abonament lumea satului

update 20 Oct 2017

Trecut și prezent la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iași

Se tot vorbește în ultima vreme despre slaba finanțare a cercetării agricole românești, despre importurile tot mai ample de material săditor, în condițiile în care cei mai indicați pomi ar fi cei creați special pentru specificul țării noastre. Totuși, nu am fost tot timpul tributari importurilor, ba chiar exportam material săditor în vestul Europei, iar de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iași erau livrați aproximativ un milion de pomi peste hotare. Ce se întâmplă astăzi în cadrul stațiunii și ce material săditor este creat la Iași am aflat chiar de la directorul stațiunii, domnul inginer Gelu Corneanu.

Trecut glorios

Stațiunea ieșeană funcționează încă dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, a fost înființată în anul 1930 într-un regim privat, apoi a trecut în subordinea Institutului de Cercetări Agricole al României, redenumit Academia de Științe Agricole și Silvice. Deține aproximativ 700 ha, dintre care cca 500 ha plantate, cu o diversitate amplă de specii pomicole, însă primează mărul, cireșul, vișinul și prunul, 100 ha ocupă pepiniera, iar diferența este destinată clădirilor și spațiilor de lucru. „Trecutul a fost unul mai mult decât lăudabil, spun asta pentru că până în anul 1996 de aici se exportau cca 1 milion de pomi în vestul Europei. La acea vreme calitatea materialului săditor era acceptată și de către marile puteri pomicole, dar și prețul de achiziție destul de mic era convenabil pentru vestici“, a specificat directorul stațiunii, un specialist în domeniu cu o vechime de mai bine de 26 de ani.

Ce se întâmplă în prezent?

În prezent, la stațiunea ieșeană se produc aproximativ 160.000 de pomi anual, iar directorul stațiunii a precizat că situația financiară nu este chiar excelentă, pentru că de mai bine de 20 de ani finanțarea este bazată pe propriile forțe, neprimind ajutor din partea altor instituții ale statului. „În ultimii 15 ani, aproximativ 20% din materialul săditor pe care l-am produs a mers către cei care au înființat plantații între 1 și 3 ha, nu s-a aruncat nimeni la zeci de hectare și nici nu au fost programe de ajutor pentru acest sector. Restul de 80% a mers către cei care au plantat în propria curte sau livadă diferite specii pentru propriul consum. Cred că suntem printre singurele țări care comercializează material săditor de înaltă calitate amatorilor“, a mai adăugat Corneanu.

Întrebat dacă stațiunea ar putea pune la dispoziție material săditor suficient pentru înființarea livezilor în perioada acestui exercițiu financiar în care sunt asigurate fonduri pentru investiții în pomicultură, directorul stațiunii susține că da, însă sunt necesare anumite contracte încheiate anterior: „Ne plângem că nu avem suficient material săditor produs în România, autohton cum se spune, care se consideră a fi cel mai potrivit pentru că este adaptat condițiilor pedoclimatice de la noi din țară, dar cei care susțin acest lucru nu iau în considerare toate aspectele. Problema este un pic mai delicată pentru că pomii se cumpără peste tot în lume doar pe bază de contracte. O stațiune nu are de unde ști ce portaltoi, ce soi preferă în următorii ani cumpărătorii, iar o stațiune, indiferent de condițiile de care dispune, nu poate produce întâmplător material săditor. Sunt cumpărători care solicită soiuri sau portaltoi pe care noi nu le avem și suntem nevoiți să luăm măsuri, să importăm ramuri altoi din alte țări ș.a.m.d. Avem și portaltoiuri românești dar, dacă vreți, moda nu este doar la haine sau imobiliare, ci și în pomicultură.“

Vânzare în regim de magazin

În regim de magazin, de la stațiunea de la Iași se pot achiziționa pomi fructiferi. Într-o încăpere, materialul săditor este așezat pe specii și soiuri, iar cumpărătorii își pot alege pomul dorit după ce îl studiază cu atenție și primește informațiile necesare. Prețul pomilor este cel de producător, 15 lei/buc. pentru amatori, iar la peste 1.000 de bucăți prețul scade la 10 lei.

„De exemplu, la specia măr pomii sunt așezați pe soiuri, dar ținând cont de perioada de coacere a fructelor, tocmai pentru ca și cumpărătorul amator, care vrea să aibă câțiva meri în gospodărie, să își aleagă pomii, astfel încât să aibă fructe chiar din vară. Pe fiecare container sunt lipite și informațiile despre pom, astfel încât cel care cumpără să aibă toate cunoștințele de care are nevoie. Sunt prezente toate soiurile pe care le producem, fie de anul II, fie de anul III. Părul îl înmulțim doar pe portaltoi vegetativ, pe marcota de gutui. Sunt prezentate la fel, tot în funcție de perioada de coacere a fructelor, avem și soiuri românești, dar și din străinătate. La specia prun, 90% sunt soiuri românești. Aici aș vrea să menționez soiul Dajan, special pentru prepararea țuicii. Este foarte important să nu fie plantat în zonele colinare, unde temperaturile scad mai repede, pentru că este posibil ca fructele să nu se mai coacă și deci să nu iasă țuica bună. La prun este neapărat nevoie ca stropirile să se realizeze ca la carte pentru că există riscul să se piardă toată producția. Caisul și piersicul sunt bine re­prezentate în cadrul stațiunii noastre; avem cca 500 de soiuri din aceste 2 specii aduse din toată lumea. Avem și vișin și cireș, iar la cireș avem 32 de soiuri în cadrul stațiunii, pentru că nu poți produce soiuri care nu sunt proprietatea statului de reședință. A cumpăra licența pentru un soi costă extraordinar de mult, iar pentru o instituție care funcționează din venituri proprii acest lucru devine foarte dificil“, a mai completat directorul Corneanu.

În cadrul stațiunii cireșul este bine reprezentat. Pe lângă cele 32 de soiuri brevetate, cinste îi mai face și lotul demonstrativ care are 7,5 ha, reprezentând una dintre cele mai mari suprafețe de loturi demonstrative și colecții de cireș din țară, atât ca suprafață, cât și ca număr de pomi și de soiuri.

„Dacă până în 2007 prețul/kg de măr ajungea chiar și la 2,5 lei, odată cu intrarea în UE am scăzut la 1 leu și chiar mai puțin. Asta înseamnă până la urmă o piață liberă și nu avem ce face. Noi nu producem prea mult, dar ne lipsesc fabricile de conserve, uscătoriile de prune sau distileriile și acest lucru se resimte enorm în ziua de astăzi. Statul nu mai intervine să creeze aceste verigi, de aceea noi, fermierii, trebuie să facem acest lucru“ – ing. Gelu Corneanu.

Ion BANU, Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 22-23

Articole înrudite