reclama youtube lumeasatuluitv
update 16 Nov 2019

Grădina Mirelei: 240 soiuri de seminţe de roşii

Mirela Surdea are o grădină cu de toate care se află pe malul Neajlovului, lângă rezervația Comana, Călugăreni. Timp de 8 ani a adunat în jur de 240 de soiuri de roşii românești sau internaționale, soiuri inimi sau grase, de uscat, de bulion, de păstrat – da serbo, soiuri dwarf sau de ghiveci… roșii verzi și roșii albe, indigo, vărgate, salbe, mari cât capul, mici ca pruna, da' gustoase, numa-numa! Pe lângă roşii are şi multe alte sortimente de legume adunate de la prieteni grădinari, de la cunoscuți şi prieteni, prin schimburi.

Totul a început cu o grădină şi un blog...

În urmă cu 8 ani a început întreaga activitate a Mirelei. A primit în dar o grădină şi un blog, iar de atunci creşte cu mare drag multe sortimente de legume, iar apoi scrie despre acestea pentru cei interesaţi. „În anul 2011 soțul meu s-a decis să cumpere acest teren. Când am ajuns în fața porții și am intrat în grădină am simțit că aici va fi locul în care voi zăbovi mult timp. Grădina mă aștepta și, cum doar ea știe, m-a ajutat să învăț cum să cultiv legumele, florile și să îngrijesc pomii. Mă minunam de orice petală, albină, gușter, broscuță, pui de pițigoi sau graure și făceam multe poze pe care le arătam prietenilor și familiei. Fiul meu, pe atunci licean, mi-a dăruit în ajun de Crăciun o pagină de blog și mi-a spus: „Scrie aici! Te vei întâlni cu toți cei care au aceeași pasiune, scrie pentru ei!“ Blogul se numea „Susie cu ochii negri“ (precum planta urcătoare) și din ecran o pagină verde mă privea clipind. Am început să scriu articole asezonate cu poze despre primii bulbi plantați, despre ceapa de iarnă pe care am plantat-o împreună cu fiul meu, despre stratul înălțat în care am îngropat tot lemnul vechi-putred din curte și cât de repede creșteau apoi salata și plantele de frunze. Apoi am început să citesc cu nerăbdare despre răsaduri și despre miracolul germinării“, spune cultivatoarea.

Gradina Mirelei

Primele seminţe îmbăiate în zeamă de aloe

„O prietenă mi-a trimis din Italia un plic de semințe de roșii și mama mea a exclamat: «De cât de departe au venit semințele astea la tine!». Am îmbăiat semințele într-o soluție de zeamă de aloe și le-am așezat în pământ ușor, de răsad. Așteptarea aceea o retrăiesc în fiecare primăvară. Apoi, am prins curaj și am întrebat despre repicare și am reușit să cresc primele răsaduri de balcon care au ajuns în grădină. Primele fructe nu le puteam culege, doar le admiram. În anul următor am crescut răsadurile cu lumină suplimentară, de neon, și le-am călit la temperaturi scăzute observând diferența; fructele soseau mult mai numeroase și plantele erau mult mai rezistente“, povestește legumicultoarea.

Apoi a început să scrie despre tomate...

A folosit și micorize și a făcut primele grefe la roșii în același an. Dar a şi scris împreună cu alți grădinari articole despre cum cultivă și ce metode folosesc. „Am observat că articolele în care scriam despre tomate aveau un număr mare de accesări, oamenii căutau informații despre roșii și despre cultivarea acestora. Am participat la târgurile de semințe unde oamenii erau fericiți să găsească legume valoroase și îmi ofereau în schimb semințele lor. Am cunoscut prieteni grădinari care păstrează soiurile de roșii în familie, soiurile bunicilor sau ale vecinilor și mi-am dorit să cultiv aceste soiuri în grădina mea. Primele semințe le-am primit din Deva, de la Cornelia, și am numit-o Diva de Deva pentru că avea pliuri și era foarte îndrăzneață; primele fructe legau devreme în luna iunie. Colegul meu Dan Durdun mi-a adus o roșie inimă păstrată în familia sa din Făgăraș pe care am numit-o Durdulia de Durdun pentru că la etajele superioare fructul devine mare și uimește prin pulpa densă. Dulcea de Făgăraș este de departe cea mai frumoasă roșie, am găsit-o la o pensiune din Silba – Sercaia din Făgăraș și am fost uimită de dulceața sa. Am luat-o cu mine și anul următor culoarea sa uimitoare mi-a îmbogățit grădina. Inima lui Călin vine dintr-o grădină din Ciugud, unde domnul Călin cultivă doar acest soi de peste patruzeci de ani, iar Roșiile Antuzei, fiică de preot, sunt minunate, soiuri cu și de poveste, soiuri de româncuțe de care sunt tare mândră. O roșie este un emoticon. Postată pe o rețea de socializare, imaginea ei trezește emoție, admirație, pasiune sau invidie. Adună imediat un grup de pasionați care văd mai mult decât spune imaginea, din semne numai de ei știute deduc soiul, gustul, bolile prin care a trecut, căldura sau lumina de care a avut parte, impactul printre cunoscători și priza la marele public“ povestește Mirela.

„O roșie este o sticluță cu gust condensat, ca parfumul! Totodată, este promisiunea unei povești viitoare, bazată pe un an de muncă“, mai adaugă legumicultoarea. „De la sămânță la fruct este o poveste de dragoste, nu o activitate de grădinar. Sunt soiuri românești sau internaționale întoarse înapoi acasă. Le-am adunat de la prieteni grădinari, de la cunoscuți, prieteni, prin schimburi. Am cultivat legume diverse de la Pak Choi, Tatsoi și muştar roșu, la fasole, varză de Bruxelles, cartofi, ardei foarte iuţi, gustosul bob, napi etc.“, încheie Mirela Surdea.

Casetă

„Primele seminţe de roşii primite le-a îmbăiat într-o zeamă de aloe, apoi a repicat răsadurile şi a reuşit să crească primele plăntuţe“, povestește Mirela.

Beatrice Alexandra MODIGA

201,5 milioane lei au fost plătiți beneficiarilor Programului de sprijin pentru tomate

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) informează că în data de 6 august a fost plătită ultima tranșă către fermierii înscriși în ciclul I al Programului de sprijin pentru tomate. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a virat în conturile Direcțiilor Agricole Județene suma totală de 201.5 milioane lei, reprezentând plata beneficiarilor înscriși în programul de sprijin pentru tomate din Ciclul I.

Astfel, dintr-un număr de 19.166 legumicultori înscriși în ciclul I, 14.398 dintre aceștia au depus cereri și au primit banii, iar 8.952 încă livrează pe piață, întrucât au obținut producție suplimentară, cei mai mulți provenind din județele Olt (5.250), Galați (4.100), Giurgiu (1.951), Dolj (1.780).  

Programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susținuți se află în al treilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate proaspete din producția autohtonă începând cu luna mai și până în decembrie.

Informații suplimentare:

Reamintim condițiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească pentru acordarea ajutorului de minimis în valoare de 3.000 de euro/an:

  • Să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp;
  • Să obțină o producție de minim 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată;
  • Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii.

Sursa: madr.ro

Tomate românești în piețele agroalimentare din toată țara

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale monitorizează, verifică și ia toate măsurile pentru asigurarea aprovizionării populației cu o paletă largă de legume și fructe de sezon, care să corespundă, atât din punct de vedere al calității și conformității, cu standardele de comercializare, cât și din punct de vedere al nivelurilor maxime admisibile de reziduuri de pesticide.

În acest moment, în piețele agroalimentare și în târgurile unde producătorii autohtoni își comercializează en-gros marfa pe care o produc, alături de tomatele românești apreciate pentru gustul lor deosebit, se găsesc în cantități suficiente și cartofi timpurii, ardei grași, căpșune, castraveți, varză albă, fasole verde, verdețuri, toate din producția autohtonă.

Până la data de 27 mai 2019, la nivel național, verificările MADR și ale Direcțiilor Agricole Județene s-au concretizat în:

  • 485 piețe agroalimentare verificate
  • 152 depozite en- gros de legume și fructe

Autoritatea Națională Fitosanitară a prelevat până la data de 27 mai 2019 un număr de 141 probe, din care:

  • 80 probe tomate românești
  • 61 probe de cartofi noi, ardei, castraveți, pătrunjel, dovlecei, salată verde, ridichi, căpșune, ciuperci, ceapă verde, usturoi verde, cartofi noi, ș.a.

Rezultatele analizelor de laborator finalizate până la această dată arată că fructele și legumele comercializate sunt sigure pentru consum.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală – ANAF verifică loturile de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar, acțiunile mixte de control desfășurându-se la toate punctele de trecere a frontierei, fiind prelevate, prin sondaj, probe în vederea efectuării analizelor de laborator.

Până la 27 mai 2019 controalele ANSVSA și ANAF au avut următoarele rezultate:

  • 8.885 transporturi de legume/fructe verificate
  • 100.437 tone cantitate totală
  • 248 probe legume-fructe prelevate
  • 116.900 lei  sancțiuni contravenționale
  • 3,48  tone  cantități reținute de la comercializare

MADR monitorizează impactul pe care îl au în piață măsurile de sprijin acordate producătorilor români și se asigură, totodată, că legumicultorii autohtoni au acces în piețele agroalimentare din București și din țară pentru a-și comercializa producția.

În acest sens, obiectivele principale urmărite în cadrul acestor acțiuni de monitorizare și inspecție sunt:

  • Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil de minim 40 % din numărul total de tarabe din piață pentru producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special, sau producători agricoli organizați conform OUG nr. 44/2008;
  • Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
  • Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
  • Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar, prin indicarea corectă pe facturile fiscale emise de depozitari către comercianții de legume și fructe cu amănuntul, a țării de origine.

Sursa: madr.ro

MADR: roșiile românești din Programul Tomata - sigure pentru consum

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, efectuează în această perioadă controale în piețe și la locul de producție (sere și solarii) după recoltare, în vederea prelevării de probe de roșii de la producătorii înscriși în Programul guvernamental de sprijin pentru tomate, în scopul determinării calității acestora, în special pentru a determina eventuala prezență a reziduurilor de pesticide.

De la ieșirea pe piață a primelor tomate obținute prin Program, inspectorii fitosanitari ai Autorității Naționale Fitosanitare au prelevat probe pe care le-au transmis pentru analize la cele două laboratoare acreditate, respectiv Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale București și Laboratorul Zonal pentru Determinarea Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale Mureș.

Astfel, până la data de 17 mai 2019 au fost prelevate 54 de probe din care au fost analizate 43, restul de 11 fiind în lucru. Rezultatele arată că nu au fost depășiri ale limitelor maxime admise. Aceste rezultate demonstrează că producătorii agricoli respectă recomandările inspectorilor fitosanitari în ceea ce privește utilizarea în siguranță a produselor de protecție a plantelor pentru combaterea bolilor și dăunătorilor.                                     

Autoritatea Națională Fitosanitară asigură consumatorii că roșiile existente pe piață la această dată, din Programul de sprijin pentru tomate, sunt sigure pentru consum, inspectorii fitosanitari constatând că au fost respectate tehnologiile de cultură. Acțiunile de control vor continua în toată țara.

Autoritatea Națională Fitosanitară manifestă prin toate activitățile un interes sporit pentru depistarea la timp și eliminarea eventualelor neconformități legate de depășiri ale reziduurilor de pesticide din fructe și legume, astfel încât pe masa consumatorului să ajungă doar produse sigure.

Sursa: madr.ro

 

Termenul de valorificare a producției pentru beneficiarii Programului de tomate a fost prelungit

În Ședința de Guvern din 14 mai 2019 s-a aprobat prelungirea perioadei de valorificare a tomatelor cultivate în spații protejate până la data de 15 iunie 2019, prin completarea art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 107/2019 pentru aprobarea schemei ”Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, pentru anul 2019.

Decizia a fost luată în contextul fenomenelor meteorologice nefavorabile manifestate în primăvara acestui an, care au afectat creșterea și dezvoltarea răsadurilor precum și replantarea acestora.

Programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susținuți se află în al treilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate de calitate începând cu luna mai și până în decembrie.

Informații suplimentare:

Reamintim condițiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an:

  • Să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp;
  • Să obțină o producție de minimim 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată;
  • Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii.

Sursa: madr.ro

Peste 265 de legumicultori au beneficiat de Programul „Tomata“ în comuna Balta Doamnei

Articolul de faţă poate fi considerat o pledoarie pentru micii producători români care nu au avut de partea lor şansa unor investiţii masive, dar care şi-au continuat activitatea chiar şi în condiţiile în care bilanţul economic a fost defavorabil. Trebuie să recunosc că interviul de faţă mi-a fost sugerat chiar de interlocutorul nostru, Bogdan Lente, un legumicultor din comuna Balta Doamnei din judeţul Prahova, care ne-a rugat să dăm voce producătorilor de roşii care au beneficiat de Programul „Tomata“ şi care au respectat cu sfinţenie condiţiile impuse. Spune că este necesar să le dăm dreptul la replică pentru că au existat în presă informări despre producători care au apelat la tot felul de subterfugii pentru a beneficia de bani fără a avea intenţia serioasă de a face producţie de tomate şi că într-un final imaginea tuturor producătorilor integri va avea de suferit.

Cum ar putea scădea importul de roşii?

– Suntem în Balta Doamnei, o comună foarte aproape de Bucureşti, în care legumicultura este o activitate la mare preţ.

– Aproximativ 70% din locuitorii comunei se ocupă de legumicultură, iar ca suprafaţă sunt cultivate cca 130 de hectare în spaţiu protejat. După implementare Programului „Tomata“ oamenii au prins curaj, este o gură de oxigen pentru toată lumea. În zona noastră sătenii cultivă în jur de 2.500-5.000 mp, nu au suprafeţe de câte două sau trei hectare cum se întâmplă în comuna legumicolă Matca, spre exemplu, iar pentru ei aceşti bani oferiţi prin programul de stat sunt bine-veniţi. Lucrurile s-au schimbat, iar acum legumicultorii din comună au renunţat la solarii din lemn şi le folosesc pe cele cu structură metalică, au sisteme de irigat prin picurare şi au cumpărat generatoare pe aer cald sau gaz, sobe sau centrale pentru a încălzi solariile. Asta pentru a fi cât mai eficienţi şi a veni cu legume pe piaţă cât mai devreme. În comuna noastră roşiile se plantau începând cu 28 martie – 5 aprilie, iar acum plantările încep cu o lună mai devreme şi asta datorită programului.

– Îmi spuneaţi că este foarte important ca cei care au beneficiat de Programul „Tomata“ să vorbească despre faptul că lucrurile au decurs bine şi că banii pe care i-au primit s-au întors în legumicultură. De ce aţi dorit să faceţi aceste precizări?

– Pentru că au existat ştiri în care se spunea că ţăranii au aruncat roşiile la gunoi şi că programul nu a fost un succes. Eu în zona noastră nu am văzut pe nimeni să arunce roşiile, iar la nivelul comunei au fost 265 de beneficiari ai Programului „Tomata“. Acest program a pus oamenii la treabă. Cei din Matca sau din Olt au roşiile mult mai mari acum şi vor ieşi pe piaţă probabil la 1 mai. Vor avea o lună de producţie, apoi urmăm şi noi. S-a creat un lanţ, a stimulat producătorii să aducă mai devreme roşiile pe piaţă şi implicit a scăzut şi importul de roşii. De ce spun asta? Pentru că eu ca producător atunci când va fi supraproducţie voi putea să scad preţul roşiilor pentru că am fost sprijinit cu acest program, dar cel care aduce din import nu îşi va permite asta. Şi atunci importul va scădea.

Bilanţul se face după ce ai banii în buzunar

– Dvs sunteţi unul dintre beneficiarii programului. Cum arată astăzi activitatea dvs.?

– Cultivăm în spaţiu protejat o suprafaţă de 2.500 mp. Avem patru solarii pe structură metalică, cu folie profesională cu o garanţie de peste 5 ani, folosim folie de mulci care uşurează foarte mult munca în sensul că în perioada rece menţine temperatura ridicată în sol, nu mai avem buruieni şi nu mai folosim erbicide, nu mai există condens, iar bolile sunt mai puţine. Jumătate din suprafaţă o punem cu tomate şi jumătate cu ardei. Am avut o suprafaţă mult mai mare, dar lipsa forţei de muncă m-a determinat să îmi restrâng activitatea. Nu poţi să îi plăteşti unui om 150 de lei pe zi că nu ai din ce şi atunci am cultivat o suprafaţă pe care o poate munci familia noastră. Anul acesta am pus răsadurile din luna ianuarie și am plantat pe 4 martie, cu o săptămână mai devreme decât anul trecut. În 2018 am ieşit cu tomatele pe piaţă la sfârşitul lunii mai, pe data de 25-27, dar sperăm ca anul acesta să fim prezenţi cu o săptămână mai devreme. În cele două solarii cultivate cu roşii avem 4.000 de plante şi sper să obţin o producţie de 5 kg pe plantă.

– Legumicultura este un domeniu sensibil, cu multe neprevăzute.

– Când vorbim de roşii, vorbim despre o cultură pretenţioasă. Nu poţi să tragi linie decât în momentul în care te vezi cu banii în buzunar. Dacă până acum doi sau trei ani nu se auzea de Tutta absoluta, acum a început să facă probleme.O altă boală pe care o consider periculoasă este Boala petelor de bronz. Practic, ajungi cu roşiile la recoltat şi, dacă soiul nu este rezistent, te trezeşti că roşia este mare, frumoasă, dar se coace doar jumătate şi cealaltă jumătate rămâne verde. Şi nu poţi să o valorifici nici la murături, trebuie să arunci întreaga producţie. Şi atunci încercăm să găsim soiuri rezistente. Cu părere de rău spun că nu avem în cultură soiuri româneşti. Folosim soiuri străine, testate iniţial pe o suprafaţă experimentală. Roadele lor trebuie să fie cât mai gustoase, să aibă fermitate şi să nu fie rapid perisabile. Acum avem în cultură două soiuri, unul spaniol şi altul italian, care au caracteristici bune, sunt productive, timpurii şi sunt rezistente la boli.

Asocierea, o spaimă inutilă care împiedică dezvoltarea producătorilor

– Spuneaţi că Programul „Tomata“ a fost o gură de oxigen pentru producători, în primul rând pentru că le-a permis reinvestirea banilor obţinuţi. Însă valorificarea producţiei continuă să fie o provocare?

– Da, din nefericire. Cei mai mulți producători din Balta Doamnei vind en gross şi asta pentru că nu îţi permiţi să faci şi producţie, şi vânzare. Nu ai cum. Am avut posibilitatea să merg în străinătate şi am văzut că peste tot au fost constituite asociaţii. Producătorul face un aviz, predă marfa ambalată asociaţiei şi revine la activitatea sa. În România producătorii se chinuie să producă şi să şi vândă. În zona noastră, deşi sunt constituite asociaţii, nu funcţionează pentru că oamenii încă nu au încredere într-o astfel de formă de organizare. În momentul în care ai o asociaţie trebuie să dispui de un spaţiu de depozitare, să ai o bază logistică şi fără asta producătorii evită să adere la asociaţii. Noi avem avantajul de a fi aproape de o piaţă de en-gros şi de Bucureşti, dar, în opinia mea, în fiecare zonă legumicolă ar trebui să se construiască centre de colectare către care producătorii locali să îşi vândă marfa. De acolo producţia poate pleca spre supermarketuri sau export pentru că produsele româneşti sunt de foarte bună calitate. Cred că astăzi aproape oricine poate face diferenţa între o roşie autohtonă şi alta adusă din import. Roşiile româneşti au gust, fermitate, culoare şi au un termen de valabilitate de maximum 7 zile. Roşiile de import rezistă până la o lună.

Laura ZMARANDA

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

Programul de sprijin pentru tomate continuă și în 2019

În Ședința de Guvern din data de 27 februarie 2019 a fost adoptată printr-o Hotărâre schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, pentru anul 2019.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în sumă de 233.190.000 lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei 50.000.000 euro și se asigură din bugetul pe anul 2019.

Valoarea ajutorului de minims este de 3.000 euro/beneficiar/an, iar sumele se plătesc într-o singură tranşă.

Cererea de înscriere în program se depune la Direcțiile pentru Agricultură Județene, până cel târziu la data de:

  • 20 martie inclusiv, pentru producția valorificată în perioada ianuarie-mai;
  • 15 septembrie, inclusiv, pentru tomatele valorificate în perioada noiembrie – 20 decembrie

Potențialii beneficiari sunt:

  • producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014, valabil în anul de comercializare a producției de tomate;
  • producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008;
  • producătorii agricoli persoane juridice.

Pentru a fi eligibili la aplicarea schemei solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate:

- să dețină o suprafață cultivată  cu tomate în spații protejate de minim 1000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator inscripționată “Program susținere tomate, 2019“ și să menționeze numărul cererii depuse pentru obținerea finanțării.

- să obțină o producție de minim 2 kg tomate/mp;

- să fie înregistrați în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu tomate în spaţiile protejate în anul de cerere.

- să facă dovada producției realizate potrivit prevederilor lit. a) și b) prin documente justificative privind comercializarea producției.

Documentele justificative, respectiv bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare, care să ateste comercializarea producției de tomate obținute din spațiile protejate se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene până la data de 27 decembrie 2019, inclusiv.

Sursa: madr.ro

Peste 150 milioane lei au fost virați către beneficiarii Programului de sprijin pentru tomate

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a virat în conturile Direcțiilor Agricole Județene suma de 150.728.259,60 lei (echivalentul în euro a 32.772.000 euro), reprezentând plata beneficiarilor înscriși în programul de sprijin pentru tomate din Ciclul I.

Astfel, la data de 23 iulie 2018, la nivel de țară numărul total al beneficiarilor este de 10.924, iar cei mai mulți provin din județele Olt (3.805), Galați (1.505), Giurgiu (1.427), Dolj (1.326).  

Reamintim că programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susținuți se află în al doilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate proaspete din producția autohtonă începând cu luna mai și până în decembrie.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de cel puțin 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Peste 50.000 tone de roșii proaspete au fost livrate pe piață de către beneficiarii programului de tomate românești în 2017

Programul de susținere a produsului tomate în spații protejate derulat în anul 2017 de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a prezentat un mare interes în rândul producătorilor agricoli.

Astfel, în primul ciclu de producție s-au înscris 4.397 beneficiari, iar în ciclul al doilea un număr de 3.627 beneficiari.

După primul an de implementare (2017), au fost livrate pe piață peste 50.000 tone de roșii proaspete de către 8.024 legumicultori, beneficiari ai programului, suma plătită către aceștia în anul 2017 fiind de 23.667.674,62 euro.

Cultivatorii de tomate în spații protejate vor beneficia și în acest an de schema de ajutor de minimis prevăzută pentru acest sector. Valoarea ajutorului este de 3.000 euro/beneficiar/an. Schema de minimis pentru acest an este similară anului 2017 și se va implementa de către Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ).

Sursa: madr.ro

Au început plățile pentru ciclul II al programului de sprijin pentru tomate

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că până la data de 7 noiembrie 2017 un număr de 195 beneficiari ai programului de susținere a tomatelor cultivate în spații protejate din ciclul II au fost plătiți cu suma de 2.628.873 lei.

În perioada imediat următoare alți 52 beneficiari vor primi suma de 1.941.321,60 lei (peste 430.000 euro). Iar în data de 07.11.2017 au mai fost primite la MADR alte 197 cereri pentru suma de 2.655.835,80 lei.   

Odată cu începerea celei de-a doua etape a programului guvernamental de sprijin pentru tomatele românești, inspectorii fitosanitari au demarat prelevarea de probe în vederea expedierii acestora către Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale București și către cel regional din Mureș.

Rezultatul analizelor de laborator pentru probele finalizate demonstrează faptul că niciun consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea.

Producătorii agricoli români susţinuţi prin programul de sprijin guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate dau dovadă de seriozitate şi cumpătare în ceea ce priveşte utilizarea optimă şi în condiţii de siguranţa a produselor de protecţie a plantelor.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de cel pușin 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Reamintim că schema de ajutor de minimis este destinată producătorilor agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale și familiale, producătorilor agricoli persoane juridice.

Sursa: madr.ro

Florian Țică crede în etapa de toamnă a „Tomatelor Românești“

Orice program care aduce bani în buzu­narele agricultorilor poate fi considerat un succes. Exact așa stau lucrurile și în cazul programului „Tomate Românești“. Prima etapă a acestui program, desfășurată în primăvară a atras numeroși legumicultori. Cu toate problemele întâmpinate, majoritatea dintre cei înscriși în program au reușit să își atingă obiectivele. Aceasta în ciuda vremii potrivnice din luna aprilie! Nu e mai puțin adevărat că la reu­șita programului a contribuit și Ministerul Agriculturii, care s-a dovedit flexibil în a adapta termenele programului la realitatea din teren, fără însă a-i modifica obiectivul principal, acela de a reduce drastic importurile de tomate.

Acasă la specialiștii în solarii

Succesul etapei de primăvară i-a încurajat pe o parte dintre fermieri să se înscrie și în etapa de toamnă. În județul Teleorman, care este una dintre zonele unde legumicultura constituie o tradiție, la prima fază a programului au participat 213 cultivatori de tomate și cu toții au reușit să încaseze subvenția suplimentară de 3.000 de euro. În faza a doua a programului, care a început de pe 23 octombrie, s-au înscris 71 de fermieri. Obiectivul pe care trebuie să îl îndeplinească este acela de a obține o cantitate de minimum 2 kg de roșii pentru fiecare metru pătrat de solar cultivat, pe care să o pună pe piață după data de 23 octombrie.

Pentru Florian Țică, din comuna Peretu, acest obiectiv pare floare la ureche. În această vară a reușit ca dintr-un solar de 1.300 metri pătrați să obțină o recoltă de peste 20 de tone de tomate. Așadar, nu se gândește că în toamnă, din solarul de 1.100 de metri pătrați destinat culturii de tomate, cu care s-a înscris în program, nu ar obține o producție care să nu depășească de câteva ori baremul minimal al programului.

Ca cei mai mulți dintre locuitorii din Peretu, Florian Țică este un horticultor cu multă experiență. Anul acesta se află deja la a treia cultură. În prima etapă a plantat specialitatea comunei Peretu: cartofii extratimpurii. La Paște deja era cu ei pe piață! După cartofi au urmat roșiile. Acum, spre iarnă, a plantat răsaduri de roșii și dovlecei.

Florian Tica cultivarea rosiilor

Paradoxal, probleme mai mari decât primăvara

După cum spun specialiștii, cea mai mare dificultate în pregătirea unei culturi târzii de tomate, cum este cazul în etapa a doua a acestui program, o constituie obținerea răsadului. Pentru că este produs atunci când afară este cald, parametrii săi de dezvoltare sunt alții. Răsadurile cresc mai repede, dar nu neapărat și la fel de viguroase. De asemenea, rata de maturizare este alta. Ca atare, fermierii trebuie să se gândească din vreme și să înceapă să producă răsadul necesar. Căci, aceasta este o altă regulă de aur a profesioniștilor legumelor: ce îți produci tu, pentru tine, e sfânt. Asta cu toate că, mai nou, unii horticultori au început să cumpere răsaduri de la firme specializate, uneori chiar din import.

Revenind însă la necesitatea de a produce singur răsadul și la ce se întâmplă dacă nu o faci, dl Țică ne-a povestit că nu i-a ajuns materialul săditor pe care și l-a făcut singur, astfel încât a trebuit să mai ia ceva răsaduri și din altă parte. „Numai că tot ceea ce am luat, în jur de 15 – 20%, a fost infectat cu un virus. Infecția s-a întins și la o parte din roșiile din răsadurile mele.“ În termeni concreți, acest lucru se traduce prin pierderi destul de însemnate de producție.

Dăunătorii o duc mai bine vara

În altă ordine de idei, majoritatea plantelor din solar sunt din soiul Yigido, un hibrid cu o rezistență crescută la boli și dăunători, adaptat cultivării în solarii și alte spații protejate. Așa cum se poate vedea și în fotografii, după 20 octombrie, când am vizitat solarul, fiecare plantă avea câte cinci etaje cu fructe, în diverse stadii de dezvoltare. Așadar, cum am mai spus deja, cea mai mare problemă a lui Florian Țică nu o reprezintă producția. Aceasta cu toate că, față de dificultățile din primăvară, se mai adaugă și dezvoltarea masivă a dăunătorilor. Primăvara, când e mai rece, aceștia sunt mai puțini, atât ca număr de indivizi, cât și ca număr de specii. În schimb, la sfârșitul verii și toamna, situația e mult mai complicată. Pe măsură ce vremea se răcește, cei care au stat în câmp încearcă să se retragă în spațiile protejate, pentru a supraviețui. Așa că lupta împotriva lor este cu atât mai grea.

„Tripsul e în floare. De musculița albă nici nu mai vorbesc. Seara, cel puțin, dacă treci prin zonă, te acoperă cu totul.“ Împotriva tripsului luptă cu mijloace biologice, respectiv folosind prădătorii. Până acum, rezultatele s-au dovedit bune. Mai bune decât în cazul folosirii produselor chimice.

Desfacerea, eterna problemă

Dar, dincolo de grijile legate de producție, stau grijile legate de desfacere. De fapt, desfacerea reprezintă încununarea întregii munci. Căci, dacă nu reușești să îți primești banii pentru ceea ce ai produs, atunci degeaba ai mai muncit. Aceasta este – și e normal să fie așa – redusă în două fraze, esența activității oricărui fermier. Or, tocmai aici este problema. Fermierii sunt ocupați cu producția și nu au prea mult timp la îndemână să se ocupe de desfacere. Și astfel ajung la mâna a tot felul de samsari, care profită de graba lor și le cumpără marfa pentru te miri ce.

De exemplu, fermierul nostru, Florian Țică, și-a vândut cele 20 de tone de roșii obținute în cultura a doua cu 1,5 lei/kg. Dar banii nu i-a încasat încă și nici nu știe când îi va primi. „Era un băiat care a luat și de la alții. Zicea că le duce la Metro sau la Profi, nu știu exact. Alții ziceau că le duce la MegaImage. Ideea e că le-a plătit la toți, dar abia după vreo trei luni de când a luat marfa. Așa că sper că o să-mi dea și mie banii. N-am avut altă variantă. Era cald, roșiile s-ar fi stricat, nici la piață nu era cine știe ce preț, așa că i le-am dat să nu rămân cu ele“, ne-a povestit dl Țică.

Unirea face puterea!

Această poveste ți-o pot repeta, cu mici variații, cam toți fermierii din zonă. Dar probabil că, într-un timp destul de scurt, lucrurile se vor schimba. La inițiativa GAL Câmpia Burnazului, în Peretu s-a înființat o cooperativă, care deocamdată reunește 11 membri fondatori.

Primul obiectiv este construirea unui depozit local de legume, cu o suprafață de minimum 1.000 de metri pătrați și cu posibilitatea de control al temperaturii.

În felul acesta, legumicultorii vor putea să se adreseze direct lanțurilor de magazine, având la îndemână cantități suficiente de marfă, și vor putea elimina intermediarii. Dar asupra acestui subiect vom reveni într-un alt material.

Una peste alta, Florian Țică este mulțumit de rezultatele muncii sale. Programul „Tomate Românești“ îl consideră ca fiind un ajutor venit la timp și ca un mesaj de încurajare. Atât de încurajator, încât mi-a destăinuit că a hotărât ca în primăvară să înființeze încă două solarii, pe lângă cele două pe care le are deja, și să renunțe la cultivarea legumelor în câmp. „Merită mai mult, cred eu! Mai ales dacă se mai fac niște programe din astea pentru încă vreo două – trei legume“, mi-a spus fermierul, la despărțire.

Alexandru GRIGORIEV

Peste 2000 de fermieri au primit banii pentru tomatele românești cultivate în spații protejate

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că până la data de 19 iunie 2017 au fost plătiți 27.003.244 lei (6 milioane de euro) unui număr de 2003 beneficiari ai programului de susținere a tomatelor cultivate în spații protejate, urmând ca în perioada următoare să se plătească încă 1.294.000 lei (peste 280.000 euro).

Cei mai mulți agricultori care au primit deja sumele în conturi provin din județul Olt (1.099 beneficiari), Giurgiu (598 beneficiari) și Buzău (89 beneficiari). În funcție de documentațiile depuse de către direcțiile agricole județene, urmează a fi efectuate plățile și pentru restul celor înscriși pentru ciclul 1 de producție, care au valorificat pe piață cantitățile prevăzute până la data de 15 iunie, respectiv circa 4.500 beneficiari.

Restul celor înscriși în program care nu au livrat pe piață cantitățile prevăzute pot face dovada comercializării tomatelor cultivate în spații protejate în ciclul 2 de producție, și anume perioada noiembrie-decembrie 2017.

Numărul total al celor care s-au înscris în acest program este de 7.323 beneficiari din toate județele țării, cei mai mulți înscriși fiind din județele Olt, Giurgiu, Galați, Dolj, Buzău, Teleorman, fapt ce demonstrează interesul deosebit manifestat de producătorii agricoli pentru această formă de sprijin.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Reamintim că schema de ajutor de minimis este destinată producătorilor agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale și familiale, producătorilor agricoli persoane juridice.

Tomate românești în toate piețele agroalimentare din Bucureşti

Echipele de control din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au continuat verificările privind respectarea prevederilor Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, în piețele agroalimentare din sectoarele Municipiului București.

În cele 31 de piețe agroalimentare ce se verifică zilnic se constată faptul că producătorilor agricoli li se asigură un procent corespunzător, în medie de 70% din spațiile de vânzare și se remarcă o îmbunătățire considerabilă a modului de etichetare.

În toate piețele agroalimentare se poate observa organizarea spațiilor distincte alocate producătorilor persoane fizice, marcarea și semnalizarea acestora în mod vizibil prin aplicarea unor bannere, așa încât producătorii agricoli din județele limitrofe sau apropiate care aprovizionează Municipiul București să poată să-și valorifice produsele.

De la începutul acțiunii de control, echipele de inspectori au verificat un număr total de 7.018 operatori, din care 4969 sunt producători agricoli. Echipele de control au realizat verificări zilnice, o parte dintre aceștia fiind controlați succesiv, având în vedere prezența permanentă în piețe.

De la începutul verificărilor, din data de 18 mai 2017 și până în prezent, s-au aplicat în totalitate 108 sancțiuni contravenționale, cu o valoare de 77.800 lei atât administratorilor de piețe, cât și comercianților care nu au respectat normele de trasabilitate sau au substituit originea produselor.

Echipele de control au constatat prezența în piețele agroalimentare a unui număr în creștere permanentă de beneficiari ai ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate, sprijin acordat de MADR din bugetul național.

În paralel cu verificările din piețe, pentru atestatele de producător care ridică suspiciuni în ceea ce privește respectarea prevederilor legale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale desfășoară, împreună cu Direcțiile pentru Agricultură Județene și a Municipiului București, demersurile de verificare a acestora, atât la sediul primăriilor emitente, cât și în teren, la producătorii agricoli.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale desfășoară permanent activități de monitorizare în toate piețele agroalimentare, activități care vizează în principal următoarele obiective:

- asigurarea spațiului necesar pentru comercializarea legumelor și fructelor românești în mod direct de către cei care le-au produs;

- oferta mai mare de legume și fructe proaspete oferite direct consumatorilor de către producătorii autohtoni;

- etichetarea tuturor produselor din piețe, a legumelor și fructelor ce se comercializează în fiecare sezon, cu indicarea corectă a originii produsului (locului de producție sau țării din care provine) și a datei în care au fost recoltate;

- promovarea calității superioare a tuturor legumelor și fructelor autohtone, urmare a obținerii acestora prin metode de cultivare sănătoase și a vânzării lor în scurt timp de la recoltare;

- respectarea drepturilor consumatorilor de a fi informați corect asupra produselor și de a se aproviziona în cunoștință de cauză.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale recomandă tuturor consumatorilor interesați aprovizionarea cu legume și fructe proaspete din producția autohtonă, pentru a beneficia de calitățile oferite de aceste produse și îi asigură în același timp că acțiunile inițiate continuă pentru menținerea ordinii în toate piețele agroalimentare din Municipiul București și din marile orașe din țară.

Sursa: madr.ro

Programul „Tomate Românești“, cum se vede din solar și cum se vede din birou

Termenul de desfacere a producției de tomate din solarii, pentru ca producătorii să beneficieze de prima suplimentară, a fost prelungit de la 31 mai la 15 iunie inclusiv, a anunțat ministrul Agricul­turii, Petre Daea. Acesta este cel mai vizibil dintre rezultatele vizitei pe care președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a făcut-o împreună cu ministrul Agriculturii la legumicultorii din localitatea Cilieni, județul Olt.

„E singura variantă să câștigăm lupta cu mafia!“

„A doua etapă a acestui program este realizarea unor spații de colectare și depozitare. Apoi, a treia componentă, un program de realizare a unor microfabrici de conserve, unde să se poată asocia gospodăriile dintr-o localitate sau chiar din mai multe localități“, a dezvăluit, în premieră, Liviu Dragnea, intențiile guvernanților referitoare la continuarea programului «Tomate Românești». „Este singura variantă în care putem să rezolvăm și să dezvoltăm și mai mult capacitatea de producție și, astfel, să putem câștiga lupta cu mafia și cu evaziunea fiscală. Teoretic, la anul, pe vremea aceasta ar trebui să avem și celelalte două programe“, consideră președintele Camerei Deputaților.

„Fiind în cele două programe, fermierii vor avea cantități, vor avea infrastructură și logistică și n-o să mai fie dependenți de nu știu care șmecher angrosist, care, dacă vrea să le ia roșiile, bine, dacă nu, nu. Având capacități de depozitare și de prelucrare, nu mai merg ei cu mașinile să se roage, ci vin angrosiștii să cumpere, în condiții civilizate. Asta este marea provocare“, a mai detaliat domnia sa.

Fermierii știu și nu știu în ce s-au băgat

Cât de necesară era o întâlnire precum cea despre care vorbim s-a văzut chiar din discuțiile pe care cei doi demnitari le-au avut cu fermierii. De exemplu, dna Sanda Rău, proprietară a unuia dintre solariile vizitate, deși o bună profesionistă, avea o imagine deformată asupra programului. Domnia sa are peste 6.000 mp de solarii. La ora vizitei, recoltase deja peste trei tone de roșii. Adică cu încă 50% peste baremul fixat de program. Și era doar la primul cules! Numai că principala problemă pe care o avea era că nu putea să facă rost de facturi. Or, ca vânzător nici nu are cum să le obțină, acestea fiind primite de către cumpărători. Ca și ceilalți fermieri, nu a fost informată despre modul în care poate face dovada că a vândut marfa în regim fiscalizat. Cât despre prelungirea programului până la 15 iunie, nu știe ce să creadă: „Pe de-o parte nu-i bine, că pe zi ce trece apar tot mai mulți cu marfă și scade prețul.“

Ministrul Petre Daea a sintetizat atât cererile, cât și nedumeririle fermierilor: „Mi-au solicitat ca, având în vedere vremea total nefavorabilă din acest an, să prelungim termenul până la 15 iunie, lucru pe care am să-l propun Guvernului în cel mai scurt timp (între timp, Executivul a adoptat o Hotărâre în acest sens – n.red.). În ceea ce privește desfacerea, la Primării, la Direcțiile Agricole și la APIA găsesc toate informațiile despre modul în care pot să își vândă marfa în concordanță cu prevederile programului, respectiv cum să obțină carnetul de comercializare. În ceea ce privește numărul de fermieri înscriși, la ora aceasta sunt 6.786. Dintre ei au plantat 4.200, peste 2.500 au tomatele în plin rod, iar mai mult de 140 au ieșit deja pe piață.“

Controalele sunt necesare, dar cu ce?

Așa cum au evidențiat cei doi demnitari, Guvernul și agențiile sale se implică, inclusiv prin controale făcute în piețe și în alte locuri de desfacere: „Trebuie mai multă atenție și mai multă rigoare la aceste controale, pentru că de multe ori s-a ajuns în situația anapoda în care producători adevărați, cu certificate în regulă, nu mai au loc în piețe. E o luptă care nu se câștigă într-o zi și în care un rol important îl au și cumpărătorii. E important ca ei să înțeleagă că e bine să consume produse românești. Oamenii de aici fac produse bune, curate și sănătoase. De ce să nu mâncăm gustos și sănătos și să mâncăm tot felul de prostii care vin din alte țări? Că dacă ar fi bune, Doamne, iartă-mă! În nicio țară nu este raiul ăsta în ceea ce privește mafia. Ați văzut și în reportaje că se aduc tot felul de produse de calitate scăzută. Și noi trebuie să ne complacem și să acceptăm asta, când putem să avem produse gustoase, curate și poate chiar mai bune la preț?“, s-a întrebat șeful partidului de guvernământ.

Referindu-se la controlul fitosanitar al produselor aflate pe piață și la faptul că în toată țara nu există decât două laboratoare specializate, Liviu Dragnea a spus: „Categoric nu pot face față! Dar credeți că asta a fost o scăpare sau a fost stabilit în mod intenționat să nu se mărească numărul de laboratoare și de locuri unde poți să faci analize serioase? În ultimii douăzeci și ceva de ani poate că cineva a gândit tot sistemul acesta și tot planul!“

O luptă pentru miliarde de euro

Trecând la o scară mai mare, respectiv la facilitățile oferite și celor care practică cultura cerealelor, președintele Camerei Deputaților a declarat: „De ani de zile, în România, cu voie sau de nevoie, câteodată chiar și cu oamenii din interiorul țării, s-a reușit ca producția agricolă, zootehnia, industria alimentară să meargă din ce în ce mai jos pentru a deveni o piață de desfacere, nu furnizori de hrană.

Pentru producția de cereale, principalul nostru obiectiv a fost să dăm subvențiile la timp, ceea ce s-a simțit. Astăzi se încheie depunerea cererilor pentru subvențiile pe anul viitor, ceea ce va permite ca în octombrie să înceapă plata avansului, care este un mare ajutor.

În rest, este o luptă pentru a răsturna balanța. Acum importăm sute de mii de tone și exportăm zeci de mii de tone, aproape din fiecare produs. Asta este marea bătălie! Sunt miliarde de euro în joc, pe care unii le vor pierde; noi vrem să le câștige românii! Asta este lupta pe care o vedeți, în diverse forme, la televizor, în presă și în alte medii. Categoric că și zootehnia este o soluție pentru valorificarea superioară a cerealelor. Vorbeam de lână: peste 75 – 80% din producția de lână din România ori se aruncă pe câmp, ori i se dă foc. Pieile de bovine la fel. Avem în proiect să facem un program pentru colectare lână și piei. Practic, trebuie să reluăm tot ce era în agricultură înainte!“, a sintetizat al treilea om în Stat.

Ministrul Agriculturii a adăugat: „Pentru cereale, pentru porumb în special, o soluție este dezvoltarea sectorului porcin, motiv pentru care am lansat și susținem acel program care va face ca în România să rezolvăm problema efectivelor și să avem consumatori pentru cel mai valoros furaj, porumbul.“

Vizita s-a încheiat la o fermă de vaci din localitatea Rusănești, unde ministrul Agriculturii a dorit să mai sublinieze una dintre convingerile sale: „Vaca de lapte are viitor în România!“

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 12-13

Cum se vede de la Bragadiru programul „Tomate românești“

Primăvara acestui an a venit parcă altfel decât în alți ani. Cel puțin, așa li se pare unora dintre fermieri. Printre ei se numără și legumicultorii din Teleorman. Începutul lui 2017 le-a adus acestora o speranță și o provocare: Programul „Tomate românești“. Cum sunt oameni harnici, și istoria o dovedește, niciodată n-au fugit de nimic, au ridicat mănușa.

Solarii cât vezi cu ochii!

„Inițial, oamenii au fost destul de reticenți“, povestește doamna Veronela Pantalie, directorul Direcției Agricole Județene Teleorman. „Abia după ce, împreună cu colegii mei, am luat la pas toate comunele și le-am explicat, au început să se implice. Până acum (20 martie – n.red.) avem înregistrate 270 de cereri de înscriere în program. Plantările sunt în toi și avem și 12 cereri de verificare la fața locului“, a mai spus domnia sa.

Trebuie precizat, încă din capul locului, că în județul Teleorman există mai multe zone în care principala ocupație a oamenilor o reprezintă cultura legumelor. Una dintre ele este comuna Bragadiru. Acolo ne-am dus și noi ca să vedem la fața locului cum s-au implicat oamenii. Până să ajungi în localitate, chiar ca drumeț neavizat, te lămurești că ai de-a face cu o comunitate de legumicultori după mulțimea solariilor din zonă. Cât cuprinzi cu ochii, câmpul este acoperit cu solarii. Probabil că suprafața lor totală depășește câteva zeci de hectare.

tomate bragadiru 2

Dănuț Barbu, unul dintre fermierii pe care ne-am propus să-i vizităm, ne-a întâmpinat la poarta casei, sub un banner care înștiința că este participant la programul „Tomate românești“. Are 48 de ani și se ocupă cu legumicultura dintotdeauna. De 18 ani cultivă legumele și în solarii. La ora actuală lucrează 68 de arii de teren acoperit. Solariile încep din spatele casei și se întind până destul de departe, în câmp. „Una peste alta, sunt mulțumit de ceea ce fac. Rezultatele sunt destul de bune, dar ar putea să fie mult mai bune“, îmi spune el, încă de la început. Cât despre program, „e foarte bun, ca orice sprijin care ne este acordat“.

„Cu bălegar e mai ieftin!“

La ora vizitei noastre, 1.600 m² de solarii erau cultivați cu roșii. Nu mai puțin de 7.000 de fire. Toate erau înflorite. „Sunt un pic întârziate, pentru că nu a prea fost soare până acum“, spune Dănuț Barbu. L-am rugat să vorbească despre tehnologia folosită. Așa am aflat că arătura se face încă de prin noiembrie, când este adunată ultima recoltă din solarii. Folosește un tractoraș mic și un motocultor. Apoi împrăștie bălegarul. „Folosim și NPK-uri, 20 : 20 : 20, dar mai ales în perioada de înflorire“, ne spune. „Cu bălegar însă ieși mult mai ieftin. Pe de altă parte, depinde mult și ce pământ ai. La mine, aici, este pământ negru. E bun, pentru că te ajută să faci cantitate, dar întârzie coacerea. Ca să rezolv cât de cât această problemă, am cărat 12 tone de nisip, de pe plajă, de la râu, și l-am amestecat cu pământul. La alții, unde este doar nisip, trebuie îngrășat mai mult. Altfel, după o cultură, e secătuit. Dacă nu-i pui bălegar, ce să mai iasă?“, îmi deslușește, sfătos, tainele pământului.

Din Spania – lucruri bune, dar și trips

Pe la jumătatea lui decembrie urmează semănatul. Semințele se așază în brazdă și așteaptă, cuminți, să germineze. Iar de Mărțișor începe „distracția“. Roșiile sunt răsădite în solarii. Sunt legate, fiecare cu sfoara ei, de structura solarului. „A fost bună și munca în Spania la ceva“, crede Dănuț Barbu. „De-acolo am învățat și noi tot felul de chestii noi, cum e asta cu legatul cu sfori. Înainte puneam araci la fiecare plantă. Munceam o grămadă să batem atâția araci. Tot de-acolo au venit și udatul în sistem picătură, cu furtune speciale, și acoperitul pământului dintre rânduri cu folie, ca să nu mai răsară buruienile. Păi înainte, după ce udam, o zi nu se putea intra în solar de ce noroi se făcea. Între rânduri nu vă imaginați ce putea crește... Vă dați seama, era cu bălegar, așa că răsărea ce vrei și ce nu vrei. Toată ziua trebuia să stai și cu mâna, și cu sapa!“, mai povestește fermierul. Din când în când, trebuie aplicate și tratamentele fitosanitare. Principalul dăunător este tripsul. „Ăsta a venit tot din Spania, adus pe sistemele de udare luate de acolo la mâna a doua“, crede legumicultorul.

tomate bragadiru 3

O certitudine și mulți „dacă“

Legat de producție, este convins că va culege cel puțin două kilograme de roșii de pe fiecare fir, pentru că folosește soiul „bulgăresc“, adică „roșiile alea alungite după care sunteți înnebuniți dumneavoastră acolo, la București“. Așa că prima de 3.000 de euro este ca și încasată, afară doar dacă... Și sunt mulți dacă! Primul este dacă roșiile se vor coace înainte de 1 iunie. Aici sunt cele mai puține incertitudini. În mod normal, n-ar trebui să întârzie.

Apoi vine cel mai mare „dacă“: dacă se vor găsi cumpărători pentru roșii. Căci desfacerea este cea mai mare problemă a zonei. „Ne chinuim, facem producție, facem calitate, dar avem probleme la desfacere. Nu putem intra în supermarket-uri, iar ca să vindem la tarabă, avem cantități prea mari. Așa că, de regulă, ne facem veacul în piața de gros Pucheni, de la marginea Bucureștiului. Și acolo e complicat pentru că sunt tot felul de samsari, care adună din toată țara și fac prețurile cum vor ei. Când venim noi, ei fiind mulți, cu multă marfă, scad prețul pieței. Cum plecăm, cum ridică prețurile“, ne povestește fermierul despre cum se face vânzarea. Și ca să facem și un pic de politică economică europeană, îmi mai spune că „mie îmi place când aud cum se ceartă turcii cu olandezii, că poate se supără și nu mai bagă Turcia în UE. Ș-atunci n-o să mai vină ei, cu toate legumele lor, și noi nu mai stăm degeaba!“ Ba chiar are și un set de soluții: „Nu e problemă că vine ANAF peste mine sau prinde două babe în târg, la Pucheni, și le confiscă marfa! ANAF ar trebui să aibă un pichet exact așa cum e pichetul de grăniceri, la Giurgiu, că pe-acolo intră TIR-uri întregi cu marfă fără acte din Turcia. Acolo e evaziunea fiscală, nu la noi!“

În ceea ce privește programul „Tomate românești“, Dănuț Barbu crede că ar trebui extins și la alte două-trei legume. „Altfel, dacă nu anul ăsta, că n-au apucat, atunci sigur la anul, parcă văd că toată lumea o să pună roșii și la 1 iunie o să ajungă prețul la 50 bani/kg.“ În ceea ce îl privește, pe lângă roșii mai cultivă și vinete, castraveți și dovlecei. „La vânătă, munca este mai puțină, dar se bagă bani ca într-un copil mic. Iar ardei nu pun din cauza fusariozei și a tripsului. E foarte sensibil“. În orice caz, este asigurat în ceea ce privește diversitatea produselor...

„Dacă nu prind preț bun, nu merită!“

Viorel Matei, Viva, cum îi spun prietenii, are solariile în celălalt capăt al satului. Când am ajuns la el, tocmai lucra la învelirea unui solar modernizat. Deși tot cu structură de lemn, acesta avea o înălțime la coamă de aproximativ patru metri, față de maximum 2,5 m, cât au cele mai vechi. Astfel se ventilează mai bine și ca urmare, și legumele se dezvoltă mai bine.

tomate bragadiru 4

Suprafața totală a solariilor pe care le are Viorel Matei este de aproape un hectar. Mai exact, 98 de arii. Din această suprafață, 38 de arii sunt și încălzite artificial. Dar, față de Dănuț Barbu și de majoritatea legumicultorilor din zonă, Viva nu folosește sobe cu rumeguș. Începând de anul acesta a pus în funcțiune centrale cu lemne. Diferența se vede și se simte. În solariile sale, temperatura este mai ridicată, iar roșiile sale au legat deja rod. Dar, spune el, și costurile sunt mai mari. „Consumul de lemne este ridicat. Am avut în toamnă 100 de tone de lemne, din care n-a mai rămas prea mare lucru. Asta înseamnă că, dacă nu prind un preț bun la roșii, atunci nu prea merită.“ Vorbește despre roșii pentru că în toată suprafața încălzită le-a cultivat. Nici mai mult, nici mai puțin de 12.000 de fire. Toate „soi bulgăresc“. „Bulgarii au cea mai bună sămânță de roșie, trebuie să recunoaștem. Și noi avem soiuri foarte bune și gustoase, dar, din păcate, nu sunt transportabile“, consideră fermierul.

Legumicultura, ca un sport greu

Activitatea de legumicultor o practică de multă vreme și îi place. Per total, este mulțumit de rezultatele muncii sale. „Nu pot spune că nu câștig, chiar dacă nu am reușit să adun nimic. Dacă vine un hoț să mă scuture, nu găsește bani la mine“, glumește el. „Adevărul este că trebuie să investești în permanență. Dacă vrei să obții ceva, atunci solariile trebuie reperate mereu. În anul ăsta, de exemplu, de două ori s-a întâmplat să ia foc câte un solar. Noroc că am fost pe fază și a ars doar puțin din folie. Sistemele de udare, soluțiile costă și ele. Despre centrale, nici nu mai spun...“

În ceea ce privește fertilizările și tratamentele aplicate, folosește, în cea mai mare parte, substanțe organice, bio. „Doar din astea mâncăm și noi“, întărește el.

În afară de roșii, în cultura a doua sădește vinete și castraveți. Despre programul „Tomate românești” crede că este o inițiativă bună. „Vă dați seama, e ceva să primești 3.000 de euro, își mai acoperi din cheltuieli. Pe de altă parte, cred că te cam limitează, pentru că nu se acordă decât pentru 1.000 m². Mie, unul, mi-ar fi convenit mai mult dacă se dădeau mai puțini bani, dar pentru mai multe suprafețe. Adică, de exemplu, să se dea doar 2.000 de euro, dar pentru mai multe bucăți de zece arii. Dar nu e rău nici așa!“

Pentru el, munca de legumicultor este ca un sport greu, pe care îl practici toată viața. Cu victorii sau doar cu mulțumirea de a fi participat la competiție.

Fără asociere, problemele nu se vor rezolva

Cristian Chisac are 38 de ani și este un bărbat ambițios. Începând de anul trecut este și primarul comunei Bragadiru. În această calitate s-a hotărât să se implice în rezolvarea problemelor legumicultorilor. „Primul lucru pe care l-am făcut a fost să facilitez accesul fermierilor la informațiile privind activitatea lor și la cele legate de accesarea fondurilor europene. Fiind bine informați, pot să lucreze mai bine. Pe de altă parte, acum caut moda­litatea care să ne permită să accesăm fonduri europene pentru construirea unui depozit frigorific. În felul acesta, producțiile ar putea fi păstrate și valorificate mai bine și nu mai sunt vândute primului venit, la orice preț. Apoi mă mai gândesc să facem o făbricuță de procesare a roșiilor, în special. În felul acesta am putea valorifica mai bine și roșiile de calitatea a doua și a treia. Asta ar aduce venituri suplimentare și ar face ca prețul celor de calitatea întâi să crească, pentru că nu ar mai fi amestecate cu unele de calitate inferioară.“

Din păcate, toate aceste proiecte frumoase ale edilului se lovesc de o piedică. Ele nu se pot realiza fără ca fermierii să înființeze una sau mai multe asociații, care să devină o parte în proiecte. Or, legumicultorii refuză cu încăpățânare să se asocieze. „E o problemă de mentalitate și de lipsă de încredere. Au existat încercări, dar, până acum, niciun rezultat. Și, din păcate, dacă oamenii nu se vor asocia, atunci nu vom putea rezolva problema desfacerii!“, a încheiat primarul Chisac.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 24-25-26

Abonează-te la acest feed RSS