La nivelul Direcțiilor Agricole Județene, responsabile cu implementarea Programului Tomata, la data de 03.04.2023, s-au înregistrat un număr de circa 22.295 solicitanți pentru înscriere. Astfel, în județul Olt s-au înscris 7.070 beneficiari, în județul Galați avem peste 5.700 de solicitanți, în Dolj 1.936, iar în Giurgiu 1.881. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când s-au înregistrat un număr de 17.180 de cereri, acum se remarcă o creștere de peste 20 %.

Din datele operative prelucrate de MADR, în prezent, s-au înscris 7.154 tineri până în 40 de ani, care reprezintă circa 32% din totalul producătorilor înscriși, lucru pozitiv, având în vedere implicarea tinerei generații în dezvoltarea propriilor afaceri din agricultură. Dintre județele performante în privința tinerilor, menționăm județul Galați cu 2.262 producători de până în 40 de ani, județul Olt cu 2.219 și județul Dolj cu 523 producători.

„Programul Tomata are deja o anumită vechime și iată că acest număr mare de cereri îi conferă o consistență mai pronunțată. Acum avem peste 7.150 de tineri înscriși în program, este o cifră care ne onorează. Dacă privim spre anul 2019, atunci aveam doar 1224 tineri care renunțaseră la pribegie și au revenit în țară pentru a se apuca de această activitate. Avem satisfacția realizării actului normativ încă din anul 2022, fapt care asigură predictibilitatea Programului. Nu există județ care să nu aibă un cultivator de tomate înscris în Program, chiar și acolo unde nu sunt condiții prielnice cultivării tomatelor în spații protejate, cum ar fi în Covasna, Harghita sau Brașov”, a declarat ministrul Petre DAEA.

Din analiza informațiilor centralizate se observă că acest Program a fost accesat în toate județele, pentru anul în curs prezentând un deosebit interes în rândul tinerilor, așa cum reiese din datele operative.

Producătorii de tomate au avut posibilitatea accesării sprijinului de minimis până la data de 1 aprilie 2023, pentru care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a alocat circa 3000 de euro/beneficiar. Valorificarea producției se va face până la data de 30 iunie 2023, inclusiv, iar ultima zi de depunere a documentelor justificative este data de 14 iulie 2023, inclusiv, în conformitate cu HG 1569/2022.

Regăsiți atașat acestui comunicat stadiul depunerii cererilor pe fiecare județ in parte.

Click aici - Situație județe program tomata 2023 (pdf)

Cine sunt cei care ne hrănesc? La zi, în agricultură, de data aceasta cu tânărul inginer agronom Florin Humă care, împreună cu familia, administrează

1.400 hectare în comuna Ștefan cel Mare, județul Vaslui. Acesta a absolvit în urmă cu 9 ani cursurile Facultății de Agricultură din Iași, ulterior a revenit în satul natal cu scopul precis de a moderniza activitatea agricolă din ferma tatălui său şi de a o extinde atât ca dimensiune a suprafeței exploatate, cât şi ca tipuri de activități desfășurate, orientându-se inclusiv spre valorificarea superioară a producției agricole. Unul dintre cei mai importanți pași a fost cel legat de realizarea investițiilor în noile tehnologii de producție şi în depozitarea recoltelor, urmat de investițiile într-o unitate de producere a nutrețurilor combinate.

Drone şi agricultură de precizie

Florin activează în sectorul vegetal, fiind responsabil cu adaptarea tehnicii şi a tehnologiei la tot ceea ce este mai nou. El a introdus în ferma vegetală dronele şi agricultura de precizie – de la semănat şi până la controlul culturilor şi la aplicarea produselor de protecție a plantelor.

„Lucrez în jur de 300 de ha pe societatea mea. Cultivăm în special cereale de toamnă, grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui, dar mai avem și lucernă. În spatele meu sunt trei celule de depozitare a câte 1.000 de tone fiecare, 3.000 tone de stocare cereale. Am urmat cursurile acestei facultăți pentru că mi-am dorit să lucrăm cât mai profesionist. Acum, în ferma noastră se practică agricultura de precizie. Am achiziționat împreună cu tatăl meu diverse utilaje performante, care ne ajută foarte mult munca în câmp. Păcat că nu se încurajează mai mult acest segment. Tot ceea ce am reușit a fost pe bani proprii, fără ajutorul oferit de stat. Am riscat, s-a văzut un progres, dar ritmul ar fi fost mai accelerat dacă exista un ajutor real în acest sens“, ne transmite inginerul agronom Florin Humă.

După investiţiile majore direcţionate până acum către tehnica de lucru, spaţii de depozitare (capacitate 3 mii tone) şi micro FNC (capacitate 1 tonă/oră), pentru acest an este vizată, inclusiv prin contractarea de noi credite, continuarea finanţării achiziţiei de tractoare şi combine performante.

Beatrice Alexandra MODIGA

Concepția generală în ceea ce-i privește pe tineri spune că aceștia fug de zootehnie... Dar, odată cu criza locurilor de muncă lucrurile s-au schimbat. Mulți tineri au realizat faptul că o afacere bună în acest domeniu le poate asigura un trai liniștit. De la această idee au plecat și cei pe care vi-i prezentăm în rândurile de mai jos.

Ferma transformată dintr-un fost CAP

Gabriel Vlăduț Tăbăcaru din comuna Roșiești, județul Vaslui, împreună cu tatăl său deține o fermă de ovine cu un efectiv de 1.400 capete, alta de bovine și o fermă vegetală. Ferma a fost înființată în anul 2010, cu un efectiv de 300 de ovine și de atunci până în prezent a avut o dezvoltare continuă.

„Din dragoste de animale am ales să rămân alături de tatăl meu. Deținem și o fermă vegetală la care sunt administrator cu o suprafață de 250 ha, din care 100 ha arabil, iar restul pășune. De mic am avut un vis și o dragoste mai aparte pentru animale. Aveam în proprietate un grajd de la fostul CAP care fusese lăsat în paragină, iar în anul 2021 i-am găsit o nouă destinație, jumătate din el a fost reparat și consolidat, devenind ulterior o magazie pentru depozitarea cerealelor. M-am gândit să populez cealaltă jumătate cu vaci din rasa Bălțata românească de tip Simmental, unde urma ca în decembrie 2021 să apară primele 10 vițele.

În septembrie 2022 am mai achiziționat încă 7 juninci gestante. În prezent, la ovine avem două rase,  Merinos de Palas și Suffolk. La rasa Suffolk am ajuns prin metisarea Merinosului și am adus berbeci din rasa Suffolk, iar pe partea de vaci, Bălțată românească. Pe partea de furajare la ovine nu mergem pe o anumită rețetă, oaia nu este pretențioasă. În schimb, pentru vaci am achiziționat o remorcă tehnologică și urmăresc o anumită rețetă, iar la vacile cu lapte avem o producție medie pe zi/cap animal de 25 de litri“, specifică crescătorul vasluian.

La vârsta de 25 de ani să activezi în acest domeniu nu este chiar roz, iar cel mai important lucru este timpul pentru că ești legat de animale, adaugă tânărul crescător vasluian.

„Dar eu nu mă plâng. Dacă stai chiar și 10 minute în fermă te încarci cu energie, este ceva de nedescris. Pe partea de desfacere a produselor e puțin mai greu. Nu ai piață și nici preț. Mieii produși îi vindem la arabi, dar prețul nu ne este favorabil. Pe timpul verii ducem brânza la piață, iar laptele produs de la văcuțe îl distribuim pe plan local. Dacă nu ai dragoste față de animale, pasiune pentru ceea ce faci să nu te apuci pentru că după primul hop renunți, iar câștigul nu vine după o zi sau două“, încheie Gabriel Vlăduț Tăbăcaru.

Oile Texel, rasa de carne nepretențioasă...

Un alt bun exemplu este un tânăr crescător care face încrucișări cu rasa de ovine de carne Texel, în microferma sa din apropierea orașului Pașcani.

Eduard Daniel Cășăriu, un tânăr curajos, şi-a transformat gospodăria într-o microfermă. Este practic o afacere prin care aduce mai aproape de consumator produsele sănătoase din carne și lapte.

În contextul unei cereri tot mai mari de carne de oaie, în special din partea țărilor arabe, tinerii crescători români de ovine se văd nevoiți să se adapteze noilor cerințe ale pieței. Una dintre rasele căutate și de Eduard Daniel Cășăriu este Texel-ul olandez, recunoscută pentru calitatea foarte bună a carcasei, precum și pentru faptul că exemplarele nu sunt deloc pretențioase când vine vorba de hrană.

„Din copilărie mi-a plăcut viața la țară, să fiu înconjurat de animale și să am propria fermă. Întotdeauna am crescut animale în gospodărie alături de familie. Creșterea animalelor și mai ales a ovinelor o practic din pasiune. În anul 2020 aveam 10 oi, iar în prezent am ajuns la aproape 100 ovine și caprine și la un efectiv redus de vaci din rasa Bălțată românească. În acest moment merg pe baza metisului rasei de ovine Țurcană cu rasa de carne Texel. Femelele le țin pentru reproducere și doar masculii ajung către abatorizare. Îmi doresc să ajung la un număr mai mare de animale. Ca tânăr e destul de greu, dar și frumos. Dacă nu investești iubire și pasiune, nu realizezi nimic“, încheie Eduard Daniel Cășăriu.

Inflația de tineri a transformat zootehnia din cenușăreasă în zână, crescătorii noii generații aducând în fermele zootehnice pasiunea pentru lucrul bine făcut și oferind afacerii mai multă siguranță și potențial de dezvoltare.

Beatrice Alexandra MODIGA

Clubul Fermierilor Români a lansat „Pactul între generații pentru viitorul agriculturii“, un document conceput ca o declarație de asumare voluntară de către toate generațiile de fermieri a unor valori și interese comune în privință cultivării pământului, văzut nu doar ca o resursă economică, dar și ca factor de continuitate și stabilitate a familiei, comunității și societății în ansamblu. Documentul a fost lansat în cadrul Conferinței Naționale „Tineri Lideri pentru Agricultură“, eveniment desfășurat pe 10 mai 2022 la București, în prezența a peste 300 de invitați, fermieri de toate vârstele, autorități din România și de la Bruxelles, reprezentanți ai mediului universitar și asociații de fermieri, companii din agrobusiness, companii de training, ambasade, parteneri ai Clubului etc. Conferința a fost organizată pe trei paneluri tematice în care au fost abordate subiecte de interes pentru tinerii fermieri și pentru întreaga industrie agricolă din România și au fost discutate direcțiile necesare pentru ca noua generație de fermieri să fie cât mai bine pregătită și susținută pentru preluarea și dezvoltarea afacerilor agricole construite de părinții și bunicii lor.

Barna Tánczos: „Agricultura trebuie privită și din perspectiva naturii“

Prezent la eveniment, Barna Tánczos, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a subliniat faptul că agricultura trebuie privită și din perspectiva impactului asupra naturii, iar provocările Europei, respectiv pe plan mondial, sunt foarte mari în ceea ce privește protejarea mediului, în condițiile în care sectorul agricol are cel mai mare impact asupra mediului, alături de transporturi, conform statisticilor UE. Ministrul a mai spus că trebuie să luptăm în mod rațional și eficient pentru reducerea emisiilor de metan și dioxid de carbon in domeniul agriculturii, prin măsuri active și eficiente, și că finanțările care vin dinspre Ministerul Agriculturii pentru agricultura ecologică trebuie să fie substanțiale. Totodată, ministrul și-a exprimat speranța că generația tânără va îmbina preocuparea pentru mediu cu profesionalismul învățat pe băncile facultății și dăruirea generațiilor antemergătoare, astfel încât agricultura românească să devină mai performantă și mai prietenoasă cu mediul și să ne recâștigăm locul bine meritat în Europa.

Sorin Câmpeanu a punctat nevoia de practică din liceele agricole

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a vorbit despre necesitatea investițiilor în învățământul dual agricol din România cu scopul de a dezvolta programe care să redea atractivitatea liceelor agricole. Ministrul a subliniat nevoia de consolidare a activităților practice din aceste licee și a propus fermierilor prezenți la eveniment inițierea unor parteneriate cu instituțiile de învățământ prin care să preia elevi și studenți în practică. În prezent, în România există 60.000 de tineri în învățământul agricol, din care 48.000 sunt în universități, conform datelor prezentate în cadrul conferinței.

Achim Irimescu: „O bună parte din Parlamentul European nu mai este de partea fermierilor“

Achim Irimescu, ministru plenipotențiar, Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, a explicat în cadrul conferinței ce înseamnă un model de agricultură durabilă: agricultură bio, introducerea digitalizării și agriculturii de precizie, aplicarea ecoschemelor, care contează 25% în bugetul plăților directe, investiția în inovare și cercetare cu scopul de a găsi soluții. Ministrul a evidențiat faptul că, în accepțiunea Uniunii Europene, o fermă durabilă înseamnă reducerea masivă a emisiilor și soluții pentru a reduce foarte mult impactul de mediu și climă, aspecte incluse în Pactul Ecologic European (Green Deal) prin cele două strategii, „Farm to Fork“ și „Biodiversitate“, care aduc provocări majore fermierilor din România. Totodată, ministrul Achim Irimescu a tras și un semnal de alarmă. Potrivit acestuia, europarlamentarii sunt din ce în ce mai puțin aliniați cu cerințele fermierilor din statele membre. „Din păcate, o bună parte din Parlamentul European nu mai este de partea fermierilor. Fermierii trebuie să lupte pentru drepturile lor, trebuie ca vocea lor să se audă la Bruxelles, pentru că altfel decizia se ia politic, fără să avem o evaluare de impact. Nici acum nu avem o evaluare de impact a strategiilor Farm to Fork și Biodiversitate“, a explicat ministrul Achim Irimescu.

Carmen Avram avertizează: „6 milioane de ferme sunt în pericol de dispariție“

Într-o intervenție on-line în cadrul conferinței, europarlamentarul Carmen Avram, membră a Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, a vorbit despre pericolul în care se află milioane de ferme: „Continentul nostru îmbătrânește, fie că ne place sau nu, iar acest proces de îmbătrânire afectează în principal zonele rurale și agricultura. Un studiu recent pus la dispoziția Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European arată că, între 2013 și 2016, am pierdut la nivel european 5 milioane de ferme, iar prognoza următoarelor decenii nu este deloc optimistă. Același document estimează că, până în 2040, alte 6 milioane de ferme sunt în pericol de dispariție. Asta înseamnă că vom avea cu 62% mai puține ferme decât în 2016. Mai grav, dispariția acestor ferme duce la un alt fenomen îngrijorător: abandonarea terenurilor. Astfel, 56 de milioane de hectare riscă să rămână ale nimănui. Dacă nu puteți să cuprindeți cu imaginația această suprafață, vă spun doar că este de 18 ori cât toată Belgia. Motivele pentru care am ajuns aici sunt multiple, dar principalul vine din zona agriculturii. La nivel european, aproape 90% dintre fermieri au vârsta peste 40 de ani. În România, tendința de îmbătrânire a acestei categorii profesionale este și mai accentuată. Astfel, avem foarte mulți fermieri trecuți de 60 de ani și un procent infim de manageri tineri de fermă, fapt ce ne poziționează sub media europeană la acest capitol“, a explicat Carmen Avram în intervenția sa în cadrul evenimentului.

Laszlo Borbely: „În agricultură ne confruntăm cu o lipsă de forță de muncă specializată“

Laszlo Borbely, consilier de stat în cadrul Departamentului de Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, s-a alăturat inițiativei Clubul Fermierilor Români și susține tinerii, ca principal vector al tranziției către o dezvoltare durabilă. Prezent la Conferința Națională „Tineri Lideri pentru Agricultură“, Laszlo Borbely a atras atenția că, în prezent, în agricultură ne confruntăm cu o lipsă de forță de muncă specializată, în contextul deteriorării învățământului profesional din ultimele decenii. Totodată, Borbely a salutat programul dezvoltat de Club și a subliniat faptul că noua generație de fermieri are un rol esențial, acela de a schimba mentalitatea societății în privința unor subiecte precum siguranța alimentară sau problema deșeurilor.

Sorin Moise: „Tinerii au un rol aparte în viitorul Plan Național Strategic“

Sorin Moise, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a reamintit faptul că instituția pe care o reprezintă dorește să încurajeze afacerile tinerilor fermieri, astfel încât acestea să fie competitive, durabile și rentabile, pentru că de acest lucru depinde și securitatea alimentară a României. În acest context, oficialul a explicat că tinerii au un rol aparte în viitorul Plan Național Strategic. Astfel, pentru aceștia vor exista două alocări distincte: instalarea tânărului fermier, cu o alocare de 250 milioane euro, și continuarea activităților tinerilor fermieri (investiții în fermele pe care tinerii fermieri deja le-au făcut), în valoare de 175 milioane de euro. Totodată, Sorin Moise a subliniat că tinerii au un partener de nădejde în actuala conducere a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care își propune ca politicile publice pe care le elaborează să fie rezultatul dialogului cu tânăra generație de fermieri.

Agricover a lansat Agrinnovator

În cadrul evenimentului „Tineri Lideri pentru Agricultură“, Agricover, partener principal al programului și lider al pieței de agribusiness din România, a anunțat lansarea unui nou program centrat pe identificarea direcțiilor de inovare în agricultura viitorului. Agrinnovator este un grup de lucru ce are ca misiune promovarea cunoștințelor despre tehnologiile agricole de mâine, aprofundând două direcții principale de lucru: transformarea digitală a agriculturii și agricultura ecobioregenerativă. Prin acest nou program, Agricover își mărește gama inițiativelor de susținere a creșterii performanței pentru o agricultură sustenabilă. Proiectul îi are în centru pe tinerii fermieri pregătiți să ducă agricultura românească la următorul nivel de dezvoltare și performanță prin expunerea de soluții și tehnologii agricole internaționale. „În continuarea programului de formare «Tineri Lideri pentru Agricultură», organizat de Clubul Fermierilor Români și susținut de Agricover, ne-am propus să investim în entuziasmul, energia și cunoștințele practice ale acestor tineri valoroși pentru a lucra pe diferite teme care vin să pregătească viitorul agriculturii românești sustenabile și performante“, a menționat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

A patra serie a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“

În calitate de partener principal, grupul Agricover continuă sprijinul financiar și pentru seria a patra a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“, acoperind integral cheltuielile de școlarizare pentru toți participanții. Programul se adresează absolvenților de facultate, cu vârsta până în 35 de ani, care vor prelua afacerea de familie în agricultură sau doresc să dezvolte o afacere în domeniu. Până în 2027, acest program urmărește să pregătească un număr de 1.000 de tineri, copii de fermieri, pentru asigurarea succesiunii afacerii de familie, reprezentarea intereselor fermierilor la nivel european și național, asumarea rolului de lider în propria afacere și comunitatea rurală, promovarea noilor tehnologii de Agricultură 4.0 și crearea unei comunități de tineri promotori ai inovației și antreprenoriatului. Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură“ este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders, în calitate de Integrator, și are ca parteneri educaționali companii mari de training din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring. În prezent, Clubul Fermierilor Români derulează înscrierile la a patra serie a programului, care va debuta în toamnă și va pregăti peste 120 de copii de fermieri.

Simona-Nicole David

În ultimii ani se observă tot mai mult o creștere a numărului de tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate agricolă sau sunt dispuși să dezvolte fermele de familie. Sprijinirea procesului de modernizare a fermelor înființate cu banii obținuți prin accesarea proiectelor europene a încurajat tinerii să se îndrepte spre acest sector. În plus, studiile superioare în domeniu le-au oferit posibilități diverse tinerilor din mediul rural, cu un efect pozitiv asupra economiei naționale.

Proiect european în valoare de 350.000 euro

Cosmin Gavriliu, student la specializarea Exploatarea mașinilor și instalațiilor pentru agricultură și industria alimentară (EMIAIA), Facultatea de Agricultură Iași, cultivă în ferma familiei din localitatea Tămăoani, comuna Frumușița, județul Galați, o suprafață de 200 ha, cultură mare (grâu, orz, mazăre, porumb, floarea-soarelui) și deține aproape toată „flota“ de utilaje pentru efectuarea lucrărilor agricole (3 tractoare, semănători, prășitoare, pluguri, combină de recoltat). Pentru că este, așa cum spuneam, student, activitatea agricolă o desfășoară printre picături, în weekeend-uri sau în vacanțe.

„Ce avem noi este o fermă familială; lucrez doar eu cu tata și fratele meu, iar rolul meu este de operator mecanic și administrator. Am accesat fonduri europene în anul 2018, Submăsura 4.1 - Investiții în exploatații agricole, iar firma a fost eligibilă la o sumă de 350.000 de euro, din care am achiziționat o gamă variată de utilaje (combină de recoltată, tractor și alte utilaje). Pe viitor, după finalizarea proiectului vom mai accesa și alte fonduri pentru dezvoltare.“

Tânărul gălățean recomandă tuturor tinerilor acest domeniu deoarece este plin de suspans: „Eu m-am născut printre tractoare și am crescut cu ele, nu aș putea spune că există o altă meserie mai frumoasă decât cea de fermier. Agricultura este importantă pentru fiecare dintre noi. Suntem mici fermieri, doar noi, cei care în plină campanie stăm de dimineață până seara în câmp, înțelegem cât de importantă este această activitate. Consider că suntem una dintre puținele țări care produc cereale fără a folosi cantități mari de îngrășăminte chimice. Fără agricultura totul ar lua-o razna“, încheie Cosmin Gavriliu.

Fondurile europene, motorul de dezvoltare

Alexandru-Mădălin Țuțu, student la specializarea Agricultură, anul II de studii, gestionează împreună cu tatăl său o suprafață de circa 550 ha în comună Suhurlui, județul Galați. Acesta a ales să urmeze studiile în acest domeniu deoarece vrea să extindă ferma familiei prin accesarea de fonduri europene și, ulterior, prin achiziționarea mai multor utilaje și construirea de noi spații de depozitare a cerealelor.

„Odată cu absolvirea facultății mă gândesc să accesez fonduri europene pentru achiziționarea unui tractor mult mai puternic, cu toate utilajele necesare, și pentru construirea de noi spații de depozitare a cerealelor. Agricultura este practic totul, fără ea nu avem ce mânca, ne hrănește pe toți, zi de zi“, adaugă Alexandru-Mădălin Țuțu.

Pentru a avea randament în fermă, structura culturilor este diversă și are o gamă de utilaje agricole variate, mai specifică viitorul inginer agronom.

„An de an, cultura de grâu pe care o semănăm pe aproximativ jumătate din suprafață este preponderentă, urmată de porumb, floarea-soarelui, orz, mazăre și câteva culturi verzi, precum lucernă și sparcetă. Pentru a avea și randament în tot ceea ce facem, deținem utilaje noi, o combină New Holland, un tractor Deutz Fahr de 185 cai putere și toate utilajele necesare prelucrării solului, precum scarificator, disc, combinator, plug. Tractorul pe care îl avem este axat mai mult pe lucrările grele ale solului, iar utilajul John Deere de 155 cai putere este folosit la semănat, erbicidat, prășit mecanic“, încheie tânărul fermier Alexandru-Mădălin Țuțu.

Agricultura, un substantiv la feminin

De când era mică, Lăcrămioara Țuțu, studentă în anul III la specializarea Agricultură, a vrut să devină inginer agronom. În prezent, se ocupă de gestionarea birocrației și a activității administrative de birou în ferma familiei din comuna Suhurlui, județul Galați.

„Lucrăm o suprafață de 210 de hectare de cultură mare și urmează să înființăm și o plantație pomicolă. După finalizarea studiilor aș dori să accesez fonduri europene pentru dezvoltarea fermei și pentru a beneficia de cât mai multe oportunități. Recomand cu drag acest domeniu tuturor elevilor. Agricultura este o ramură de viitor și știm sigur că nu va muri niciodată. Cred că să fii student la Facultatea de Agricultură este printre cele mai frumoase lucruri pentru un tânăr la început de carieră. Ai parte de profesori pregătiți în domeniu, care îți sunt mai întâi prieteni și apoi dascăli! Și, mai mult decât atât, facultatea se implică în dezvoltarea noastră atât pe plan profesional, cât și pe plan personal. Știm că agricultura este un «joc de loterie», câștigi sau pierzi în funcție de vreme!“, adaugă Lăcrămioara Țuțu.

După estimările FAO, dacă femeile fermier ar avea acces în mod egal la resurse, precum bărbații, ar putea produce cu 20-30% mai multă mâncare. Conform site-ului www.un.org, în țările în curs de dezvoltare femeile din mediul rural reprezintă aproximativ 43% din forța de muncă din agricultură și din producția de prelucrare și procesare a unei părți considerabile din produsele alimentare. Astfel acestea au responsabilitatea principală pentru siguranța alimentară.

Beatrice Alexandra MODIGA

Clubul Fermierilor Români lansează înscrierile pentru o nouă serie a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, astfel peste 120 de copii de fermieri sunt așteptați să participe la a patra ediție a programului, care va debuta în toamnă și care își propune să îi pregătească pe aceștia pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles.

• Programul se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 ani provenind din familii de fermieri
• Se dublează numărul de participanți față de seria curentă: 120 de tineri vor fi selectați pentru seria a patra care va debuta în această toamnă

Obiectivul Clubului Fermierilor Români este de a pregăti peste 1.000 de tineri fermieri până în anul 2027.

„Programul Tineri Lideri pentru Agricultură își consolidează prin noua serie rolul important într-un proces complex de transformare a agriculturii românești, răspunzând creativ unor provocări majore comune tuturor țărilor europene: lipsa de atractivitate pentru agricultură a noii generații, asigurarea continuității în fermă (pe fondul îmbătrânirii populației) și riscurile asociate schimbărilor climatice, care necesită punerea la lucru a noilor tehnologii și modele de afaceri. Este primul program major european care vine cu o abordare integrată a temelor menționate, urmărind identificarea, antrenarea și susținerea unei noi generații de lideri în agricultură, oameni pregătiți să preia afacerea familiei, să se implice responsabil în viața comunității rurale, să fie vectorul transformării inovative a afacerii pe baze antreprenoriale și tehnologice.”,  a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv Clubul Fermierilor Români.

Referindu-se la conținutul programului și la participanți, Florian Ciolacu a adăugat: „Avem o viziune clară și pragmatică în ceea ce privește dezvoltarea acestei noi generații de antreprenori-lideri în agricultură. Cursurile planificate în program și stagiile de internship sunt alese să susțină punerea în valoare a acestor tineri, conștientizarea rolului lor în viitorul agriculturii și asumarea responsabilității în transformarea acestui domeniu, pentru prosperitatea afacerii familiei lor, a celor pe care îi conduc, a comunității rurale. Suntem bucuroși să putem anunța că deja a treia generație de cursanți este aproape de absolvire și așteptăm cu nerăbdare să creștem comunitatea tinerilor lideri – cei care reprezintă viitorul agriculturii românești”.

Lansat în anul 2019, programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri (cu exploatația înregistrată la APIA), dornici să-și dezvolte competențele în managementul afacerii, să crească afacerea familiei și să se implice în comunitate.

Parteneri Program

Grupul Agricover, în calitate de Partener Principal al programului, continuă sprijinul financiar și pentru seria a patra a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, acoperind integral cheltuielile de școlarizare pentru toți participanții.

”Promisiunea Agricover se conturează într-un proiect din ce în ce mai consistent, avem peste 100 de tineri fermieri beneficiari ai burselor de participare în cadrul programului Tineri Lideri pentru Agricultură, organizat an de an de Clubul Fermierilor Români și lansăm etapa de înscriere pentru a patra serie de cursanți care vor începe cursurile în toamnă. Suntem consecvenți misiunii declarate la nivel de grup, aceea de a susține generațiile următoare de tineri fermieri care se implică în ferme alături de părinții lor și de a le crea cadrul în care să-și dezvolte competențele de management și de leadership pentru agricultura performantă, transformată din ce în ce mai evident de fenomenele tehnologizării și digitalizării.”, a declarat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding SA.

Programul este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders, în calitate de Integrator, și are ca parteneri educaționali companii mari de training din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring. 

Curricula Program

Programul se desfășoară pe parcursul a șapte luni și cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: administrarea afacerii; management strategic; leadership; comunicare și vorbire în public; diplomație și protocol; vânzare și tehnici de negociere; marketing în agribusiness; resurse umane; simulare de business; legislativ-juridic; fiscal-audit; tehnologie. Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz, iar transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin ancorarea lor în afacerea de familie.

Stagii de internship

Un punct major de interes în cadrul programului îl reprezintă stagiile de internship facilitate de Clubul Fermierilor Români, care se vor derula pe tot parcursul programului. Astfel, în funcție de interes, participanții se pot înscrie la stagii de internship la Bruxelles (Reprezentanța României la Comisia Europeană; Comisia de Agricultură din Parlamentul European, asociații europene ale fermierilor) sau în România, la instituțiile responsabile din agricultură (MADR, APIA, AFIR, Comisiile de Agricultură din Parlamentul României) sau la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole sau utilaje agricole.

Calendar înscrieri. Perioadă interviuri și selecție candidați

Înscrierile în ediția 2022-2023 a programului se desfășoară în perioada 21 februarie – 31 iulie. Tinerii care aplică pentru program vor trece printr-un proces de selecție în perioada 7 martie – 19 august, în urma unor întâlniri cu specialiștii Clubului. La sfârșitul fiecărei luni din perioada martie – august vor fi anunțați tinerii selectați să participe la program. Lista finală a tinerilor care vor participa la program va fi publicată pe 22 august.

Perioadă desfășurare Program

Cursurile sunt obligatorii și se vor derula în perioada octombrie 2022 - aprilie 2023, la București, câte o săptămână pe lună.

Mai multe informații despre programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” sunt disponibile la link-ul https://cfro.ro/tineri-lideri, iar formularul de înscriere în ediția 2022-2023 a programului poate fi completat online aici: https://cfro.ro/formular-inscriere-tineri-lideri.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță finalizarea evaluării cererilor de finanțare depuse în etapa 1 a sesiunii din 2021 (27 august 2021 – 26 septembrie 2021) pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și pentru submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Experții AFIR au început efectiv procesul de evaluare în data de 27 septembrie și au parcurs toate etapele necesare analizei tuturor cererilor fermierilor (verificare documente, efectuare vizite pe teren, verificare îndeplinire criterii de eligibilitate și a criteriilor de selecție) emițând Rapoartele de selecție ale etapei 1. Acestea au fost deja transmise Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (AM PNDR) în vederea aprobării și, ulterior, pentru demararea procedurii de selecție pentru finanțarea proiectelor.

„A fost un efort considerabil al colegilor noștri, cărora le mulțumesc pentru implicare și dăruire. Emiterea raportului de selecție presupune stadii procedurale complexe, indiferent de amploarea proiectului depus. A trebuit să ne asigurăm că 3.033 de cereri de finanțare depuse în această etapă pentru cele două linii de finanțare trec în cel mai scurt timp posibil prin verificarea documentară și pe teren, precum și prin etapa de corelare a tuturor informațiilor. Dacă vom obține rapid aprobarea acestor rapoarte la nivelul Autorității de Management, vom putea să le publicăm în cel mai scurt timp, astfel încât să poată fi inițiată procedura de contractare, având ca obiectiv efectuarea primelor plăți către cât mai mulți fermieri până la finalul acestui an.” a declarat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Pentru submăsura 6.1, în etapa 1, au fost depuse 1.504 proiecte, în valoare de 71,8 milioane de euro. Dintre acestea, 356 de proiecte, cu o valoare de 18,2 milioane de euro, au fost depuse de către fermierii din zona montană.

Pentru accesarea sprijinului acordat prin submăsura 6.3 au fost depuse 1.529 de proiecte, însumând o solicitare de fonduri pentru această etapă de aproape 23 de milioane de euro. Dintre acestea, 973 de cereri de finanțare cu o valoare totală de 14,6 milioane de euro au fost depuse de solicitanți din zona montană.

Sursa: afir.info

Tendințele actuale vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia pentru Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. Pentru a putea ține pasul cu noile reglementări, pentru a obține profit și pentru a pune „umărul” la asigurarea securității alimentare este nevoie de antreprenori bine pregătiți, care să știe să se adapteze. Iar programele de pregătire sunt mai necesare ca oricând!

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Perfomantă (CFRO) a lansat programul Antreprenor în Agricultura 4.0, ce are ca scop perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești, pentru creșterea competitivății acestora prin identificarea și valorificarea unor unor indicatori care să le permită transformarea afacerii proprii într-un model de business sustenabil. Înscrierile pentru programul Antreprenor în Agricultura 4.0 au început în data de 23 august și se vor încheia duminică, 19 septembrie. Puteți afla mai multe detalii despre înscrieri pe site-ul Clubului, aici. 

Ce vor învăța antreprenorii concret

Cursurile vor începe în data de 3 noiembrie, în București, și sunt structurate astfel: 3-4 noiembrie: Înțelegerea mediului de business. Simulări de business; 5-6 noiembrie: Managementul strategic al fermei. Pentru că orice afacere, indiferent de domeniul de activitate, are nevoie și de oameni buni de vânzări, cursurile sunt completate firesc de modulul Instrumente și tehnici de negociere și vânzare în vederea dezvoltării afacerii, derulat astfel: 8 decembrie: Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare-distribuție (Supply chain), 9 decembrie: Managementul vânzărilor și negocierea contractelor, 10-11 decembrie: Fizionomie și comportamente – putere de negociere în funcție de interlocutor. Foarte important, managementul riscului este un alt atu al acestui program și, în perioada 19-22 ianuarie 2022, cursanții pot participa la sesiunile online de Managementul riscului și perspective durabile privind dezvoltarea bunăstării fermelor. Astfel, în prima zi a acestui modul, 19 ianuarie, cursanții vor învăța cum să acceseze fonduri europene urmând ca ziua următoare, 20 ianuarie, să afle ce înseamnă managementul riscului și cât de importante sunt asigurările agricole. Cursul mai cuprinde și Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună PAC), în data de 21 ianuarie, precum și Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii PAC, 22 ianuarie. Simularea business-ului de fermă și finalizarea planului sustenabil de dezvoltare a afacerii este un alt modul de curs ce are loc la sală, în București, în perioada 2-5 februarie. Cursanții vor avea ocazia să afle noțiuni utile, ce le vor fi de folos pe viitor, despre Antreprenoriat în mediul V.U.C.A. (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate), curs ce se va desfășura în perioada 2-3 februarie. Tot în cadrul acestui modul de final de program este prevăzut și cursul despre Viziunea integrată asupra unei afaceri agricole și simulare asupra unei strategii de business, curs derulat în zilele de 4 și 5 februarie.

„Cu un potențial extraordinar de creștere, agricultura României are nevoie de acțiuni care să transforme unele dezavantaje structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. În cadrul programului Antreprenor în Agricultura 4.0, fiecare participant va construi un plan de dezvoltare a propriei afaceri sub îndrumarea celor mai buni traineri și specialiști cu care Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă colaborează”, a explicat Florian Ciolacu, directorul executiv al CFRO.

De asemenea, programul derulat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă conține și o serie de cursuri opționale, în funcție de interesul de dezvoltare a afacerii. Astfel, în perioada 17-20 noiembrie, cei interesați pot participa la cursurile online de o zi, maxim 4 la alegere dintre următoarele: Agricultura digitală, Comerț cu cereale, Marketing în agribusiness, Afacerea agricolă de familie, Fiscalitate și contabilitate în fermă, curs legislativ.

Cine se poate înscrie în programul Antreprenor în Agricultura 4.0

Cursul va începe în data de 3 noiembrie 2021, iar cei interesați se pot înscrie pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este recomandat fermierilor activi, din orice domeniu, care au minimum 5 ani de experiență managerială. Profilul participanților include și dorința de a-și dezvolta competențele în admininistrarea afacerii și dobândirea unui set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri. În urma acestui curs, antreprenorii vor ști cum să obțină performanță din afacerea pe care o administrează. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este dezvoltat de companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Distanța lasă de multe ori oamenii fără cuvinte. Tot aceasta îi unește sau îi desparte. Distanța pe care o creăm cu ajutorul puterii propriilor noastre gânduri ne poate face uneori să ne transpunem în viitor, în ceea ce am vrea să devenim.

Și totuși un vis, deşi pare uneori aproape de realitate, îl simţim în acelaşi timp la o distanță atât de îndepărtată încât pare a fi imposibil de realizat. Cu toții visăm, sau cel puțin încercăm să facem asta, dar puţini sunt cei care vor ori se străduiesc să facă pași reali spre a putea atinge acel ceva care cândva era doar o închipuire.

Tot un vis a fost să pot ajunge să scriu în această publicație și iată că, după ceva ani în care am tot visat, citit și gândit la cum aș arăta scriind, am ajuns să fac acest lucru pentru cei care gândesc ca mine sau poate chiar pentru cei care vor să cunoască gândurile unui adolescent.

Ceea ce vreau să transmit prin aceste cuvinte este că un vis îți dă putere, te face mai creativ, te face mai dedicat și mult mai încrezător în forțele proprii. Nu degeaba se spune că oamenii fără visuri sunt ca și morți... Mulți dintre noi încă nu au curaj să-și asume propriile gânduri, de teama marginalizării sau a modului diferit în care vor fi priviți de prieteni, colegi sau chiar familie. Poate că un vis, oricât de măreț sau nebunesc ar părea, ar trebui așternut măcar pe un colț de hârtie.  Poate peste ani cineva va vedea și va avea curajul să viseze îndeajuns de mult încât să ajungă transpus în realitate.

Trebuie să ne asumăm visurile, acestea fiind rodul minții noastre, ale unor nevoi sau pur și simplu pentru că așa simțim. Dar, punând lângă un vis o dorință puternică de a reuși și multă pasiune, putem transforma un vis în ceva tangibil, fără să-l mai simţim infinit de departe ori imposibil de realizat.

Aşadar, să avem curaj, să visăm şi să luptăm pentru ca visurile noastre să devină realitate. Să avem convingerea că nimic nu este imposibil și, dacă vrem, cu siguranţă şi putem.

Andrei OPREA-BANU

Anul trecut, sectorul agricol din România a ajuns într-un real impas, cauza fiind efectele secetei prelungite… Cu toate acestea, tinerii noştri fermieri sunt pe baricade şi ne spun că semne bune noul an are.

Unul dintre tinerii fermieri care sunt pe poziţie şi anul acesta este Iulian Voicu, în vârstă de 20 de ani, din comuna Corbii Mari, judeţul Dâmboviţa, care ne mărturiseşte faptul că „a fi fermier în România nu este deloc uşor. Având în vedere că ne lovim de un sistem complex, pierderi uriaşe la culturi, din cauză că nu avem posibilitatea de a iriga, mai ales că suprafaţa cultivată de acesta este de 1.000 ha“, ne mărturisește Iulian. „Ferma noastră a început să prindă aripi încă de la începutul anului 2008, fiind gestionată de unchiul meu, iar în prezent de amândoi. Am început cu 60 ha şi în prezent avem o suprafaţă de aproximativ 1.000 ha, rotaţia culturilor fiind asigurată de cele trei culturi de bază din ţara noastră, respectiv grâu, floarea-soarelui şi porumb, dar şi ovăz şi orz. Având în vedere că a fost un an secetos în zona noastră, producţiile au fost înjumătăţite, putem spune că la cultura de grâu am scos undeva la 2.300 kg/ha, la floarea-soarelui aproximativ 3.000 kg/ha, iar la cultura de porumb media producţiei a fost de 7.000 kg/ha. Situaţia în acest moment la cultura de grâu putem spune că este una bună faţă de anul precedent și având în vedere precipitaţiile căzute în ultima perioadă, sperăm să fie în continuare la fel“, explică fermierul.

Darius Ştefan este un alt tânăr fermier din judeţul Dolj. El consideră că în acest moment în agricultura românească există o problemă destul de mare, aceea a micilor producători. Din păcate, mare parte din fermele mici, care nu sunt nici măcar ferme de subzistenţă, sunt conduse de nişte oameni lipsiţi de educaţie şi studii în general, de studii în domeniu nici nu putem vorbi. În prezent, acesta se ocupă de aproximativ 300 ha cultivate cu grâu pentru panificaţie, grâu furajer, orz, floarea-soarelui şi mazăre. „Anul trecut a fost destul de greu şi pentru culturile de păioase şi cele prăşitoare din cauza secetei din primăvară. La grâu ne-am închis cu aproximativ 4 t/ha, având sole şi cu 6 t/ha, şi altele cu o medie de 1,5-2 t/ha. La cultura de floarea-soarelui a fost în jur de 2,5 t/ha, iar la mazărea de primăvară aproximativ 3 t/ha. În acest moment, situaţia culturilor de păioase e una bună, au avut parte de ceva precipitaţii în toamnă, atât în luna octombrie după semănat cât şi în noiembrie, iar în prezent avem şi un strat de zăpadă care le-a protejat de temperaturile negative din ultima perioadă. Pentru cultura de grâu am dezmiriştit cu discul, am scarificat şi apoi am pregătit patul germinativ cu combinatorul. Anul acesta, în mare parte am mers pe Rubinsko, pentru că anul trecut am fost foarte mulţumiţi de el atât din punctul de vedere al cantităţii cât şi al calităţii, am avut o medie de 6 t/ha, care pentru condiţiile din primăvara trecută nu înseamnă puțin lucru“, conchide Darius Ștefan.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide, în perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021, o nouă sesiune de primire a proiectelor dedicată tinerilor fermieri din diaspora. Este vorba de submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Alocarea financiară pentru această sesiune continuă este de 20 milioane de euro. Pragul de calitate pornește de la 70 de puncte, descrescând lunar cu 15 puncte. Astfel, în ultima lună de sesiune, în perioada 5 aprilie – 4 mai, pragul lunar de calitate va fi de 25 de puncte.

Ghidul solicitantului pentru această sesiune a fost modificat pentru a ușura accesarea finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației. În acest sens, au fost revizuite și clarificate condițiile și precondițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul,  simplificându-se modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă.

Astfel, pot solicita finanțare europeană nerambursabilă tinerii fermieri din diaspora care au absolvit, în ultimele 60 de luni, înaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară: postuniversitar, universitar, preuniversitar, în țări membre ale Uniunii Europene (UE) sau țări terțe din UE.

O altă condiție este ca aceștia să fi avut un loc de muncă în țări membre UE sau țări terțe UE în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară, cel puțin 3 luni neîntrerupte, în ultimele 24 luni dinaintea depunerii cererii de finanțare. Pentru dovada locului de muncă în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară solicitanții vor prezenta un document oficial a cărui origine va fi autentificată prin apostilă emisă conform Convenției de la Haga.

În cazul în care, solicitantul nu poate depune documentul autentificat prin apostilă acesta poate să depună un certificat de înregistrare1care dovedește prezenta solicitantului cel puţin 3 luni neîntrerupte în ultimele 24 luni, anterioare depunerii cererii de finanţare, este emis de autorităţile locale (de exemplu poliția sau primăria), care cuprinde numele şi adresa persoanei înregistrate, precum şi data înregistrării, în baza art. 8 a Directivei 2004/38/CE.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de Afaceri.

Depunerea cererilor de finanțare se face doar on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând din data de 4 ianuarie, ora 09:00 și până în data de 4 mai, ora 16.00.

Ghidul solicitantului și materialele necesare accesării pot fi consultate pe site-ul AFIR, www.afir.info - Investiții PNDR, în secțiunea dedicată submăsurii 6.1 “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.

AFIR a lansat în consultare public Ghidul solicitantului pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din cadrul PNDR, care poate fi consultat accesând acest link : https://portal.afir.info

Noua versiune a Ghidului solicitantului face referire în principal la modalitatea de accesare a finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației.

Astfel, a fost simplificată și modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă. Au fost  revizuite și clarificate condițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul.

Finanțare europeană nerambursabilă poate fi solicitată de tinerii fermieri din diaspora care au absolvit în ultimii 5 ani calendaristici dinaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol din țări membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe UE.

O altă condiție este ca aceștia să fi avut un loc de muncă în țări membre ale Uniunii Europene, sau în țări terțe, în domeniul agricol, cel puțin 3 luni în ultimele 12 luni dinaintea depunerii cererii de finanțare.

O modificare importantă este eliminarea obligativității apostilării documentelor care dovedesc locul de muncă sau absolvirea programelor de studii.

Documentele se depun cu traducere legalizată în limba română

În cazul în care solicitantul nu poate depune documentul autentificat prin apostilă, pentru dovada locului de muncă, acesta poate să depună un certificat de înregistrare care dovedește prezența solicitantului în statul în care a desfășurat activitate cel puţin 3 luni în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finanțare şi emis de autoritățile locale (ex. poliția sau primăria), care cuprinde numele și adresa persoanei înregistrate, precum și data înregistrării.

Certificatul trebuie să fie însoţit de alt document care să facă dovada raporturilor de muncă încheiate în statele membre de tipul: contract individual de muncă/ certificat de angajare, ori o dovadă privind desfăşurarea unei activităţi independente/ raport de muncă/ stagiu de practică/ internship/ contract de ucenicie sau alt document eliberat de angajator în conformitate cu actele în vigoare ale acelui stat.

Pentru absolvenții de programe de studii în domeniul agricol care nu pot depune document oficial cu apostilă, aceștia vor prezenta un document care să dovedească absolvirea un program de studiu în domeniul agricol, postuniversitar, universitar, preuniversitar, alături de certificatul de înregistrare care dovedeşte şederea solicitantului în statul-gazdă în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finanţare.

Documentele enumerate anterior se depun cu traducere legalizată în limba română.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole.

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de afaceri

Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site a versiunii consultative aferente Ghidului solicitantului pentru submăsura 6.1.

Pentru propunerile sau observații puteți trimite pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. , până la data de 12 octombrie 2020.

Anca Lăpușneanu

Pentru ca viitorul să dea roade bogate, oamenii trebuie să fie bine pregătiți și să ia cele mai bune decizii. De altfel, programele de pregătire sunt investiții pe termen lung, la fel de importante ca investițiile în tehnologie și utilaje de ultimă oră, sisteme de irigații, forță de muncă, tratamente pentru plante sau animale. Iar cine înțelege importanța acestor cursuri și are șansa de a le urma cu siguranță va ști cum să rezolve probleme apărute și, mai ales, să prevină situații delicate.

Primul program pentru pregătirea tinerilor fermieri este o veste excelentă pentru 36 de cursanți, fermieri din partea de sud-est a țării care, în data de 15 septembrie, au început cursurile, la Slobozia.

Programul Master în Business of Agriculture este de tip Executive MBA, va dura 6 luni, și are ca scop transformarea fermelor din România în afaceri profitabile și sustenabile. Curricula academică a programului de tip master-class cuprinde patru domenii principale de business – agricultură, management și financiar, vânzări și trading, precum și tehnologie. Informațiile sunt completate și prin sesiuni de networking, schimburi de experiență în ferme performante, vizite în cadrul centrelor de cercetare și reuniuni cu asociațiile din industrie.

„După cunoștințele noastre, proiectul Master in Business of Agriculture este primul de acest gen din Uniunea Europeană. Acest proiect este primul master aplicat dedicat fermierilor noștri în care un număr de 36 de fermieri din sudul și sud-estul țării iau parte la o serie de cursuri aplicate, în baza cărora ei se pot întoarce în propriile ferme pentru a le dezvolta ca pe afaceri. Este un master în care îi învățăm pe fermieri cum să facă trecerea de la agricultură la business“, explică Laurențiu Asimionesei, fondatorul platformei Amazag și creatorului acestui prim program destinat tinerilor fermieri.

Care au fost criteriile de selecție

Cursanții au fost selectați în urma unui interviu, unul dintre criteriile de selecție fiind potențialul și dimensiunea fermei. Au mai contat și zona în care sunt fermele (targetul fiind zona de sud și sud-est), precum și posibilitatea de a participa la cursuri de două ori pe lună.

„În cadrul interviurilor de admitere, ne-am concentrat pe oameni dornici să schimbe ceva, să aibă și posibilitatea să participe la cursuri – nu doar să vrea; ne-au interesat ferme care să poată crește performanța rapid, între 800 și 2.000 de hectare, dar nu am ales doar ferme de la 800 de hectare în sus. Avem și ferme de 350 de hectare, de exemplu. De asemenea, am avut în vedere absolvenți de studii superioare, astfel încât informația să poată fi asimilată cu ușurință, dar ne-a interesat și cum sunt ei construiți ca oameni. Am reușit să avem atât tineri absolvenți de facultate – unii au terminat facultatea chiar în acest an – fete și băieți; avem atât cursanți de 20 de ani, cât și cursanți trecuți de 40 de ani. Ne-am focusat cumva pe oameni dornici să schimbe, să facă ceva”, a mai explicat Laurențiu Asimionesei.

Pentru fermierii cu experiență, acest interviu a fost floare la ureche – indiferent de exigențele criteriilor de selecție. Pentru un tânăr inginer agronom și fermier cu experiență în ferma familiei, cum este cazul lui Cosmin Iancu, interviul a fost fără emoții. Tânărul fermier a venit pentru a afla informații de calitate și pentru a învăța de la practicieni, deși el însuși este un practician.

„Admiterea la acest curs a fost pe bază de interviu, unde ni s-au adresat câteva întrebări legate de activitatea pe care noi o desfășurăm în fermă. Aici vom învăța practic despre protecția plantelor, despre managementul eficient al fermei, despre digitalizare, despre cum putem aduce plusvaloare în propriile fermei“, spune Cosmin Iancu.

Fără emoții s-a desfășurat interviul de admitere și pentru tânăra Ana Maria Cristache, la rândul său fiind fermier și absolvent de studii superioare de profil.

„În cadrul interviului, (membrii comisiei de admitere – n.red.) au vrut să se convingă că sunt pasionată de agricultură. Sunt interesată de aceste cursuri și vreau să învăț despre modul în care pot crește rentabilitatea fermei, dar și despre calitatea recoltei“, ne spune Ana Maria Cristache. În opinia sa, marile atuuri ale acestui curs sunt partea de business și managementul care nu se învață în școală.

Potrivit tinerei, una dintre cele mai mari provocări este managementul fermei, care este destul de complex deoarece implică și abilități de comunicare pentru lucrul cu oamenii – fie că vorbim de angajați, fie că vorbim despre clienți și potențiali clienți. După 15 ani de banking, Ovidiu Bucătaru s-a gândit că acest curs îl va ajuta să „fie mai prezent“ în agri-business, chiar dacă formarea sa de finanțist îi arată, practic, imaginea de ansamblu a businessului.

„Interacționând în trecut cu diverși fermieri, în urmă cu trei ani am decis să mă alătur unei ferme inovative – Grup Șerban Holding deoarece fiecare interacțiune a fost o provocare. Acest program (Master in Business of Agriculture – n.red.) este dovada că avem nevoie de astfel de cursuri și este o oportunitate de networking, de a interacționa mai repede cu oameni care pot împărtăși din experiențe și îmi pot oferi o perspectivă corectă, reală, cu pași concreți care trebuie făcuți“, afirmă Ovidiu Bucătaru.

De asemenea, mai spune Ovidiu Bucătaru, este foarte important să se știe cum pot fi valorificate produsele cu un preț care să însemne câștig pentru toate părțile.

Valorificarea, una dintre necunoscutele ecuației în agri-business

Vânzarea mărfii a fost și va rămâne o mare provocare, mai ales într-o lume în continuă schimbare în care regulile „jocului“ se schimbă des. Unele ar fi motivate – pandemia de COVID-19, spre pildă. Cum ajung produsele pe piață, ce se întâmplă în vânzări – inclusiv pe burse, ce înseamnă calitatea mărfii, reguli ce trebuie urmate în agricultura bio (dar nu numai) și cât de important este contractul comercial sunt alte provocări de care fermierii trebuie să țină cont dacă vor să facă bani din afacerea începută, în unele cazuri, de generații. Vestea bună este că toate acestea vor fi clarificate în modulul ce îi va introduce pe cursanții-fermieri în lumea tradingului. „Scopul nostru este de a-i ajuta pe fermieri să înțeleagă mai bine piața și implicațiile pe care le au ei în acest lanț. În facultate se învață lucruri teoretice, astfel că noi venim cu lucrurile practice. Toți colegii mei care vor fi speakeri la acest proiect sunt cei care se ocupă concret la departamentele respective. Practic, cursanții vor avea informații actualizate la primă mână de la practicieni, care le vor împărtăși din experiența dobândită în ani de muncă“, Mădălina Anton, managerul proiectului din partea Cargill. După acest program-pilot urmează un altul în zona de vest a țării și chiar peste granițe, în restul Europei. 

Simona Nicole David

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale primește până în data de 15 octombrie 2020 solicitări de finanțare prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Pragul de calitate pentru primirea proiectelor, începând cu 16 septembrie, este de 25 de puncte.

Până în prezent, au fost depuse 116 proiecte în valoare de peste 4,8 milioane de euro.

Din totalul de 43 de milioane euro alocate pentru finanțare în această sesiune, tinerii fermieri mai au la dispoziție 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt alocați tinerilor din diaspora.

Situația proiectelor depuse la zi, în timp real, precum și a disponibilului de fonduri poate fi urmărită pe site-ul AFIR, prin Contor Disponibil.

AFIR încurajează pe toți cei interesați să depună cerere de finanțare să consulte situația depunerilor la zi, pentru a evalua corect șansele de a obține finanțare în contextul posibilității depunerii unui număr mare de proiecte cu punctaj similar.

Reamintim faptul că finanțarea se acordă în urma evaluării proiectelor în funcție de criteriile de selecție și criteriile de departajare detaliate în Ghidul Solicitantului.

În cazul proiectelor cu același punctaj, departajarea acestora se face în funcție de nivelul de calificare în domeniul agricol. De asemenea, în cazul în care există proiecte cu același punctaj şi aceleași priorități, departajarea se va face în ordine descrescătoare a dimensiunii economice a exploatației agricole exprimate prin standard output (SO).

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii.

Sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru Submăsura 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“ – din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) se desfășoară în perioada 15 iulie – 15 octombrie 2020 sau până la epuizarea fondurilor alocate acestei sesiuni, a anunțat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă.

Fondurile totale disponibile prin Submăsura 6.1 pentru sesiunea din acest an sunt în valoare de 43.022.207 euro, din care 20.000.000 euro reprezintă alocarea pentru tinerii fermieri din diaspora. Este pentru prima dată în acest exercițiu financiar, 2014 – 2020, când se alocă fonduri speciale pentru tinerii fermieri care locuiesc în afara granițelor țării. Pragul de calitate pentru prima etapă lunară, respectiv 15 iulie – 15 august 2020, este de 90 de puncte și scade la 85 de puncte pentru a doua etapă, cea cuprinsă între 16 august și 15 septembrie. În ceea ce privește pragul minim de depunere, acesta este de 25 de puncte, aferent perioadei 16 septembrie – 15 octombrie 2020. Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro, sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație ce poate fi găsită pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), aici: http://so.afir.info).

Cum se acordă finanțările

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani sau cinci ani pentru exploatațiile pomicole de la semnarea Contractului de finanțare. Cererile pentru finanțare se realizează conform Ghidului solicitantului și a anexelor aferente acestuia, disponibile gratuit pe www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR“ în pagina dedicată Submăsurii 6.1, iar depunerea documentației se realizează on-line, pe pagina oficială de Internet a Agenției. Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), în cazul în care valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii. Foarte important este faptul că, în primele 5 zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere și sesiunea rămâne deschisă chiar dacă suma alocată a fost epuizată. Această submăsură are drept scop instalarea pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi sau manageri ai unor exploatații agricole. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea managementului, creșterea competitivități sectorului agricol, precum și conformitatea cu cerințele de protecție a mediului, igiena și bunăstarea animalelor și siguranța la locul de muncă. Potrivit Ghidului solicitantului publicat pe site-ul Agenției, submăsura va crea posibilitatea tinerilor fermieri rezidenți, cu domiciliul stabil în România, cu un minim de cunoștințe de bază, să se instaleze ca șefi de exploatații agricole.

Creșterea numărului de tineri fermieri și încurajarea acestora să se stabilească în mediul rural vor avea un impact pozitiv asupra economiei naționale în general.

Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile

Solicitanții eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin această submăsură sunt:

• tineri fermieri în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013 care se instalează ca șefi unici ai exploatației agricole;
• persoana juridică cu mai mulți acționari unde tânărul fermier în sensul articolului menționat mai sus se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.

Potrivit articolului 2 din R(UE) nr. 1305/2013, (1), „tânăr fermier“ înseamnă o persoană cu vârsta de până la 40 de ani inclusiv (până cel mult cu o zi înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații. În Ghid se mai arată că solicitantul trebuie să fie persoană fizică autorizată sau întreprindere familială/individuală ori persoană juridică română și să acționeze în nume propriu. Tânărul fermier solicitant al sprijinului de instalare nu trebuie să dețină părți sociale sau acțiuni în alte societăți care desfășoară activități agricole sau în alte forme de organizare constituite conform OUG 44/2008, cu excepția cooperativelor agricole și a grupurilor de producători. De asemenea, un tânăr fermier poate face parte dintr-o cooperativă agricolă sau un grup de producători ori se poate înscrie ulterior instalării într-o astfel de formă de asociere, condiția fiind aceea de a-și menține statutul de șef al exploatației agricole.

Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de administrare cu drepturi depline în calitate de șefi sau manageri ai unei exploatații agricole, pentru prima dată. Transferul exploatației se realizează prin intermediul documentelor de proprietate și/sau arendă și/sau concesionare. Exploatația agricolă cu dimensiunea cuprinsă între 12.000 și 50.000 SO produce în principal produse agricole vegetale și/sau animale (materie primă) pentru consum uman și hrana animalelor. În dimensiunea economică a exploatației agricole, culturile și animalele care asigură consumul uman și hrana animalelor trebuie să reprezinte peste 75% din totalul SO, atât în anul 0 (așa cum este definit în actualul Ghid al solicitantului), cât și la solicitarea acordării celei de a doua tranșe de plată (pe toată perioada de implementare și monitorizare a proiectului).

SO reprezintă valoarea producției standard, calculată prin introducerea indicatorilor specifici exploatației în Cererea de finanțare.

Simona Nicole DAVID

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale detaliază modul de completare a obiectivelor din Planul de afaceri de către solicitanții fondurilor europene disponibile prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) prin publicarea pe pagina de internet a AFIR a unei Note de informare.

Conform celor precizate în Ghidul solicitantului, tinerii fermieri care beneficiază de finanțare prin PNDR, trebuie să își stabilească prin Planul de afaceri o serie de obiective și să îndeplinească cele trei precondiții (numite obiective operaționale): stabilirea domiciliului, a sediului social al beneficiarului în aceeași Unitate Administrativ Teritorială (UAT) precum și stabilirea locului de muncă în aceeași Unitate Administrativ Teritorială (UAT) sau zonă limitrofă a UAT în care este înregistrată exploatația deținută de tânărul fermier pentru care obține finanțare, în termenul de maxim nouă luni de la data semnării Deciziei de finanțare.

Totalitatea obiectivelor: operaționale, obligatorii și suplimentare din Planul de afaceri reprezintă 100% din sprijinul financiar pe care îl obține beneficiarul. Precizăm că, în cazul nerespectării obiectivelor obligatorii asumate prin Planul de afaceri (de exemplu: producţia estimată a fi comercializată până la acordarea tranşei a doua de sprijin să fie de minim 20% din valoarea primei tranşe de sprijin sau amenajarea unei platforme pentru gunoiul de grajd, daca e cazul), sumele acordate vor fi recuperate integral, iar cea de-a doua tranşă nu va mai fi acordată.

De asemenea, în cazul nerespectării obiectivelor suplimentare (de exemplu: creşterea randamentului și a productivității muncii prin achiziția de utilaje sau echipamente de irigat sau adaptarea la standardele sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene - modernizarea adăposturilor de animale), sumele acordate vor fi recuperate proporțional cu ponderea obiectivelor nerealizate, iar neîndeplinirea a minimum trei obiective suplimentare conduce la neacordarea celei de a doua tranșe de sprijin sau recuperarea sprijinului acordat în prima tranșă de plată.

În cazul în care tânărul fermier nu îndeplinește precondițiile enunțate anterior în termenul maxim permis, sprijinul financiar va fi recuperat cu câte 10% din valoarea finanțării primite (50.000/ 40.000 de euro) pentru fiecare precondiție neîndeplinită. În cazul nerealizării uneia dintre cele trei precondiții până la depunerea dosarului cererii de plată pentru tranșa a doua, sprijinul financiar va fi recuperat integral.

Mai multe detalii pot fi găsite pe pagina web a Agenției, www.afir.info, la secțiunea dedicată submăsurii 6.1, din cadrul categoriei Investiții PNDR.

MADR a lansat astăzi sesiunea de primire a solicitărilor de finanțare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea se desfășoară în intervalul 15 iulie, ora 9:00 – 15 octombrie 2020, ora 16:00 sau până la epuizarea fondurilor alocate acestei sesiuni.

Fondurile totale disponibile prin submăsura 6.1 pentru sesiunea din acest an sunt în valoare de 43.022.207 euro, din care 20.000.000 euro reprezintă alocarea pentru tinerii fermieri din diaspora. Precizăm că este prima dată în acest exercițiu financiar, 2014 – 2020, când există o alocare distinctă pentru tinerii fermieri din afara granițelor țării.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației agricole. Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a acordat finanțare nerambursabilă în valoare totală de 434 milioane euro pentru susținerea financiară a 11.325 de tineri fermieri care au optat pentru instalarea ca șefi de exploatație. Finanțarea a fost acordată prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Cu ajutorul fondurilor puse la dispoziție prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), tinerii fermieri care au fost selectați pentru finanțare (în funcție de criteriile de selecție și de condițiile de eligibilitate menționate public în Ghidul solicitantului) și-au pus în aplicare Planurile de Afaceri. Interesul foarte mare pentru acest tip de investiții, precum și nevoia de finanțare pentru zona de investiții, au făcut ca solicitarea de fonduri să depășească alocarea. Astfel, față de alocarea disponibilă de 476 de milioane de euro, solicitarea de fonduri din partea tinerilor fermieri a fost, până în prezent, de 591 milioane euro.

Printre tinerii fermieri care au primit finanțare pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole, se numără și Moldovan Andrei Ionuț din Sânnicolau Roman, județul Bihor, un fermier tânăr, îndrăzneț, de 24 de ani, care, așa cum se descrie chiar el, de când se știe a lucrat pământul, a avut grija de animale și gospodărie și a cultivat legume împreună cu familia. Părinții lui se ocupă de agricultură de peste 25 de ani. În septembrie 2015 a depus la AFIR cererea de finanțare pentru INSTALAREA TÂNĂRULUI FERMIER, solicitând sprijin pentru ferma proprie.

Obiectul de activitate al fermei este cultura legumelor în câmp și în spații protejate, iar obiectivul proiectului a fost în principal extinderea suprafețelor, atât de teren, cât și de spații protejate. Valoarea proiectului, 50.000 euro, a fost în totalitate finanțată prin submăsura 6.1 din PNDR 2020. Contractul a fost semnat în luna martie 2016 și finalizat în noiembrie 2018.

Până la momentul depunerii proiectului, solicitantul nu deținuse nici o exploatație agricolă. Exploatația înființată în 2015 avea o suprafață de 5,55 ha, teren arabil, din care 0,22 ha teren sub solarii. Ferma provine din comasarea a două exploatații, în urma încheierii de contracte de arendare pe o perioada de 11 ani.

Moldovan Andrei Ionuț își descrie astfel experiența în agricultură:

„Sunt pasionat de agricultura deoarece te pune mereu în situații care te provoacă, uneori imprevizibile … fie că e din cauza vremi, a utilajelor sau a oamenilor cu care lucrezi. În fiecare sezon apar lucruri pe care trebuie să le rezolvi; dar mă și fascinează faptul că în fiecare an am ocazia să văd cum dintr-o sămânță de câțiva milimetri ajunge să crească o planta de câțiva metri, de la care în final culeg roade gustoase și sănătoase de care mă pot bucura eu și alți oameni pe mesele cărora ajunge.

Apoi am hotărât să fac ceva mai mult pentru clienții mei și tot odată să mă adaptez la secolul 21, în care toate lucrurile se fac pe internet. Așa că, pe lângă metoda clasică de a vinde legume în piață, am început să livrez legume la domiciliu clienților mei care acum își comandă legume de la mine pe internet. Deși la început am fost sceptic că cineva va vrea să cumpere legume online, având în vedere câte piețe și supermarketuri sunt în oraș, am rămas surprins că după câteva zile după ce am început să mă promovez în mediul online, peste 10 mii de oameni din toată țara au fost foarte încântați de ideea aceasta și câteva sute chiar au comandat. Așa că, de 2 ani am început să mă dezvolt și mai frumos și să îmi deschid ochii la și mai multe oportunități în agricultură, pe care sper să le pot fructifica atât cu forțe proprii, dar mai ales cu sprijinul fondurilor europene.”

Precizăm că AFIR va deschide în curând o nouă sesiune de primire de proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă prin submăsura 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri, care va avea, pentru prima dată o alocare separată dedicată diasporei.

Sursa: afir.info

Sc Green Way Farm este o societate administrată de tânărul Alexandru Roşu din comuna Lumina, judeţul Constanţa, având ca obiect principal de activitate reproducţia, creşterea porcilor din rasa Mangaliţa, abatorizarea şi procesarea lor. Ferma deţine 70 de scroafe din această rasă cu origine eliberată de Asociaţia Crescătorilor de Suine Autohtone Mangaliţa şi Bazna din România, având 2 cicluri de fătări pe an.

Investiţie totală de 1 milion de euro într-o fermă de porci crescuţi natural

Alexandru Roşu este un tânăr de 32 de ani care cu mult curaj a început să cerceteze piaţa de porc din România, unde a sesizat faptul că nu există în lanţul comercial oficial un porc crescut natural, într-un timp îndelungat, cel puţin 12 luni de viaţă, care să nu fie îngrăşat forţat cu furaje concentrate în 3 luni, ne spune acesta. „Am vrut să fim diferiţi şi ca să ducem asta până la capăt… am avut curajul să o facem chiar cu porcul de Mangaliţa, iar după o investiţie totală de aproximativ 1 milion de euro am reuşit să avem întregul lanţ comercial pe o suprafaţă de aproximativ 1 hectar, de la moară proprie până la tot ce ţine de reproducţie – îngrăşare – abatorizare – tranşare – ambalare – livrare. Avem ferma de 2 ani de zile, iar de atunci ne-au bătut la uşă zeci de firme care vând furaje concentrare, premixuri ce ajută la spor şi porcii cresc ca Făt-Frumos în 3 luni. Am zis nu, îi creştem doar cu cereale luate din câmp, respectiv porumb, orz, grâu, lucernă, floarea-soarelui, morcovi şi sfeclă, ca bonus pentru ei. Într-adevăr, avem de pierdut economic, sporul zilnic este foarte mic, costul de producţie este foarte mare, dar la acest lucru m-am gândit şi o ducem până la capăt deoarece am pus sănătatea clientului în faţa profitului rapid.“

Rasa de Mangaliţa nu se încadrează 100% pentru o fermă modernă

Ferma beneficiază de 70 scroafe cu acte de origine achiziţionate de la mai mulţi crescători şi face parte din Asociaţia Crescătorilor de Suine Autohtone Rasele Bazna şi Mangaliţa, mai adaugă tânărul crescător. „A fost foarte greu să găsim 70 de scroafe cu origine de la un singur crescător, noi fiind exploataţie autorizată ANSVSA, şi eram singurii la data respectivă. Pentru monte folosim 5 vieri de Mangaliţa, 2 dintre ei cu acte de origine; monta se face doar natural, am vrut să păstrăm ordinea firească şi naturală a porcului. Important vis-à-vis de numărul de fătări este prolificitatea la scroafele de Mangaliţa, care în medie este de

5 purcei/scroafă, iar media numărului de fătări este de 1,5/an. Beneficiem de boxe moderne de fătare dotate cu căldură-ventilate, pardoseală moale din plastic, însă rasa de Mangaliţa nu se încadrează 100% pentru o fermă modernă. Facem eforturi ca să avem o creştere naturală, cu toate că acest lucru întârzie creşterea la maturitate de la 3 luni, cât este la un porc industrial, la 14 luni, atunci când Mangaliţa reuşeşte să atingă 120 kg, însă există garanţia unui produs sănătos şi de calitate“, explică crescătorul din judeţul Constanţa.

Pesta porcină africană stă la poartă…

Porcii Mangaliţa cresc într-un timp îndelungat, cel puțin 12 luni, ca să ajungă la 100 kg/viu, iar pentru acest lucru tânărul fermier spune că le oferă furaj compus doar din cereale, apă curată şi testată trimestrial din puţul propriu. „Porcul de Mangaliţa simte în permanenţă nevoia să se joace, să alerge şi din această cauză îi oferim posibilitatea să iasă afară oricând doreşte, în interior fiind sistemele de ventilaţie-furajare-apă, iar la exterior locul lor de joacă; acest fapt duce la pierderea de spor, porcul alergând şi având activităţi nu reuşeşte să se îngraşe cât este nevoie, este un alt fapt care duce la perioada lungă de creştere, dar care ajută la aspectul şi gustul cărnii, aceasta fiind mult mai marmorată, roşiatică şi dulce. Avem un centru de sacrificare modern, la nivelul fermei, autorizat sanitar-veterinar cu ştampila hexagonală; asta înseamnă că vindem doar pe teritoriul ţării. Din cauza pestei porcine africane care stă la poartă, riscul fiind crescut, am luat hotărârea să tăiem doar porcii din ferma proprie pentru a avea siguranţa că porcul este de Mangaliţa. Siguranţa alimentară este pe primul plan, iar toate testele le efectuăm la Laboratorul ANSVSA Constanţa, iar apoi, după ce toate analizele ies bine, ieşim cu carnea pe piaţă, iar la fiecare tăiere suntem asistaţi de către un medic oficial din partea DSVSA Constanţa“, specifică tânărul.

Atunci când tranşezi prima dată un porc Mangaliţa o să ai parte de o surpriză albă, grăsimea, slănina reprezentând 60% din acest porc, iar diferenţa este compusă din carne; de aici apare diferenţa mare de preţ între Mangaliţa şi alţi porci, calitatea (superioară) şi cantitatea (redusă) de carne din carcasă, mai adaugă Alexandru. „În acest moment lucrăm cu două branduri de mezeluri care produc 100% natural din România şi au ales porcul Mangaliţa crescut de noi, iar piesele de carne (ceafă, cotlet, coastă, mușchiuleţ, pulpă) le vindem în colaborare cu magazine şi restaurante din Bucureşti şi Constanţa.“

Ce trebuie să ştii despre carnea de porc din rasa Mangaliţa?

Potrivit specialiștilor de la Institutul de Cercetări Alimentare, carnea de Mangaliță are vitamine și acizi grași nesaturați (grăsimi bune) în aceeași proporție ca somonul şi uleiul de măsline, de 70%. De aici provine și denumirea acestuia de „porc-somon“ sau „ulei de măsline cu patru picioare“. Vitaminele și profilul lipidic din carnea de mangaliță fac din acest aliment unul deosebit de benefic pentru sănătate.

Carnea rasei de porc Mangalița conține puțină apă comparativ cu cea rezultată de porcii crescuți intensiv și în spații cu multe alte animale. Inițial, această rasă a fost crescută pentru slănina sa, care este la fel de gustoasă ca cea de porc, însă mult mai sănătoasă. Treptat, datorită gustului și a grăsimilor bune pe care le conține, porcul Mangalița a început să fie crescut și pentru carne, valorificându-se astfel în totalitate. Motivul pentru care Mangalița este recomandată pentru prepararea șuncii și a produselor din carne ce necesită uscare este procentul scăzut de apă pe care îl conține.

Carnea de porc Mangalița conține acizi grași de tip Omega 3, 6 şi 9 și poate fi consumată și de persoanele care suferă de boli cardiovasculare. Aceasta conține în mare parte grăsimi monosaturate și polinesaturate și este bogată în acizi Omega 3 și Omega 6 de care organismul are nevoie pentru construirea celulelor sănătoase și pentru îmbunătățirea capacității cognitive. În plus, aceste grăsimi „bune“ sunt răspunzătoare pentru reducerea bolilor de inimă, prevenirea diabetului de tip II și a bolii Alzheimer. Lipsa colesterolului din carnea de Mangaliță o face bună pentru consum și de către persoanele care suferă de probleme cardiace, de cele cărora le-a fost interzis consumul de carne de porc din alte motive medicale, dar și de către copii de peste doi ani.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cosmin Iancu administrează peste 1100 ha în Grădiștea, Ilfov. Tânărul fermier, este responsabil de tot ce înseamnă tehnologia de cultură și instrumentele prin care reușește ca această tehnologie să fie pusă în practică, iar prin intermediul ideilor noi pe care le-a promovat a reușit să crească cu mult profitabilitatea și rentabilitatea afacerii.

RALF: Ce măsuri recente ați luat în noul context economic creat de pandemia de coronavirus?

Cosmin Iancu: Situația generată de acest context epidemiologic nu este una deloc îmbucurătoare. Observăm perturbări masive atât în viața cotidiană a oamenilor, cât și în viața economică, lucru care afectează și va afecta simțitor sectorul agricol. Având în vedere aceste aspecte, am încercat să abordăm o serie de măsuri pentru a preîntâmpina efectele negative care aveau să apară, astfel încât activitatea noastră să nu aibă de suferit, iar lucrurile să se desfășoare pe cât posibil de normal.

Primul aspect pe care am încercat să-l rezolvăm a fost legat de aprovizionarea cu inputuri, lucru pe care l-am realizat cu succes. Ne aflăm la sfârșitul lunii martie, campania de primăvară este în plină desfășurare, lucru care îi determină pe fermieri să iasă în câmp pentru a efectua lucrările specifice acestei perioade (semănatul culturilor prășitoare, efectuarea tratamentelor fitosanitare la culturile de toamnă etc.). Inputurile sunt esențiale în această perioadă însă, în acest context al noului coronavirus, acestea au avut întârzieri în ajungerea la fermieri, producând pagube.

Am reușit, prin propriile forțe, să-mi asigur necesarul de produse fitosanitare, îngrășăminte, motorină pentru întreg anul, astfel încât să nu existe vreo întârziere în efectuarea lucrărilor. Îi sfătuiesc pe toți fermierii care încă nu și-au procurat toate inputurile să o facă cât de repede posibil, până când situația nu se va înrăutăți, iar pierderile să fie maxime.

O altă măsură adoptată în acest context, a fost reprezentată de o creștere a salariilor pentru întreg personalul societăților pe care le administrez. Am vrut să-mi țin oamenii aproape, să-i sprijin în aceste vremuri, să simtă ca sunt aproape de ei și ca, pe cât posibil, să ne facem treaba, astfel încât să producem hrana fără de care nu putem trăi.

RALF: Care sunt solicitările dumneavoastră pentru autorități?

Cosmin Iancu: Fermierii, alături de doctori, trebuie să fie considerați "eroi naționali" ale acestor vremuri, fiind principalii responsabili de producerea hranei. Autoritățile trebuie să înțeleagă că lucrările agricole nu se pot efectua de acasă sau din birou. În acest sens sper ca orice set de măsuri va fi adoptat să nu interzică stoparea lucrărilor agricole. Efectele pe termen lung ar fi dezastruoase. Totodată mi-aș dori să avem parte de o relaxare și de o simplificare birocratică pentru a limita deplasările noastre la anumite instituții. Este imperios necesar să fim lăsați să ne facem treaba la câmp.

RALF: Cum arată anul 2020, în acest moment, pentru fermieri?

Cosmin Iancu: "Semne bune anul n-are" sunt cuvintele prin care pot rezuma situația actuală a anului agricol. Ne confruntăm cu o secetă excesivă, astfel încât capacitatea pentru apă a solului este foarte apropiată de punctul de ofilire, lucru care se va concretiza în pierderi foarte mari de producție dacă în perioada imediat apropiată nu vor apărea precipitații însemnate cantitativ care să mai diminueze din deficitul de umiditate existent.

De asemenea, ne confruntăm cu amplitudini foarte mari ale temperaturii, lucru care a condus la o afectare foarte puternică a culturilor înființate în toamnă. Nu putem efectua tratamente, nu putem erbicida, avand în vedere acest context climatic, care a indus un stres deosebit plantelor de cultură. Fermierii sunt legați de mâini și de picioare pentru că nu există nici măcar o soluție pentru a limita aceste pierderi, iar dacă vremea continuă în același ritm, siguranța alimentară va deveni o nouă problemă a societății în care trăim. 

Cosmin Iancu a participat în calitate de Speaker și de Fermier Invitat  la Forumul Internațional al Marilor Fermieri RALF 2019. Ediția 2020 va avea loc pe 20 noiembrie, la JW Marriott Grand Hotel, în București.

Marter Partner RALF 2020 – Corteva. Partener: FMC.

Mai multe pe https://www.borocommunication.ro