Sfaturi practice: plantarea și întreținerea gardurilor vii

Gardurile vii sunt aranjamente speciale, cu înălțimi diferite, contur sinuos sau drept, forme dezvoltate natural, liniar sau geometric (cilindru, semicerc, piramidă, paralepiped etc.), decorative sau utilitare, care se tund sau nu, cu creștere rapidă, modestă sau înceată. În categoria gardurilor vii intră și labirinturile (perete verde) ori palisadele (zid verde). În funcție de dimensiune, acestea pot fi mici (maximum 40 cm înălțime), scunde (până la 100 cm), mijlocii (100-200 cm), înalte și foarte înalte (200-400 cm sau chiar mai mult).

La realizarea gardurilor vii se folosesc mai multe specii decorative prin frunze, flori sau fructe, cu frunze caduce sau permanent verzi, încadrate în categoria foioaselor și a coniferelor:

– foioase: buxus (cea mai răspândită specie cu o astfel de utilizare), berberis (cu 500 de varietăți), floarea miresei sau cununița (Spiraea vanhouttei), lemn câinesc (Ligustrum sp.), caprifoi sau mâna Maicii Domnului (Lonicera sp.), forsythia, mai rar ulmul, fagul cu frunze roșii sau verzi, teișorul, liliacul, iasomia etc.;

– conifere: thuja, chiparosul albastru, ienupărul, pinul etc.

Plantare și îngrijire

Plantarea are loc toamna sau primăvara, uneori, când vremea permite, în ferestrele iernii. Terenul se desfundă cu 30 de zile înainte, fiind îmbunătățit cu îngrășăminte. Se execută șanțuri 20 x 20 cm pentru gardul viu mic sau 80 x 60 cm, pentru gardurile înalte. Pentru cele foarte înalte este de preferat plantarea la groapă individuală. Plantarea se face pe un rând, variantă în care arbustul se dezvoltă foarte bine, dar în practică se folosesc cel mai des două rânduri, caz în care exemplarele mai slab dezvoltate se plantează la mijloc. La un metru liniar, la gardul pe două rânduri, se plantează până la 10 bucăți, în triunghi – materialul săditor de pe al doilea rând se intercalează la mijlocul distanței dintre arbuștii de pe primul rând. În cazul speciilor cu creștere înaltă, densitatea va fi mai mică. Înainte de plantare, materialul săditor se fasonează (se înlătură rădăcinile rănite, restul fiind scurtate la 10-20 cm), se mocirlește și se scurtează, dacă este nevoie, și partea aeriană, în funcție de dimensiunea dorită. Ca lucrări de îngrijire amintim: udarea, imediat după plantare și ori de câte ori este nevoie; tunderea – se poate efectua iarna și în timpul vegetației, primăvara și vara; tratamentele împotriva bolilor și dăunătorilor, la speciile sensibile.

Pagini realizate de Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 12,16-30 iunie 2016 – pag. 25