reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2019

Cum se asigură consultanța în agricultură

  • Publicat în Agrotehnica

Nivelul și calitatea recoltelor obținute depind de nivelul tehnologiei aplicate, iar acest nivel este condi­ționat de gradul de pregătire profesională în domeniu al agricultorilor.

Desigur că marile societăți comerciale agricole au specialiști de înaltă clasă (dr. ing. L. Buzdugan, dr. ing. D. Muscă, dr. ing. Gh. Nițu etc.) care aplică cele mai moderne metode agrotehnice și obțin producții la nivelul țărilor din vestul Europei.

Dar ce facem cu cele peste 3,5 mil. de gospodării țărănești individuale care dețin peste 7,5 mil. ha teren, împărțit în peste 30 mil. loturi minuscule? Aceștia nu dispun nici de bani, nici de mecanizare, dar nu au nici cunoștințele necesare pentru a ști ce soiuri (hibrizi) să cultive, ce îngrășăminte și ce pesticide să folosească, cu mențiunea că o bună parte din acești agricultori provin din alte domenii de activitate și nu din agricultură.

Cine se ocupă de aceste milioane de agricultori pentru a-i sfătui ca mai întâi să se asocieze și apoi să practice o agricultură modernă?

Încă de pe la începutul secolului trecut, un inimos ministru al Agriculturii, C. Garoflid, era preocupat de propaganda necesară printre țărani pentru răspândirea celor mai bune mijloace de cultură. El și-a propus să înființeze în acest scop „învățători ambulanți de agricultură‟.

Un alt agronom de frunte al acelei perioade, Marin Chirițescu-Arva, făcând o analiză a perioadei 1900-1935, constată lipsa totală a îndrumării tehnice a producătorilor agricoli. Dar în prezent cine mai este frământat de aceste probleme? A fost cândva ANCA (Agenția Națională de Consultanță Agricolă), dar a fost desființată și aceasta.

Dacă se dorește cu adevărat o intervenție în acest domeniu, în rândurile de față încerc să sugerez câteva din căile ce pot fi urmate. O fac pe baza experienței de peste 20 ani de activitate în extensia și consultanța agricolă. După anul 1990 la INCDA Fundulea s-a înființat primul laborator de extensie din cercetarea agricolă românească de care am răspuns în mod direct.

Acum specialiștii de la nivelul județelor sau centrelor agricole care au această preocupare ce posibilități de documentare au la dispoziție? Fiecare companie care comercializează sămânță, îngrășă­minte, pesticide prezintă broșuri și pliante din care rezultă că produsele lor sunt cele mai bune. Și este firesc să fie așa, nu o să arate că ale altora sunt mai bune.

În asemenea condiții, agricultorul sau chiar consultantul ce criterii de alegere au la dispoziție? Considerăm că cercetarea științifică din agricultură trebuie să devină consultantul Ministerului Agriculturii (MA) în acest domeniu și arbitru corect, imparțial și obiectiv în folosul agricultorilor.

Pentru aceasta însă este necesară o schemă de personal de specialitate, cu orientare în consultanță, angajat la nivelul MA și la județe, precum și în unitățile de cercetare care execută testarea. MA poate stabili regula ca niciun produs (sămânță, îngrășăminte, pesticide ș.a.) să nu fie scos la vânzare în țară până ce nu a fost verificat, experimentat într-o unitate de cercetare agricolă românească.

(Toate firmele care comercializează asemenea produse se înscriu la MA și plătesc o anumită sumă pentru fiecare produs. MA codifică produsele respective și le repartizează la unitățile de cercetare agricolă pe zone care le includ în programul de experimentare și primesc banii necesari de la MA. Aceasta până ce se organizează mai bine asociațiile de fermieri care vor plăti testarea pentru că sunt cei mai interesați de cunoașterea rezultatelor.

Nu este indicat ca firmele din acest domeniu să aibă relații directe cu unitățile de cercetare agricolă.

În prezent, aceste firme finanțează unitățile de cercetare pentru producerea de sămânță, pentru diferite testări. Mai fac și alte intervenții. În astfel de condiții, ce obiectivitate și corectitudine mai poate exista?

De aceea ar fi foarte necesară codificarea produselor astfel:

– pentru erbicide: 101, 108, 103, 100 n; pentru insecticide: 201, 202, 203, 200 n;

– pentru fungicide: 301, 302, 303, 300 n; pentru îngrășăminte 501, 502, 503, 500 n etc.

Aceste coduri se găsesc înscrise în Registrul Unic de la MA și nu sunt cunoscute nici de companiile care le comercializează, nici de unitățile care le testează.

După fiecare an sau ciclu de experimentare, unitățile de cercetare transmit la MA rezultatele obținute iar grupul de specialiști de la MA le decodifică, le trec denumirea comercială corectă, cu rezultatele obținute, le multiplică și le transmit în rețea prin revistele de specialitate. Pentru transmiterea rezultatelor recomandăm tabelele 1 și 2.

Din aceste tabele rezultă și sporurile de producție realizate dar și costul pe hectar pentru a deduce rentabilitatea tratamentului.

În privința soiurilor și hibrizilor recomandați, întrucât și unitățile de cercetare agricolă din țara noastră produc asemenea cultivare, este indicat ca acestea să fie testate de Centrele zonale ale ISTIS care să fie încadrate cu personal suplimentar și suprafața de teren necesară iar rezultatele să fie transmise la MA ca mai sus. Se vor indica cultivarele care s-au comportat cel mai bine în fiecare zonă, cu însușirile acestora privind potențialul de producție, indicii de calitate (gluten, ulei, zahăr etc.) cu rezistență la iernare, secetă, arșiță, boli și dăunători, precocitate, conținutul în apă la recoltare etc.

Companiile care comercializează aceste produse vor transmite și prețul de vânzare. În acest mod se dispune de toate criteriile pentru a face o alegere corectă. La fel ar trebui procedat și cu tractoarele și utilajele agricole care se comercializează în țara noastră. Ele ar trebui mai întâi testate de INMA care le verifică acțiunea asupra însușirilor solului, asupra culturilor, productivitatea, consumul de carburanți și toate acestea aduse la cunoștința cumpărătorilor români, inclusiv prețul de vânzare.

MA mai poate organiza acțiuni demonstrative de tipul celor de la Insula Mare a Brăilei, Diosig, Orezu-Ialomița în care se scot în evidență tehnologiile superioare de cultură.

Organele agricole județene organizează câmpuri demonstrative în zonele apropiate de cultivatori pentru a vedea pe viu ce înseamnă un tratament sau altul, ce înseamnă o tehnologie de cultură profitabilă.

Tabelul 1

Rezultate experimentale privind efectul erbicidelor și insectofungicidelor aplicate

(vezi tabel în revista tipărită*)

Tabelul 2

Rezultatele experimentale privind efectul îngrășămintelor aplicate

(vezi tabel în revista tipărită*)

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 19, 1-15 octombrie 2016 – pag. 20-21

* Pentru informații detaliate abonați-vă la Revista Lumea Satului