Imprimă această pagină
Agrotehnica 16 Martie 2017, 13:47

Valoarea cânepei, redescoperită şi benefic valorificată

Scris de

Cânepa este planta care poate fi valorificată integral, fiind în acelaşi timp şi o cultură ecologică deoarece după recoltare terenul rămâne curat de buruieni. Un argument în plus este faptul că lemnul produs la hectarul de cânepă echivalează cu cantitatea de lemn ce se realizează prin creşterea anuală a unui hectar de pădure matură de brad.

Valoarea fibrelor de cânepă este foarte bine valorificată în industria textilă. Fibrele de cânepă cotonizate pot fi folosite singure sau în amestec cu bumbacul, cu lâna sau cu mătasea artificială, dând produse asemănătoare cu cele de in sau chiar supe­rioare acestora. Din cânepă se fac odgoane, funii, sfoară de toate tipurile, furtunuri, saci, foi de cort, cuverturi, stofe pentru mobilă, unelte de pescuit etc.

Din seminţe se extrage uleiul de cânepă, ulei sicativ folosit la fabricarea vopselelor, lacurilor, la prepararea săpunurilor fine şi în industria farmaceutică. Turtele rezultate sunt un furaj valoros în hrana animalelor.

Puzderiile rezultate din meliţarea tulpinilor sunt folosite la fabricarea plăcilor aglomerate, foarte apreciate în industria mobilei sau în domeniul construcţiilor.

Înainte de anul 1989, România era al treilea exportator de fibră de cânepă la nivel mondial.

canepa frunze

În ultimii ani, această valoroasă cultură a cunoscut un declin substanţial care a fost cauzat de:

  • recoltarea cânepei cu un consum mare de forţă de muncă la hectar.
  • cheltuielile cu înfiinţarea, întreţinerea şi recoltarea cânepei nu erau acoperite din veniturile obţinute din valorificarea producţiei, ceea ce făcea ca această cultură să fie nerentabilă pentru mulţi cultivatori.
  • fiind considerată un drog, cultivatorii au fost supuşi unor acţiuni birocratice, care i-au descurajat să o mai cultive.
  • orientarea cultivatorilor spre alte culturi mai rentabile şi cu un grad de mecanizare mai mare precum: floarea-soarelui, rapiţa şi altele.

În ultimii ani s-au semnalat unele tendinţe de revigorare a acestei culturi. După ce s-au documentat cât de valoroase sunt seminţele de cânepă câțiva întreprinzători curajoşi s-au hotărât să înceapă o afacere. Este cazul Fabricii de ulei din seminţe de cânepă din Salonta, județul Bihor, unică în Europa, construită pe baza unui proiect SAPARD în valoare de 2 mil. euro. Fabrica are o capacitate de 1.000 tone pe an seminţe de cânepă care se asigură în totalitate din import. Uleiul produs este destinat în procent de 85% pentru export, în principal în Europa, dar şi în Australia, SUA sau Israel, fiind folosit ca supliment alimentar, la fabricarea cosmeticelor sau în industria farmaceutică.

seminte de canepa

Un alt exemplu îl constituie firma olandeză HempFlax, care, cu o investiţie de 5 mil. euro, a realizat în județul Alba prima fabrică din România de extragerea fibrelor de cânepă, prin decorticarea mecanică a tulpinilor. Toată fibra de cânepă este destinată exportului şi folosită în diferite domenii. În construcţie, puzderia rezultată este folosită ca material ecologic (puzderia în amestec cu var hidratat), la realizarea zidăriei caselor de locuit sau a halelor industriale.

Fibrele sunt folosite şi în industria auto pentru confecţionarea panourilor de uşi sau a tablourilor de bord a maşinilor BMW, Mercedes, Bugatti şi altele. La înfiinţare fabrica deţinea 500 ha cu cânepă, dar anual aceste suprafeţe vor creşte anual cu cca 200 ha, pentru a se putea acoperi în final capacitatea maximă de producţie.

Aşadar, interes pentru cânepă există. După ani de interdicţie, cânepa se va putea cultiva şi în gospodării familiale, pe o suprafaţă de până la 15 ari, cu respectarea unor reguli impuse.

Fermierii care vor să cultive cânepă pot obţine subvenții precum: plata unică pe suprafaţă, sprijinul cuplat cu sume crescânde etapizat până în anul 2020, ajutoare naţionale de tranzit (ANT3 pentru cânepa fibră), acolo unde este cazul.

Doar 10 fermieri au reuşit să primească anul trecut subvenţii pentru cânepa de fibră şi de ulei, pentru o suprafaţă de 519 ha, cu un plafon de 162.500 euro. Pentru un sprijin mai mare este nevoie să se revadă condiţiile de eligibilitate pentru acordarea subvenţiilor. Să se aibă în vedere că lemnul produs la hectarul de cânepă poate înlocui cu succes masa lemnoasă tradiţională, iar sprijinul cuplat să prevadă şi un sprijin financiar, considerând cânepa o plantă ecologică care produce şi o cantitate importantă de lemn la hectar.

Ing. agronom Vladimir GONCEARU

Revista Lumea Satului nr. 6, 16-31 martie 2017 - pag. 30-31


Vizualizari 3899
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Articole recente - Lumea Satului

Articole înrudite