În urmă cu doi ani, Centrul Agricol BASF din Limburgerhof își serba jubileul. 100 de ani de activitate intensă în domeniul cercetării și inovării ce au debutat în 1914 cu cea mai importantă descoperire a secolului – sintetizarea amoniacului, ce a stat la baza producției industriale a îngrășămintelor minerale. Mai târziu, inspirați de succesul îngrășămintelor, BASF și-a extins cercetările încercând să răspundă la întrebarea cum pot influența îngrășămintele calitatea și producția recoltelor, dar și care este impactul asupra bolilor și dăunătorilor. Astfel s-a dezvoltat departamentul pentru protecția plantelor.

Protecția plantelor bazată pe inovații

Astăzi, BASF are 8 astfel de centre de cerce­tare și dezvoltare în lume și 10.000 de angajați doar în acest segment de activitate. În ceea ce privește unitatea de la Limburgerhof, Germania, acesta dispune de zeci de laboratoare și sere ce se întind pe 12.250 mp. Este un mic cartier al cercetătorilor, impecabil din punctul de vedere al curățeniei și ordinii, unde lucrează 1.700 de angajați.

Spuneam în numărul anterior al revistei Lumea Satului că vizita la acest centru a fost ca o privire aruncată spre viitor. Pentru că, dacă la noi cercetarea încă păstrează paloarea bolnăvicioasă a unui „pacient“ chinuit de un sistem nefuncțional și aspru secătuit de resurse de tot felul, acolo lucrurile stau altfel. Segmentul cercetare – inovare este vârful de lance, locomotiva, viziunea, valoarea și resursa cea mai importantă a companiei. Conducerea BASF își bazează toate planurile afacerii pe munca oamenilor care lucrează în acest departament uriaș. Doar anul trecut au fost aplicate circa 1.000 de patente, iar 40% din vânzările de produse de protecția plantelor provin din inovații.

Microorganismele, baza noilor produse pentru protecția plantelor

Îmbrăcaţi în halate albe şi cu ochelari de protecţie am fost conduşi la etajul al doilea al clădirii pentru a vedea materialele biologice, folosite în producerea noilor soluții.

Aici, Burghard Liebmann, responsabil cu cercetarea în domeniul produselor biologice, a făcut un tur alături de noi prin laboratoarele unde sunt depozitate microorganismele, unde este studiat comportamentul anumitor dăunători și a explicat parcursul pe care îl urmează acestea până la momentul final, când se obține soluția pentru aplicare foliară.

„Aceste produse biologice pot fi extracte din plante, nematozi benefici, bacili sau diverşi fungi care atacă plantele. Ţinem aceste microorganisme de ordinul milioanelor în recipiente speciale, în ulei mineral, iar bacteriile în glicerol, într-un depozit frigorific, la -80° Celsius. Le ţinem în viaţă câţiva ani. Această bibliotecă însumează mai multe milioane de bacterii care ne ajută să creăm noi molecule pentru produsele noastre. După ce le depozităm, le determinăm preferințele de nutriție astfel încât să ne asigurăm că putem produce ingrediente active cât mai eficiente. Microorganismele trebuie cultivate prin fermentare pentru a fi transformate în nutrienți, de regulă lichizi, apoi le multiplicăm printr-un procedeu comparabil cu cel de fermentare a vinului sau berii și în final le testăm în sere. Acesta este doar un început al muncii în laborator, pentru că pasul următor reprezintă o fermentare mult mai sofisticată cu ajutorul unui echipament special de fermentare. În cea mai mare cameră se lucrează la formulările produselor. Produsele biologice sunt organisme vii, deci trebuie să le stabilizăm şi să le transformăm în formulări noi“, explică Liebmann.

Ca să înțelegeți cât de importantă este această muncă, trebuie spus că există o competiție acerbă la nivel mondial între centrele de cercetare ale diverselor companii pentru a găsi noi molecule. Ele stau la baza creării de noi produse, noi formulări care protejează plantele. Această competiție a generat și noi metode de lucru. Un nou concept numit Milking, dezvoltat în urma colaborării BASF cu o companie din Franța, lider în stimularea plantelor și a rădăcinilor acestora, stă la baza extragerii moleculelor și a unor ingrediente din rădăcini fără a le distruge.

Soluții și tehnologii noi

Un produs nou, deja omologat în România și care urmează să fie lansat pe piața noastră este Systiva 333 FS, un fungicid pentru tratamentul semințelor de cereale (grâu și orz). Acesta conține ca substanță activă fluxapiroxad ce aparține grupului de fungicide SDHI (inhibitori ai succinat dehidrogenazei). Conform specialiștilor, substanța activă prezintă excelente proprietăți preventive și curative, inhibă puternic germinația sporilor, alungirea tubului germinativ, creșterea miceliului și sporularea (în toate stadiile principale de dezvoltare a ciupercii). Iată spectrul combaterii, cultura pe care se aplică și doza recomandată pentru Systiva 333 FS:

Tot la capitolul noutăți compania intenționează să pună la dispoziția fermierilor o platformă de management al fermei numită Maglis. Aceasta oferă o gamă largă de instrumente care ajută fermierul să ia deciziile cele mai bune pentru optimizarea recoltelor, reducerea riscurilor, valorificarea solurilor și eficientizarea resurselor. Din momentul în care data semănatului este înregistrată, softul va oferi informații zilnice despre starea vremii, predicții despre creșterea plantelor, dar și avertizări despre buruieni, boli și dăunători. Maglis este momentan disponibil doar în Statele Unite, fiind în faza de pilot a proiectului, însă va fi lansat și în celelalte țări în viitorul apropiat.

Ca o grijă față de mediu, dar și față de cei care manipulează substanțele chimice, compania a gândit un nou sistem de ambalare a produselor lichide. Este vorba de Ezy-connect, un recipient care permite transferarea unei soluții concentrate pentru protecția plantelor din recipient direct în cisterna utilajului pulverizator, eliminând astfel riscul contaminării fermierului în momentul deschiderii bidonului.

Directorul Departamentului pentru tratarea semințelor, Ulf Schlotterbeck, a ținut să demonstreze eficiența și uniformitatea aplicării ingredientelor active din produsele BASF pe suprafața semințelor. În acest sens a fost făcut testul Heubach care reprezintă un standard al industriei, prin care se măsoară retenția substanțelor active în semințe. „Dacă vrem să menținem substanța activă pe sămânță folosim un agent cu proprietăți ridicate de aderare, pentru ca, în procesul ambalării semințelor, cât stau înghesuite, să nu piardă din substanța activă. Acest proces este important mai ales pentru porumb și soia. În recipientul din stânga se văd semințe tratate în mod clasic, iar în cel din dreapta cele tratate cu tehnologie „flow-rite“, care permite seminței să fie tratată în mod individual. Concret, noi suntem interesați ca toate aceste semințe să fie cât mai omogene în acel pachet în care sunt depozitate, dar evitând în același timp lipirea lor“, a precizat Ulf Schlotterbeck.

GALERIE FOTO

Patricia Alexandra Pop

Revista Lumea Satului nr. 20, 16-31 octombrie 2016 – pag. 16-18