Cum pot provoca utilajele agricole tasarea și compactarea solului
Se apreciază că solurile tasate și compactate reprezintă, în țara noastră, aproximativ 6,6 mil. hectare, cele mai predispuse acestor fenomene fiind solurile argiloase, mai ales atunci când sunt lucrate nerațional (lucrări numeroase, la grad de umiditate necorespunzător, cu utilaje neadecvate).
În anii mai bogați în precipitații și pentru anumite lucrări obligatorii, precum erbicidarea, se intră pe teren chiar dacă gradul de umiditate este ridicat și, inevitabil, se produce tasarea solului. În asemenea condiții ar fi indicat să se folosească elicopterul sau avionul pentru tratamente.
Aprecierea compactării solului se poate realiza, în mod practic, scoțând cu sapa o bucată de sol de forma unei cărămizi și dacă solul respectiv se sfărâma ușor, în bucăți mici nu este compactat. Dar dacă sfărâmăturile sunt mai mari și colțuroase este compactat.
Se mai poate aprecia gradul de tasare și compactare mergând în câmp după o ploaie de 15-20 mm și observând dacă:
- solul se usucă în mai puțin de 5 zile, nu este compactat și pe asemenea suprafețe se poate aplica sistemul de lucrări minime ale solului;
- se usucă în mai mult de 8 zile, solul respectiv este tasat și sunt necesare lucrări de afânare prin arătură, lucrarea cu cizelul sau cu scarificatorul, în funcție de adâncimea stratului compactat.
Mai precis, măsurarea gradului de tasare-compactare a solului se execută prin determinarea densității aparente (d.a.) a solului.
Astfel, întâlnim:
• soluri afânate, după arătură, când au d.a. = 0,8-1,0 g/cmc;
• soluri așezate, cele mai favorabile culturilor agricole, când au d.a. = 1,0-1,4 g/cmc;
• soluri tasate (în stratul 0-40 cm) și compactate (în stratul peste 50 cm) când au d.a. = peste 1,5-1,6 g/cmc.
Neajunsurile solurilor tasate și compactate se manifestă prin aceea că apa provenită din precipitații se infiltrează greu, băltește, se scurge la suprafața solului, se evaporă, deci se pierde.
Pe astfel de soluri regimul aerohidric și de nutriție este necorespunzător, iar activitatea microbiologică din sol și creșterea rădăcinilor sunt stânjenite.
Utilajele agricole pot provoca fenomenul de tasare și compactare a solului în următoarele condiții:
l În funcție de mărimea tractoarelor s-a constatat că, prin măsurarea d.a. pe urmele roților tractorului comparativ cu suprafața necălcată de tractor, s-au obținut:
• la tractoare mijlocii:
– pe stratul 0-10 cm d.a. crește de la 0,96 la 1,31 g/cmc;
– pe stratul 0-20 cm d.a. crește de la 1,06 la 1,44 g/cm3.
• la tractoarele mari:
– pe stratul 0-10 cm d.a. crește de la 1,09 la 1,41 g/cm3;
– pe stratul 0-20 cm d.a. crește de la 1,14 la 1,62 g/cm3.
• În funcție de lățimea pneului tractorului s-a constatat că:
– tractoarele cu pneul normal tasează solul pe 12-15 cm adâncime;
– tractoarele care au pneul mare tasează pe 5-6 cm adâncime;
– tractoarele echipate cu roți duble tasează pe 2-3 cm adâncime.
• În funcție de umiditatea solului s-a constatat că:
– pe solul uscat are loc o tasare superficială;
– pe solul umed roțile pătrund la 2-3 cm adâncime;
– pe solul foarte umed pătrund la 8 cm adâncime.
• În funcție de presiunea în pneuri s-a măsurat d.a. pe urmele roților tractorului și s-a constatat că:
– la presiunea de 1 bar, d.a. a fost 1,31 g/cmc;
– la presiunea de 1,4 bari, d.a. a fost 1,39 g/cmc.
• În funcție de utilajele tractate de tractor s-a constatat că:
– atunci când tractează grapa cu discuri, un utilaj mai greu, când tractorul are roți simple pătrund 12 cm în sol, iar când este echipat cu roți duble pătrund 5,5 cm în sol;
– când tractează un cultivator, un utilaj mai ușor, când tractorul are roți simple pătrund 8 cm în sol, iar când este echipat cu roți duble pătrund 4 cm în sol.
S-a mai constatat că, atunci când tractoarele sunt echipate cu anvelope radiale, acestea au influență mai redusă de tasare a solului deoarece exercită o presiune mai mică pe sol. Totodată, anvelopele radiale, fiind foarte flexibile, oferă o protecție asupra suprafeței solului.
Pentru a preîntâmpina fenomenul de tasare-compactare a solului sunt necesare următoarele măsuri:
– lucrările solului să se efectueze numai la umiditatea optimă;
– să se practice o agricultură rațională cu folosirea asolamentelor și obligatoriu cu solă amelioratoare și cu o fertilizare organo-minerală echilibrată;
– să se alterneze adâncimea arăturii și periodic să fie înlocuită cu lucrări superficiale;
– să se aplice sistemul lucrărilor minime și fără arătură cu metode de combatere integrată a buruienilor;
– să se folosească utilaje agricole cât mai ușoare și cu presiune redusă în pneuri;
– tractoarele să fie echipate cu roți mari, duble, cu zăbrele sau cu crampoane neuzate;
– să se folosească agregate complexe, care la o singură trecere execută mai multe lucrări.
Deci, mare atenție când și ce utilaje folosim la lucrările agricole.
Prof. dr. ing. Vasile POPESCU
Revista Lumea Satului nr. 12,16-30 iunie 2016 – pag. 28-29
