reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2019

Războiul Comisiei Europene cu neonicotinoidele

  • Publicat în Agrotehnica

Și în acest an fermierii au emoții legate de modul în care vor începe campania de primăvară. Una dintre incertitudinile cele mai mari este legată de acceptarea sau nu a neonicotinoidelor pentru tratamentul semințelor. De răspunsul la această întrebare depinde prețul înființării culturilor de primăvară. Iar diferența nu este una minoră, ea putând depăși 10%. În plus, eficiența altor tratamente este mult mai scăzută.

Scurtă istorie, mai veche și mai nouă

Războiul în jurul substanțelor din clasa neonicotinoidelor a început încă de acum mulți ani. Principalii combatanți au fost agricultorii, pe de o parte, și apicultorii pe de altă parte. Celor din urmă li s-au adăugat și vânătorii, precum și unii activiști de mediu. În anul 2013, European Food Security Agency (EFSA) a prezentat concluziile unui studiu preliminar asupra chestiunii. În urma acestora, Comisia Europeană a hotărât interzicerea provizorie a utilizării acestor substanțe, dar cu posibilitatea acordării unor derogări. Ulterior, în urma publicării rezultatelor unor studii independente, foarte bine documentate, Comisia a cerut EFSA să refacă raportul său. Termenul fixat: ianuarie 2017. Între timp, Comisia Europeană a continuat să acorde unele derogări pentru țările care au solicitat imperios acest lucru. Așa cum s-a întâmplat și pentru România în 2015 și 2016. Iar EFSA a anunțat zilele trecute că nu va putea respecta termenul stabilit...

Principalii oponenți ai utilizării acestor substanțe sunt, așa cum spuneam, apicultorii. De fapt ei sunt și cei care s-au adresat Comisiei Europene, cerând interzicerea lor. Motivul invocat este toxicitatea crescută a acestor compuși, pentru albine.

Ce spun apicultorii...

În România, chiar și în primăvara anului 2016 au adresat MADR un memoriu în care solicitau ca agricultorii să nu mai primească noi derogări. Între altele, Federația Asociațiilor Apicultorilor din România, Romapis, solicita ministerului „aplicarea unor măsuri concrete de protecție a albinelor și a restului faunei polenizatoare și anume:

a. Limitarea autorizării utilizării semințelor de rapiță tratate cu neonicotinoide exclusiv la județele unde nivelul de infestare depășește pragul admisibil.

b. Verificarea pe teren de către poliția fito-sanitară a respectării stricte a folosirii substanțelor autorizate temporar pentru tratarea semințelor de rapiță în toamna anului 2016. Solicităm efectuarea acestor verificări pentru cel puțin 5% dintre culturile înființate, alese aleatoriu din baza de date a fiecărui județ al României.

c. Alocarea resurselor necesare desfă­șurării aces­tor acțiuni de control pentru primăvara anului 2016.

d. Publicarea până cel târziu la 1 iunie 2017 a unui raport oficial referitor la concluziile acestor acțiuni de control care să reflecte, cu date concrete, pentru fiecare județ, numărul de verificări pe teren efectuate, numărul abaterilor constatate și măsurile luate pentru pedepsirea celor care se fac vinovați de asemenea situații în vederea descurajării utilizării ilegale a pesticidelor pe această cale”

...și ce răspund fermierii

În replică, fermierii români și-au prezentat și ei poziția în mai multe rânduri. Principalul argument invocat este că neonicotinoidele sunt substanțele cele mai eficiente pentru tratamentul semințelor. Acest tratament face ca în special porumbul să fie apărat de Tanymecus dilaticollis (rățișoara porumbului), care este endemică în toată zona de sud a României. Acest dăunător atacă cu precădere semințele și planta proaspăt răsărită. Atacurile sale sunt distrugătoare, putând face să dispară până la 60% din plantele semănate.

La nivel european, COPA – COGECA a comandat un studiu al impactului interzicerii neonicotinoidelor asupra culturilor de porumb și de rapiță. Din acest raport, înaintat Comisiei Europene, vă prezentăm datele principale. „Una dintre preocupările majore pentru cultivatorii de porumb în UE este lipsa opțiunilor alternative de control disponibile. Opțiunile active alternative curente includ, tiacloprid, cipermetrin, teflutrin și tratarea semințelor cu metiocarb – deși nu toate substanțele active sunt aprobate în toate țările. În Austria, Franța, Portugalia și România de la retragerea tratamentelor de semințe cu neonicotinoide, se estimează că pierderile de randament au variat de la 1%, în Franța, la 15% în Portugalia. Aceste reduceri ale randamentului pe zona afectată a culturilor sunt echivalente cu o reducere a producției de aproximativ 394,000 tone în cele trei țări. Reducerea randamentelor înseamnă că există o reducere generală a marjei brute în ambele țări. În Portugalia și România pagubele produse de dăunători în recoltă au fost estimate la 25% și respectiv 10%. În Portugalia, culturile au fost replantate la un cost estimat de 17.8 milioane euro, în timp ce în România terenul a fost lăsat pârloagă, având ca rezultat pierderea atât a costului de înființare a culturii, cât și profitul proiectat. În general, se estimează că marjele brute la porumb au scăzut cu aproximativ 292 milioane euro în Austria, Franța, Portugalia și România de la retragerea tratamentelor cu neonicoti­noide al semințelor“, spune raportul.

Pierderi de sute de milioane de euro

Acest lucru s-a petrecut în condițiile în care, după cum precizează documentul, autorizații pentru utilizarea neonicotinoidelor au fost aprobate în România în toți anii de când interdicția a intrat în vigoare. Dar acestea nu au venit întotdeauna la timp pentru ca agricultorii să poată beneficia de ele. Unii fermieri au trebuit să aplice efectiv tratamente la sămânță, în loc să achiziționeze semințe tratate profesional, în timp ce alții au semănat înainte de a fi intrat în vigoare derogările.

În absența neonicotinoidelor, cea mai eficientă soluție de protecție a culturilor ar fi utilizarea substanțelor din grupa piretroizilor, aplicate ca insecticid foliar. Cu toate că piretroizii sunt mai puțin costisitori decât neonicotinoidele, presupune aplicarea lor pe câmp, deci cheltuieli suplimentare cu manopera și cu carburanții. Asta spre deosebire de tratamentele cu neonicotinoide, care sunt aplicate pe semințe și, prin urmare, nu este necesară o trecere suplimentară peste câmp.

Date colectate de la membrii Copa Cogeca indică faptul că modificarea costurilor în absența neonicotinoidelor a variat de la zero în Finlanda, Franța și România, la o creștere estimată la 68 euro/ha în Austria, cu o creștere medie globală a costului de producție de 21 euro/ha.

Nici rapița nu poate fără neonicotinoide

În ceea ce privește culturile de rapiță, un alt studiu recent arată că aplicațiile suplimentare de insecticide (în principal, piretroizi) au condus, în medie, la o suplimentare cu cel puțin o stropire pe hectar pentru întreaga UE. „Această aplicație suplimentară a piretroizilor și a altor insecticide a dus nu numai la probleme de rezistență la insecticide, inexistente în cazul neonicotinoidelor, dar, de asemenea, creșterile costurilor de producție pentru semințe oleaginoase de rapiță în Uniunea Europeană, în ansamblul său, au fost de aproape 120 milioane euro/an“, susține raportul HFFA.

Acesta mai precizează că este vorba de „o estimare destul de grosieră a creșterii costurilor de producție reale“, ca urmare a interzicerii neonicotinoidelor.

Costurile suplimentare de producție, împreună cu pierderile de venituri pe piață sunt egale cu totalul pierderilor cu care s-au confruntat cultivatorii de rapiță din UE. Cumulat, aceste pierderi se ridică la mai mult de 510 milioane euro, potrivit HFFA Research.

„Impactul brut total, prin urmare, este echivalentă cu o pierdere anuală de aproape 880 milioane euro“, spune raportul. „De-a lungul unei perioade de timp de doi ani aceasta se ridică la mai mult de 1,75 miliarde euro la nivelul global al UE.“

De asemenea, raportul susține că interdicția a produs, la nivel mondial, conversia către o utilizare agricolă a 533.000 ha terenuri, pentru a compensa cele 912,000 tone de rapiță pierdute în UE. Cea mai mare parte a acestor terenuri sunt situate în Australia și Ucraina, care sunt principalii furnizori de semințe de rapiță ai UE.

Lucian Buzdugan:

„Fără derogare, culturile ar fi fost compromise!“

Ca o concluzie vom cita părerile a doi dintre reprezentanții de vârf ai agriculturii românești. Domnul Lucian Buzdugan, conducătorul celei mai mari exploatații agricole din UE, Agricost – Brăila, spunea: „Directivele europene trebuie respectate, însă trebuie ținut cont de specificitatea fiecărei țări în parte. Țara noastră are această specificitate, în zona de sud, începând de la Turnu-Severin și până la Galați și în sus urcând către Iași, atacul de tanymecus este unul destul de puternic. În acest an, vârful a fost de 250 de exemplare pe metru pătrat. Este limpede că dacă nu am fi obținut acea derogare, cultura ar fi fost compromisă“.

În completare, dl. Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii și reputat cercetător, a adăugat: „Fără un studiu paralel de hrănire a unor albine cu polen de la plante tratate cu produse pe baza de neonicotinoide și altele hrănite cu polen de la plante netratate, nu se pot lua asemenea decizii cu impact economic major. Când s-a luat hotărârea de restricțio­nare a neonicotinoidelor, Comisia Europeană a avut la bază studii științifice serioase? Eu zic că nu! Consider că, de cele mai multe ori, deciziile luate și care influențează negativ fermierii țin mai degrabă de sfera politică decât de cea științifică“.

Alexandru Grigoriev

Revista Lumea Satului nr. 3, 1-15 februarie 2017 – pag. 26-27-28