reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Oct 2019

Să cunoaștem mai bine pământul care ne hrănește

  • Publicat în Agrotehnica

În noțiunea generală de pământ care ne hrănește avem în vedere, în primul rând, solul.

Acesta este definit ca stratul afânat de la suprafața scoarței terestre care poate asigura creșterea plantelor datorită proprietății sale fundamentale care este fertilitatea.

Aceasta reprezintă capacitatea solului de a pune la dispoziția plantelor, în mod simultan și neîntrerupt, apa și substanțele nutritive.

Vom prezenta în continuare principalele însușiri și valori care caracterizează solurile noastre:

1. Solul este alcătuit din:

• 50% partea solidă formată din

            – 95% substanțe minerale

            – 5% substanțe organice:

                        → 85% humus

                        → 10% rădăcini

                        → 5% organisme

• 50% pori ocupați:

            – 25% cu apă

            – 25% cu aer, variabil în funcție de:

                        textura solului:

                        → pe sol nisipos = 30-40% aer

                        → pe sol lutos = 10-25% aer

                        → pe sol argilos = 5-10% aer

De regulă, porii sunt ocupați 1/3 cu aer și 2/3 cu apă.

2. Suprafața totală a fondului funciar în România este de 23.839.100 ha.

Suprafața agricolă este de 14.630.100 ha, reprezentată de:

• 9.395.300 ha de teren arabil;

• 4.828.500 ha de pășuni și fânețe;

• 209.400 ha de vii și pepiniere viticole

• 169.900 ha de livezi și pepiniere pomicole.

3. Calitatea terenurilor din România este apreciată astfel:

• Terenuri de clasa I și II de calitate bună și foarte bună 27,5%

• Terenuri de clasa a III-a de calitate mijlocie 20,8%

• Terenuri de clasa IV și V de calitate slabă și foarte slabă 51,7%

După aprecierile Institutului de Pedologie și Agrochimie, în ultimii 20 de ani s-a pierdut o clasă de fertilitate.

4. Aprecierea gradului de fertilitate potențială a unui sol lutos este – vezi tabelul nr. 1 (ÎN REVISTA TIPĂRITĂ PE BAZĂ DE ABONAMENT)

5. În general, fertilitatea solului din țara noastră este relativ bună.

Se apreciază că la nivel mondial există soluri cu:

• Fertilitate redusă pe 62% din suprafață.

            → În România, pe 52%.

• Soluri cu fertilitate moderată în lume, pe 27%

            → În România, pe 20,7%

• Soluri cu fertilitate ridicată în lume, pe 11%

            → În România, pe 27,3%

6. Starea de fertilitate a solurilor noastre este evaluată prin note de bonitare astfel:

• Teren fără restricții, cu nota de bonitare 81-100, ocupă 4,02% din suprafață.

• Teren cu limitări mici, cu nota de bonitare 61-80 ocupă 38,56% din suprafață.

• Teren cu limitări mijlocii, cu nota de bonitare 41-60 ocupă 32,64% din suprafață.

• Teren cu limitări mari, cu nota de bonitare 21-40 ocupă 13,51% din suprafață.

• Teren cu limitări severe, cu nota de bonitare 1-20 ocupă 11,48% din suprafață.

Culturile agricole cu pretenții mai mari față de sol vor fi amplasate pe terenurile cu nota de bonitare mai mare de 60.

7. Asupra gradului de fertilitate, un rol important îl are conținutul în humus, astfel:

• Sunt socotite soluri sărace când conțin 2-3% humus.

• Sunt socotite soluri moderate când conțin 3-5% humus.

• Sunt socotite soluri bogate când conțin 5-7,5% humus.

8. În ceea ce privește porozitatea de aerație

a solului, aceasta este considerată:

• deficitară, când are valori de 6-10%

• moderată, când are valori de 11-22%

• bună, când are valori de 23-30%

9. Capacitatea de reținere a apei de către sol este socotită:

• mică, atunci când reține 300-500 mm

• mijlocie, când reține 500-900 mm

• mare, când reține  900-1.200 mm

10. După nivelul precipitațiilor anuale care cad în România, acestea sunt de:

• 390-550 mm pe suprafața de 5,4-5,5 mil. ha

• 500-600 mm pe suprafața de 4,5-4,9 mil. ha

• peste 600 mm pe suprafața de 3,5-3,9 mil. ha.

11. Din punctul de vedere al resurselor termice și solare teritoriul țării noastre se împarte în trei zone – vezi tabelul nr. 2 (ÎN REVISTA TIPĂRITĂ PE BAZĂ DE ABONAMENT)

Suma gradelor de temperatură necesară plan­telor pe parcursul perioadei de vegetație este de:

• 2.000-2.300°C la grâul de toamnă;

• 1.200-2.300°C la porumb;

• 1.700-2.500°C la floarea-soarelui;

• 2.400-2.700°C la sfecla-de-zahăr;

• 2.000-3.000°C la soia;

• 2.500-5.000°C la sorg.

În funcție de aceste cerințe are loc și zonarea culturilor agricole

12. Indicii hidrofizici ai solului au valori variate în funcție de textură – vezi tabelul nr. 3 (ÎN REVISTA TIPĂRITĂ PE BAZĂ DE ABONAMENT)

Cunoașterea acestor indicii ne ajută în dirijarea regimului de apă pe solurile pe care lucrăm.

13. Dacă nu se iau măsuri de folosire rațională a solului, vor apărea probleme precum:

• Eroziunea prin apă existentă pe - 6,3 mil. ha.

• Suprafețe afectate de secetă - 7,1 mil. ha.

• Soluri cu pH-ul acid - 3,4 mil. ha.

• Suprafețe cu conținut redus de fosfor - 6,3 mil. ha.

• Suprafețe cu conținut redus de azot - 5,1 mil. ha.

• Suprafețe cu conținut redus de humus - 7,4 mil. ha.

• Suprafețe cu tendințe de deșertificare - 4,0 mil. ha.

Prin urmare, cunoscând această stare de lucruri privind solurile din țara noastră, avem obligația să întreprindem toate măsurile care duc la îmbunătățirea fertilității solului, din care să nu lipsească, periodic, cartarea agrochimică și pedolo­gică, pentru a-l lăsa în condiții favorabile generațiilor viitoare.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 20, 16-31 octombrie 2016 – pag. 14-15