reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2019

Ziua Câmpului la paradisul agricol Agrichim

O defilare impresionantă de soiuri și hibrizi, toate închipuite în loturi întinse de verde. Grâul, orzul, ovăzul, floarea-soarelui și rapița au fost vedetele expoziției de culturi de la paradisul agricol Agrichim din Fetești. Viorel Nica, „cercetătorul din brazdă“ , după cum l-a numit unul dintre invitații săi, a organizat la începutul lunii iunie a X-a ediției a evenimentului Field DAY. Cu o suită de vizitatori, simpli fermieri, dar și persoane de rang oficial, dl Nica a pornit spre inima câmpului, unde a ținut o lecție deschisă despre cele mai bune soiuri și cei mai performanți hibrizi, majoritatea din portofoliul companiei Biocrop România.

Elita grâului de panificație

După defilarea printre loturi am putea spune că la Agrichim s-a adunat toată elita grâului de panificație. „Trizo este un soi cu tradiție la AGRICHIM și în toți acești ani de cultivare ne-am convins de calitățile sale de panificație. Este un soi mai puțin pretențios la tehnologie și se obțin producții de 5.000 de kilograme cu un cost pe hectar mai redus cu 30% față de grâul de toamnă.“

Xerxes a fost un alt soi prezentat la Agrichim. Este vorba despre un grâu nearistat de calitate Elita, cu un conținut ridicat de gluten umed și excelent pentru panificație.

Patras și-a ocupat locul pe podiumul de defilare de la Fetești. Acesta a fost prezentat ca un soi de grâu pentru panificație de calitate A, la care se obțin producții ridicate și care rezistă foarte bine la condiții aprige din iarnă.

Tot în categoria de excelență a grâului pentru panificație a fost inclus și Arktis, un soi nearistat cu randament foarte mare al făinii de la care se obțin producții foarte ridicate. Soi de mare productivitate în condiții de tehnologie intensă, ce poate fi cultivat cu succes în zone cu regim hidric mai slab, rezistent la ger. Așa a fost prezentat grâul de toamnă nearistat Chevalier, un soi cu calitate A pentru panificație. Alte soiuri de grâu prezentate au fost Potenzial, ce valorifică foarte bine so­lurile sărace și pre­zintă cali­tate A de panificație, Akteur, un soi excelent pentru panificație cu potențial ridicat de producție ce trebuie susținut totuși cu un nivel ridicat de fertilizare și tratament cu fungicid, pretabil inclusiv pe solurile ușoare din zone secetoase, dar care nu se recomandă a fi semănat timpuriu deoarece poate conduce la slăbirea toleranței la ger. Ultimele soiuri din portofoliul Biocrop România prezentate la Agrichim au fost Combin, încadrat de asemenea la categoria de excelență pentru panificație, și Agrano, o varietate aflată în testare. În expoziția loturilor de grâu a fost prezent și un soi neaoș românesc. Este vorba despre soiul Otilia, un produs al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Turda.

Soiuri de floarea-soarelui, porumb, rapiță și orz

Pe podiumul cerealelor au fost prezentate și soiuri de orz: Armada, un soi de orz de primăvară, pretabil pentru tehnologia ecologică, care prezintă rezistență la secetă, foarte bună toleranță la boli criptogamice și producție de calitate superioară. Orzul de primăvară Steward a fost caracterizat ca fiind un soi foarte rezistent la cădere, toleranță bună la secetă și de la care se obțin producții excelente. Saphira este un orz de toamnă, adaptat tuturor zonelor de cultivare a orzului. De la Institutul de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Fundulea a fost prezent Ametist, un soi semiprecoce, rezistent la iernare, cădere şi boli de la care se obțin în medie 6,5-8,7 t/ha.

Un alt soi românesc, de data aceasta de ovăz, a fost Mureșana, tot un produs al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Turda. Acest ovăz de primăvară este folosit în amestecuri pentru borceag.

La categoria porumb am văzut soiurile Roberto, un hibrid timpuriu ce prezintă calitate excelentă pentru morărit și panificație, Adorno, un soi destinat segmentului de morărit, și Toranno, un soi cu multiple întrebuințări: boabe, siloz, biomasă.

„În ceea ce privește rapița, avem o tradiție în cultivarea a doi hibrizi, și anume Exocet, hibrid tardiv cu rezistenţă foarte bună la secetă, şi Dynastie. În experiența a șapte ani de cultivare am constatat că aceștia au răspuns foarte bine condițiilor de climă și sol din această regiune, dar au o plas­ticitate mare și se pretează pentru mai multe zone ale țării.“

Cel de-al treilea hibrid de rapiță cultivat anul acesta la Agrichim este Hornet. Un hibrid semitardiv, tolerant la secetă, adaptabil oricărei zone de cultură a rapiței. Performanțele sale privind conținutul în ulei de peste 45% și producții de peste 5t/ha, spune dl Nica, au fost dovedite în Europa și în SUA. Diffusion, un alt hibrid cultivat la Fetești, are un conținut bogat în ulei (45%), rezistență foarte mare la temperaturi scăzute și înghețuri târzii. Încheiem defilarea culturilor din paradisul agricol Agrichim cu doi hibrizi de floarea-soarelui high-oleică, Armada și Gordion.

„La Agrichim folosim echipamente moderne autopropul ­ sate de administrat insecticide, erbicide și fungicide și fac foarte multe testări atât pe tipuri de pesticide, cât și pe metoda de aplicare. Fără o tehnologie avansată și inputuri dintre cele mai bune nu poți avea o cultură sănătoasă. De trei ani am renunțat să mai fac mixuri de produse în aceeași cantitate de apă pe hectar. Când amesteci aceste produse cu îngrășămintele foliare și cu apa se produce fitotoxicitate, de aceea eu administrez separat fiecare produs (ierbicid, insecticid, fungicid).“

„În urmă cu vreo cinci ani dl Muscă lansa tehnologia semănatului la grâu cu o cantitate mai mare de semințe, până la 700-800 de boabe germinabile la hectar. Trei ani am tatonat această tehnologie și anul acesta am semănat 100 de hectare cu o densitate de 800 de boabe germinabile pe m². Cultura arată impecabil, dar asta și cu ajutorul instalațiilor de irigat și îngrășămintelor. Avem sisteme de irigat de înaltă precizie procurate prin investiții proprii. Fermierii trebuie să știe că este foarte important să găsești o linie de credit și să faci investiții cu simț de răspundere. Asta înseamnă că acea investiție trebuie să plătească ratele la bancă și să îți rămână și un profit.“

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 12,16-30 iunie 2016 – pag. 20-21