abonament lumea satului

update 27 Jun 2017

„A venit vremea să stăm și noi la masa bogaților!“

„Fermierii au început să înțeleagă fenomenul schimbărilor climatice. Cu un management bun de păstrate a umidității în sol, cu alegerea hibrizilor adaptați condițiilor pedoclimatice, cu un semănat timpuriu, ajung la performanțe de invidiat. Aici se întâlnește priceperea fermierului cu genetica pe care o aduc firmele furnizoare de semințe“, descrie Constantin Mihalache, în doar câteva cuvinte, situația actuală a agriculturii românești.

Știința, instrument pentru producții mai mari

SC Agromec Vlad Țepeș, al cărei acționar majoritar este, deține aproape 1.800 ha de teren arabil în județul Călărași. Pământ bun, de calitate. Tocmai de aceea consideră că trebuie lucrat astfel încât să dea producții pe măsură. „Pentru anul acesta ne-am fixat ca obiectiv obținerea unor producții de top: 4 t/ha la rapiță, 8,5-9 t la grâu, peste 4 t la floarea soarelui și cel puțin 10 t/ha la porumb. Ca să le obținem, trebuie ca totul să se lucreze științific“, spune domnia sa. Și, așa cum am putut să ne convingem, astfel se petrec lucrurile.

Pentru că niciun gospodar nu ține toate ouăle în același coș, nici fermierul nostru nu are un singur tip de cultură. Culturile de toamnă, constând în rapiță (cca 360 ha), grâu (520 ha) și orz (250 ha), au trecut cu bine iarna și arată promițător. „Anul acesta a fost o iarnă mai apropiată de iernile copilăriei mele. La fel, primăvara n-a mai fost la fel de năvalnică. De aceea, prin comparație cu anii trecuți, culturile mi se par, parcă, un pic subdezvoltate, deși ele sunt normale”, îmi mărturisea. Cât despre cultu­rile de primăvară, pe 30 martie, când ne-am întâlnit, se pregătea să înceapă semănatul. 270 ha urmau să fie acoperite cu porumb și, cam tot pe atâtea, cu floarea-soarelui. „De șapte ani nu am mai cultivat floarea-soarelui, așa că am hotărât ca anul acesta s-o includem în planul de culturi.“ Mai sunt și câteva hectare însămânțate cu ovăz, fasole,mazăre și lucernă. Singura cultură de care fermierul nu pare încântat este orzul. „E o cultură care nu prea își scoate banii. O menținem însă pentru că este cea mai bună premergătoare pentru rapiță“, spune Constantin Mihalache.

Fertilizare după cartare

Fertilizarea terenului a fost făcută după o cartare prealabilă. În toamnă, pentru culturile de orz și grâu s-au administrat câte 31 kg de azot și 80-90 kg de fosfor substanță activă/ha. Pentru că analizele de sol au arătat că nu este necesar, nu s-a mai împrăștiat și potasiu. Apoi, imediat ce vremea a permis, în primăvară s-au mai făcut fertilizări cu uree și azot. După Paști, urmează și un tratament cu sulf pentru grâu. Rezultatul scontat este obținerea unui conținut crescut de metionină, adică a unei calități superioare.

Pentru floarea-soarelui s-a făcut o fertilizare inițială cu îngrășăminte complexe NPK, câte 90 kg/ha. Pentru porumb s-au folosit câte 90 kg de substanță activă de fosfor și 140 de azot/ha. Urmează să mai fie administrate fazial câte 35-40 kg de azot.

În ceea ce privește hibrizii folosiți, s-au folosit varietăți deja testate în fermă. În fiecare an, la Agromec Vlad Țepeș se fac testări cu diverși hibrizi, de la mai mulți distribuitori. Urmarea este că atunci când se fac semănăturile se știe care sunt cele mai indicate semințe. Și pentru că vremea nu poate fi controlată, porumbul semănat era din grupe FAO începând de la 300 și până la 450.

Sistem de irigații prin investiții proprii

„Apa reprezintă resursa cea mai prețioasă pentru agricultori. Este foarte important să o folosești cât mai eficient și să nu risipești nicio picătură. De aceea e important ca pământul să fie lucrat «în urma com­binei», cum spunem noi, agricultorii. Adică toate lucrările de pregătire a terenului trebuie să se facă cât mai curând după recoltare. Apoi e important cu ce utilaje se fac lucrările și cum. Dacă totul se face ca la carte, atunci pierderile de apă din sol sunt minime. Dar, oricât de mult te-ai strădui, dacă nu plouă, nu ai apă vara. Pentru porumb ar fi necesari aproximativ 40-50 mm în aprilie și mai, 60 mm în iunie, 90 mm în iulie și 60-70 mm în august. Or, la noi avem 300 mm din ianuarie până în martie, încă 40-50 mm din aprilie până în iunie, apoi nu mai avem ploi deloc. În aceste condiții nu poți obține rezul­tate ca în alte părți“, își spune fermierul cel mai mare of.

Dar pentru că nu este omul care să stea cu mâinile încrucișate și pentru că, așa cum am văzut deja, a priceput mersul vremurilor, are și un proiect care să îmbunătățească situația. Pentru primăvara aceasta și-a propus realizarea unui sistem de irigații pentru 143 de hectare. „Am alocat 300.000 de euro pentru această investiție, dar este posibil să fie nevoie de încă 50% din această sumă. Practic, este vorba de a săpa trei puțuri la o adâncime de 55 metri, conform aprobării primite de la Apele Române. Cu apa provenind din ele vom iriga în sistemul prin picurare suprafața respectivă. Imprecizia legată de bugetul necesar provine din incer­titudinea debitului puțurilor ce vor fi forate. Dacă debitul va fi de 100 m³/oră, atunci sunt suficiente trei. Dacă nu, atunci trebuie mai multe puțuri, mai multe pompe și genera­toare. În orice caz, este o investiție importantă, de la care avem așteptări mari!“, spune Constantin Mihalache.

Utilaje ca la expoziție

Investiția în sistemul de irigații este doar cel mai nou proiect al societății. Agromec Vlad Țepeș este una dintre exploatațiile agricole care se poate mândri cu parcul său de utilaje. Toate mașinile sunt noi și foarte moderne. „Regele“ este un Case Quatrak șenilat, de 620 CP. Pe lângă el, încă trei tractoare puternice: două John Deere, de 320 și, respectiv, 295 CP și un alt Case, de 370 CP. Acesta din urmă este dotat cu un sistem de transmisie Vario CVX, care îi permite să lucreze în diferite regimuri pe teren dificil, cu viteze între 350 metri și 1,5 km/oră. Unul dintre implementele sale este un combinator care pătrunde până la 40 cm adâncime. Una dintre utilizările sale predilecte este în zonele de vegetație forestieră. Acum un an a fost avariat când a agățat un fragment dintr-o șenilă de tanc, îngropată la o adâncime de 30 cm.

Pentru lucrări mai ușoare se folosesc alte trei tractoare John Deere de 150 CP. La lucrările auxiliare mai sunt folosite și cele două tractoare de 82 CP și, respectiv, 100 CP.

Recoltarea se face cu șapte combine: două Case, de 400 CP, trei John Deere, la fel de puternice, și alte două de „doar” 260 CP.

Mândria fermei o reprezintă însă cele două mașini autopropulsate de aplicare a tratamentelor de la John Deere. Una dintre ele este prevăzută și cu un kit de fertilizare. La fel de mândru este fermierul și de mașina tractată pentru aplicarea tratamentelor chimice de la Amazone. Evident că utilajele enumerate mai sus au o gamă la fel de complexă de implemente și scule, la fel de moderne și de performante.

Dar ceea ce face acest parc impresionant să se ridice încă și mai sus este sistemul integrat de gestionare. Toate utilajele sunt urmărite și dirijate prin GPS. Ca urmare, ele pot funcționa zi și noapte, se pot coordona, iar informațiile referitoare la activitatea și performanțele lor sunt centralizate în timp real.

„Eu cred că a venit timpul ca și noi, agricultorii români, să stăm la masa celor bogați, în sensul că trebuie să obținem și noi, la fel ca agricultorii din alte țări, recolte bune, mari. Să obținem productivitate, nu producții, ca până acum!“, e convins Constantin Mihalache.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 20-21

Articole înrudite