reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Aug 2022

Gala BASF. Vinurile câștigătoare în concursul „Povești cu vinuri românești“

Finala concursului „Povești cu vinuri românești“, aflat la cea de-a 7-a ediție, și-a desemnat câștigătorii. Organizat de BASF în colaborare cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România, în cadrul festivităților desfășurate la Brașov, după ce au fost trecute în revistă toate regiunile viticole ale țării, juriul a ales pentru podium cele mai bune vinuri produse de viticultorii mici din România.

De la început trebuie spus că la acest concurs au putut participa, de-a lungul anilor, toți producătorii mici și mijlocii de vinuri care cultivă viță-de-vie pe o suprafață de maximum 100 ha. Un criteriu a constat în înscrierea vinurilor albe, roșii și roze obținute în ultimii 3 ani de producție.

Concursul național se desfășoară în perioada februarie – mai, în 4 etape regionale: Moldova, Dobrogea și Muntenia, Oltenia și Banatul de Sud, respectiv Transilvania și Banatul de Nord. În cadrul fiecărei dintre etapele regionale sunt selectate câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie.

S-a utilizat un sistem internațional de punctaj în care se evaluează culoarea și aspectul, intensitatea, tipicitatea și calitatea mirosului, apoi din punct de vedere gustativ: tipicitatea, calitatea, intensitatea și persistența gustativă, iar la final s-a analizat armonia generală. Pentru a ajunge în finală, cele 36 de vinuri s-au făcut remarcate în regiune prin notele excelente obținute din partea juriului. Acesta e format din experții Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), care s-au bazat pe normele sistemului internațional de evaluare stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV).

Iată câștigătorii aleși din cele 36 de vinuri selecționate:

Vinuri albe:

Locul 1 – MINCIUNĂ LICĂ, Sauvignon Blanc, sec, 2021

vinuri albe

Locul 2 – STAȚIUNEA DE CERCETARE PIETROASA, Tămâioasă Românească, sec, 2021

Locul 3 – CRAMA MENNINI, Sauvignon Blanc, sec, 2021

Vinuri roze:

Locul 1 – CRAMA TRITTERA, Cabernet Sauvignon, sec, 2021

vinuri rose

Locul 2 – CRAMA HAMANGIA, Cabernet Sauvignon, demisec, 2021

Locul 3 – CRAMA GABAI, Fetească Neagră + Pinot Noir + Cabernet Sauvignon, sec, 2021

Vinuri roșii:

Locul 1 – CRAMA DAICONI, Merlot, sec, 2018

vinuri rosii

Locul 2 – PFA OLTEANU MARIAN, Fetească Neagră, sec, 2019

Locul 3 – CRAMA VINALTUS, Negru de Drăgășani + Cabernet Sauvignon, sec, 2018

Premiile oferite sunt atractive pentru viticultori. De exemplu, în edițiile anterioare acestea au constat în kit-uri de promovare a afacerii, în valoare de 5.000 de euro fiecare sau, la alegere, echipamente pentru aplicarea tratamentelor la vița-de-vie.

Dr. inginer Georgel Costache, șeful juriului din concurs și vicepreședintele Asociației Degustătorilor Autorizați din România, ne-a declarat: „Ediția de anul acesta, cea de-a șaptea, a prezentat vinuri evoluate calitativ – și mă refer atât la vinurile albe, cât și roșii sau roze. Trebuie subliniat faptul că membrii juriului sunt degustători autorizați și membrii ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. În privința câștigătorilor, la vinurile albe a câștigat un Sauvignion Blanc din 2021, un vin atrăgător prin deosebita sa finețe dată de arome foarte suave și delicate. Vorbim de niște arome florale, cum ar fi floarea de tei, parfum de ardei verde... De fapt, este vorba de aroma florilor de viță-de-vie primăvara atunci când via înflorește. Și tocmai aceste arome i-au dat acestui vin o mare personalitate.

La categoria Vinuri Roșii a câștigat un Cabernet Sauvignon 2018, un vin foarte evoluat cu arome de fructe, în special de sâmbure de vișină ușor amăruie, de frăguțe și, mai ales, de zmeură. Din punct de vedere gustativ are un cache de vișină  care îi dă un farmec aparte.

În privința vinurilor roze, anul acesta a câștigat un Cabernet Sauvignion Roze din localitatea Livada, județul Satu Mare: am simțit nevoia să spun numele localității pentru că am rămas și eu surprins de calitatea produsului. Despre acest roze pot spune că are culoarea ideală, spre roz somon, la care se adaugă aromele florale, suave, deosebit de fine. La toate acestea am remarcat și aromele de fructe, cum ar fi cireșe amare, mure sau coacăze negre, specifice acestui tip de cabernet. În plus, am sesizat și un miros fin de rodii.“

Până acum, de la prima ediție, peste 1.500 de probe de vin au fost evaluate de juriul desemnat de Asociația Degustătorilor Autorizați din România. Juriul fiecărei etape a reunit unii dintre cei mai cunoscuți specialiști în degustarea vinului, oenologi apreciați la nivel național și internațional.

Bogdan Panțuru

Vinurile rosé, mereu în tendințe

La nivel mondial se poate observa o nouă modă în ceea ce înseamnă consumul de vin. Vinurile rosé au devenit o alegere tot mai frecventă în rândul consumatorilor, mai ales a celor tineri, iar producătorii răspund acestei tendințe. Deși acest obicei este mai nou, nu același lucru se poate spune și despre vinul rosé, deoarece tradiția sa este una mult mai îndelungată, unii istorici considerând faptul că acesta a fost primul vin produs.

Și, totuși, cum se obține vinul rosé? Ei bine, există mitul acesta că vinul rosé este o combinație obținută între vin alb și vin roșu, însă acest lucru nu este nici pe departe adevărat! Vinul rosé este obținut din aceleași soiuri de struguri din care este obținut vinul roșu, iar culoarea licorii se obține în funcție de timpul pe care producătorul alege să îl ofere cojilor de struguri roșii pentru a fi în contact cu mustul. Cel care produce vinul are putere de decizie asupra culorii acestuia, din acest motiv nuanțele vinurilor diferă – roz pal, coral, raspberry, somon, diamond roz, roz ruby etc. Generic, despre vinul rosé se spune că este trandafiriu, iar adesea viticultorii aleg această imagine generală a frumuseții trandafirilor în prezentarea acestor vinuri.

Gustul rose-urilor este o altă poveste, una ce poate fi îmbrăcată în note florale, ori în miros de fructe de pădure, de pepene, citrice sau cireșe. Este acel vin fructat ce poate fi consumat pe tot parcursul mesei. Un vin de vorbă lungă, ce se servește cel mai adesea rece, de aceea este alegerea ideală în anotimpurile calde.

Piața vinurilor rosé din România este în creștere, de aceea și viticultori aduc în atenția consumatorilor vinuri tot mai diverse. Reprezentanții Domeniilor Ostrov au lansat în piață primul vin rosé în anul 2010, iar reacțiile pozitive nu au încetat să apară, un motiv în plus pentru aceștia de a perfecta rețetele și a oferi produse ce pot concura calitatea vinurilor din afara țării, produse de crame de renume.

Specialiștii de la Ostrov vinifică vinurile rosé după metoda saignée (însângerarea), care presupune vinificarea strugurilor, cu contact mai lung între must și coji, o metodă nu foarte des folosită la noi în țară, dar care oferă un vin de calitate superioară. În prezent, din soiurile Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Neagră și Merlot se produc la Ostrov rose-uri pe toate gusturile: sec, demisec și dulce.

“Am sesizat această orientare a consumatorilor pentru vinurile rosé și ne-am propus să aducem în piață produse de calitate, care să uimească prin gust, miros și culoare. Un vin rosé se alege mai întâi cu ochiul, dar gustul îl face pe cumpărător să revină la un brand sau altul. În procesul de vinificare suntem atenți la fiecare pas, dar înainte de asta, avem grijă de podgorii zi de zi. Un vin de calitate se obține dintr-o producție de struguri sănătoasă, nu poți obține un gust desăvârșit dacă neglijezi via. De aceea pentru producerea vinului rosé alegem struguri obținuți pe parcele deosebite, poziționate pe malul Dunării, la Ostrov, acolo unde climatul deosebit favorizează obținerea unei producții excepționale. Avem în acest moment mai multe vinuri rosé și încercăm să fim pe placul cât mai multor iubitori de vin, dar unele dintre cele mai bune impresii le-am primit despre vinul Naiada Cuvée Rosé, un vin medaliat de altfel. Îi sfătuiesc pe toți cei care doresc să consume un vin rosé deosebit să fie atenți la soiurile de struguri ce au fost folosite pentru obținerea vinului, pentru că în funcție de acestea îți poți da seama de gust și aromă. Vinul rosé are propria personalitate, nu este doar o completare a paletei de vinuri roșii și albe. Este un produs ce merită savurat nu doar la ocazii speciale, în zilele călduroase, ci chiar și în timpul unei mese sau a unei întâlniri obișnuite cu cei dragi”, a afirmat Oana Belu – administrator Domeniile Ostrov.

Naiada Cuvée Rosé este acel vin rosé somon pal, care încântă din primul moment simțurile celui care degustă. Este un cupaj din Fetească Neagră și Pinot Noir, fiecare soi într-un procent bine definit, astfel încât vinul să aibă corpul lejer al soiului Fetească Neagră și aroma foarte bine definită a soiului Pinot Noir. Un vin rafinat, asemenea acestui rosé, necesită struguri de bună calitate, culeși în perioada optimă și vinificați ținând cont de un proces bine definit, numai așa se poate obține o licoare cu un echilibru perfect între arome, gustul rotund și nuanța rosé somon atât de apreciată de iubitorii licorii bahice.

Naiada Cuvée Rosé este un vin sec, ce nu are o putere alcoolică foarte mare - 12.5%, are un miros floral și un gust delicat de zmeură, căpșune, trandafir și cireașă coaptă, o alegere ce nu dezamăgește în nici o circumstanță!

Despre Domeniile Ostrov

Compania Ostrovit deține Domeniile Ostrov, una dintre cele mai renumite podgorii din piața românească. Podgoria este situată pe malul Dunării, în sud-vestul județului Constanța, în imediata apropiere a graniței cu Bulgaria. Plantațiile viticole beneficiază de condiții excelente, sunt întreținute cu minuțiozitate, strugurii sunt culeși la momentul potrivit, iar procesul tehnologic de obținere a vinurilor se desfășoară sub atenta supraveghere a specialiștilor. Fiecare vin obținut are povestea lui și uimește prin calitate, gust, miros și culoare. Aceste calități nu trec neobservate și adesea vinurile de Ostrov obțin medalii la cele mai importate concursuri din țară și străinătate. Mai mult decât atât, vinurile de la Domeniile Ostrov respectă cerințele Uniunii Europene, iar clienții pot verifica autenticitatea acestora, deoarece acestea dețin denumire de origine controlată DOC și indicație de origine geografică IG.

Amurg - soi din Transilvania pentru vinuri roșii și rosé

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj (SCDVV Blaj) a fost înfiinţată în anul 1946, dată la care studiul soiurilor vinifera a început să reprezinte baza dezvoltării unei viticulturi moderne în Transilvania. SCDVV Blaj, amplasată în centrul celei mai renumite podgorii din regiunea viticolă a podișului Transilvaniei, se află la ora actuală în continuă ascensiune. Rezultatele științifice obţinute în decursul celor peste 70 de ani de activitate de cercetare propriu-zisă, asociată dezvoltării şi activității de inovare, contribuie la implementarea şi susţinerea progresului tehnic în domeniul viti-vinicol, oferind viticultorilor soluții inovative, eficiente şi sustenabile, menite să contribuie la îmbunătățirea competitivității fermelor viticole într-un mod durabil.

În decursul celor peste 70 de ani de cercetare-inovare, la SCDVV Blaj au fost obținute rezultate remarcabile în special în domeniul ameliorării genetice a viței-de-vie pentru obținerea de soiuri și clone cu toleranță sporită la factorii de stres biotici și abiotici cu caracteristici de calitate (zahăr, aciditate, arome) și cantitate (producție) superioare soiurilor clasice. În urma unei îndelungate şi perseverente munci de selecţie au fost obţinute şi omologate soiurile Radames, Selena, Blasius, Brumariu și clonele Traminer roz – 60 Bl, Pinot gris – 34 Bl, Sauvignon – 9 Bl, Fetească Regală – 21 Bl, Riesling italian – 3 Bl, Riesling de Rhin 7 – 2 Bl, Fetească albă – 29 Bl, Iordana 9 – 1 Bl, Neuburger – 10 Bl, Muscat Ottonel – 12 Bl. Toate varietățile prezentate se referă la soiuri de struguri pentru vinuri albe, vinuri caracteristice podgoriilor din podișul Transilvaniei.

Deși regiunea viticolă din centrul Transilvaniei este orientată în principal pe obținerea de vinuri albe, cercetătorii de la SCDVV Blaj au obtinut și omologat soiul Amurg care asigură obţinerea unor vinuri roşii superioare sau de consum curent sau ca materie primă pentru spumante.

Clima schimbă soiurile

La ora actual[, pentru o mai bună gestionare a schimbărilor climatice survenite în ultima decadă schimbarea sortimentului și spre soiuri de struguri pentru vinuri roșii reprezintă o provocare majoră pentru viticultorii din regiunea viticolă a podișului Transilvaniei. În acest sens, în elaborarea strategiilor de management viticol adaptarea la schimbările climatice va putea beneficia de toleranța soiului Amurg la factorii biotici și abiotici în special la evenimente climatice extreme.

Soiul Amurg obtinut prin hibridare are o perioadă lungă de vegetaţie, 175-180 zile, vigoare mijlocie spre mare, floarea este hermafrodită, normală, de tipul 5, soiul fiind autofertil. Frunza este de mărime mijlocie penta sau trilobată. Zona fertilă este situată pe jumătatea dinspre bază a coardelor de rod. Strugurii au formă cilindroconică aripaţi, de mărime mijlocie spre mare (230-300 g). Bobul este de mărime mijlocie, de formă sferic-alungită, cu pieliţa subţire, elastică, de culoare neagră-albăstrui, acoperit cu pruină. Pulpa este de culoare verzuie, zemoasă, nearomată şi gust echilibrat dulce acrişor plăcut.

Soiul are o productivitate mare, 13-20 t/ha, acumulează în medie 175-200 g/l zaharuri cu o aciditate de 4,5-5,5 g/l H2SO4. Vinul obţinut ajunge la o tărie alcoolică medie de 10,5-11,6 vol.%. Amurg prezintă o toleranţă bună la bolile criptogamice şi la condiţiile de iernare.

În momentul de față soiul Amurg este cultivat la SCDVV Blaj pe parcele demonstrative, nefiind extinsă cultura pe suprafețe mari în Transilvania. Pentru a realiza acest obiectiv SCDVV Blaj va produce material săditor la prețuri accesibile pentru producătorii interesați de cultivarea acestui soi. Se vor organiza prezentări ale soiului în loturile demonstrative, precum și prezentarea vinului Amurg la crama stațiunii pentru viticultorii interesați de achiziționarea vițelor Amurg.

Veronica Sanda Chedea, Liliana Lucia Tomoiagă, Maria Lucia Iliescu

Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj