Galeriile rapiței 2016, o expoziție a performanței

Așa cum iubitorii de artă sunt invitați să admire frumosul în cadrul unor expoziții de pictură sau sculptură, la fel fermierii vor avea ocazia să viziteze „Galeriile rapiței“ în cadrul evenimentelor organizate de companiile germane BASF, Rapool și Lebosol în perioada următoare. Seria acestui tip de expoziție vie, dedicată exclusiv rapiței, a debutat la ferma Agrozootehnica Mihăilești din județul Giurgiu, aparținând experimentatului fermier Gheorghe Nițu, și a continuat în județele Arad, Constanța și Călărași.

Scopul acestor manifestării este clar: acela de a arăta agricultorilor ce se poate obține atunci când se alege o genetică de top și se aplică o tehnologie performantă. Iar ceea ce am văzut pe câmpurile de la Prunaru, județul Giurgiu, este un exercițiu de măiestrie oferit de natură, dar desăvârșit de știința și cunoașterea omului. Cei 48 de hibrizi de rapiță, reuniți într-o mare verde de păstăi, au oferit un spectacol al performanței. Plantele înalte, uneori cât un stat de om, își legănau silicvele în adierea ușoară a vântului și în admirația grupului numeros de fermieri care mai cercetau câte o crenguță în căutarea vreunui defect. Iată ce spun fermierii despre ceea ce au văzut:

Fermier Gheorghe Nițu, Agrozootehnica Mihăilești, județul Giurgiu, gazda evenimentului

„Avem aici o platformă cu 48 de hibrizi de rapiță cu genetică germană. De 50 de ani de când lucrez în agricultură testăm pe micro și macro fiecare cultură, pentru a ști cu precizie ce alegem pentru anul viitor. În ultimul timp nu au fost doi ani la fel și atunci trebuie să fim atenți, pentru că nu putem risca. Lucrăm sub cerul liber, avem o serie de factori variabili și trebuie să fim bine pregătiți profesional. Ceea ce vedeți este o cultură care arată foarte bine, condițiile meteo ne-au ajutat, dar și tehnologia s-a aplicat ca la carte. Marele nostru agronom Gheorghe Ionescu Șișești spunea cu 60 de ani în urmă: „orice poți importa dacă ai bani, echipamente, motoare, dar mai greu organisme biologice care s-au creat în țara ta“. În această perioadă, când se importă masiv hibrizi, trebuie să fim atenți ce alegem, să vedem dacă se adaptează condițiilor concrete în care se cultivă. Pe lângă evoluția acestor hibrizi încer­căm să aflăm și cum răspund la diverse tratamente și fertilizanți chimici. Rapița este o mare consumatoare de calciu și sulf și trebuie să știm exact care sunt cele mai bune rețete de fertilizare. Altfel, dacă nu ne ajută rapița, ce facem cu restul? Prețurile sunt volatile, sunt în declin și uneori ai surpriza ca la ce ai depozitat să primești un preț mai mic decât la recoltat. De asemenea, urmărim și programele fitosanitare de protecție a plantelor, pentru a ști ce substanțe active, ce molecule sunt mai bune și să le combinăm în așa fel încât să protejăm cât mai bine plantele de bolile și dăunătorii care dimi­nuează cu până la 40-50% randamentul la hectar.

Pe lângă rapiță, cultivăm grâu, floarea-soarelui și la fiecare avem platforme cu hibrizi în testare; este o regulă pe care o aplicam chiar și înainte de 1989, deși atunci nu aveam decât hibrizi realizați de stațiunile de cercetare românești. Întotdeauna am dat importanță cercetării. La noi este încă neglijată și nu este în regulă, pentru că avem elite mondiale. La experiența pe care o am, indiferent de anul respectiv, pe cele 3.800 ha pe care le dețin nu cultiv niciodată mai mult 20-25% hibrizi din import. Prefer hibrizii noștri românești care sunt constanți, adaptați, creați de specialiști extraordinari.“

Dan Ilie, președintele asociației fermierilor Ilfov și fermier în județul Giurgiu

Am văzut aici o masă de păstăi. Este un an bun pentru rapiță. Am și eu în cultură 120 ha cu rapiță, am folosit și eu substanțele aplicate în aceste loturi demonstrative și arată bine. Spre deosebire de cea de aici, eu i-am dat mai târziu cu Cleranda și a crescut mai mult tija centrală și în condițiile acestea a mai înghețat o parte. Cu toate acestea, în primăvară au dat lăstari de jos, așa încât cultura a compensat și arată ca cea de aici. Ce este adevărat nu am cultivat niciodată rapiță cu Cleranda; văd că aici este o cultură curată, fără buruieni, tulpina este destul de groasă, dar anul acesta ne-a păcălit pe toți Ceotoringus-ul. Din cauza temperaturilor din luna februarie tratamentul s-a făcut cu întârziere, după ce dăunătorul și-a depus ponta. Specialiștii spun că dacă nu s-a uscat până la 20 cm, cultura nu va fi compromisă, însă producția va fi mai mică. Sunt destul de rezervat în a face pronosticuri. Anul trecut, când speram să obțin cea mai mare recoltă la rapiță de când cultiv, au venit temperaturi de 40 de grade C și etajele de sus nu au mai produs la fel și m-am închis cu 3.600 kg/ha. Anul acesta estimez 4.000-4.500 kg/ha, pentru că am avut precipitații în lunile aprilie, mai, duble față de anul trecut, doar temperaturile au fost mai scăzute pe timpul nopții. Producția pentru acest lan demonstrativ, care a primit de toate și la timp, ar putea fi de 5.000 kg/ha. Sper să nu mă înșele aceste plante înalte și aplecate care dau impresia unei mase de păstăi.

Antonio, director Agroconcept, județul Teleorman

Noi avem 2.300 ha, iar anul acesta am cultivat 400 ha cu rapiță, 750 ha cu grâu, 250 ha orz, 600 ha floarea-soarelui și restul cu porumb. La momen­tul acesta culturile arată foarte bine și promit producții bune. Noi nu am testat hibrizii pe care i-am văzut în această galerie, însă colaborăm foarte bine cu firma BASF și aproape toată tehnologia pentru rapiță vine de la această companie, de la preemergență până la produsele postemergență. Pentru că ținta noastră este să ajungem la 10.000 ha ne propunem ca anul viitor să testăm noi hibrizi pentru toate culturile.

Rapița pe care am văzut-o aici la prima vedere pare ok, dar sigur a fost lovită de o grindină, se văd niște pete mici albe pe silicve. Din punct de vedere fitosanitar pare o cultură sănătoasă, curată. Acum trebuie văzut și care este raportul venituri – cheltuieli, ca să putem spune dacă este o cultură rentabilă. Hibrizii prezenți în această galerie au un potențial mare, promit mult, ar fi putut atinge cu siguranță 5.000 kg/ha, însă acolo unde a căzut grindina și silicvele au fost afectate boabele sunt nematurate, iar acest lucru se va reflecta în producție, din păcate.

Patricia Alexandra Pop