.

Proiectul se realizează în cadrul unui parteneriat între INCDSB (care desfăşoară activități în domeniul Ştiințelor Vieții, promovează cercetări fundamentale și aplicative în domeniile biologiei celulare și moleculare, biotehnologiei, biodiversității, bioanalizei și bioinformaticii și care a elaborat tehnologia de biofortifiere și compoziția soluţiei de tratament), Teso Spec SRL din Fundulea, județul Călărași (firma care are ca obiect de activitate realizarea de produse inovative pentru aplicaţii de nişă în agricultură și care furnizează substanțele bioactive care se aplică culturilor de crucifere), Eco Fruct SRL din comuna Ştefan cel Mare, județul Călărași (care deţine o exploataţie agricolă de dimensiuni medii în Bărăganul de Sud și care a realizat culturile de varză și conopidă și aplicarea tehnologiei de biofortifiere în condiții de udare normală și de stres hidric), și Universitatea „Spiru Haret“ din București – Facultatea de Medicină Veterinară (care are compe­tențe în cercetarea biomedicală a animalelor de fermă şi de laborator, controlul alimentelor de origine animală şi siguranţa alimentară și care a verificat – prin teste pe animale de laborator în conformitate cu reglementările de bioetică – calitatea de alimente funcționale a cruciferelor obținute).

Oportunitățile de cercetare în obținerea alimentelor funcționale și explicarea relației dintre consumul acestora și îmbunătățirea stării de sănătate a populației reprezintă cea mai mare provocare pentru oamenii de știință acum și în viitor. Comunicarea beneficiilor pentru sănătatea consumatorilor este, de asemenea, de o mare importanță, astfel încât aceștia să aibă informațiile necesare pentru a face alegeri în cunoștință de cauză cu privire la alimentele pe care le consumă.

Un aliment poate deveni funcţional prin folosirea oricăreia dintre următoarele căi:

- eliminarea unui component care cauzează efecte nocive când este consumat (de exemplu, proteinele alergenice);

- creşterea concentraţiei unui component prezent în aliment până la un punct în care poate induce efecte benefice (de exemplu, biofortifierea cu un micronutrient pentru a creşte aportul zilnic – cum este cazul seleniului din legumele crucifere);

- înlocuirea unui component, de obicei macronutrient (acizi graşi) care este excesiv, cu un component cu efecte benefice (amidon modificat);

- creşterea biodisponibilităţii sau stabilităţii unui component recunoscut pentru efectele sale funcţionale sau de reducere a riscului potenţial de boală.

În următorul număr al revistei vom prezenta rezultatele derulării activităţilor prevăzute în proiect pentru atingerea obiectivului principal, acela de dezvoltare a unor noi mijloace de intervenţie în tehnologia de biofortifiere protectivă cu seleniu a cruciferelor, prin care să se reechilibreze metabolismul sulfului, menţinându-se formarea selenocompuşilor chemopreventivi la nivel optim.

Anca OANCEA, Viorica COROIU

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 26-27